Științe Economice și ale comunicării

MARKETINGUL SUB PRESIUNEA UMANITĂȚII: O ANALIZĂ A VALORILOR PERENE ALE CONSUMATORULUI MODERN

2026-01-05T14:06:50+02:00

Lucrarea examinează transformările marketingului contemporan din perspectiva crizei de încredere dintre companii și consumatori, argumentându-se că puterea ar trebui să se deplaseze de la organizații către consumatori, atenția umană devenind și principala resursă economică. În ciuda progreselor tehnologice, strategiile actuale de marketing rămân dominate de automatizare și manipulare simbolică, pierzând dimensiunea umană a relației de consum. Analiza readuce în discuție principiile lui Philip Kotler privind natura profund umană a marketingului și identifică cinci nevoi perene ale consumatorului: iubirea, apartenența, protecția interesului, sensul și respectul. Se concluzionează că viitorul marketingului aparține companiilor care vor reuși să înlocuiască persuasiunea cu empatia, controlul cu transparența și performanța tehnologică cu etica relațională.
Cuvinte-cheie: criză de încredere, marketing centrat pe om, comportament al consumatorului, etică, empatie,
transformare digitală, obsolescență planificată, inflație simbolică a valorii, antropomorfizare a brandului, inteligență
artificială.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_01

FAMILIA CA VECTOR AL BUNĂSTĂRII DURABILE ȘI ACTOR-CHEIE ÎN TRANZIȚIA CĂTRE ECONOMIA VERDE

2026-01-05T14:12:36+02:00

Familia, ca unitate fundamentală a societății, joacă un rol crucial în dezvoltarea durabilă prin transmiterea valorilor și formarea comportamentelor sustenabile între generații. Acest studiu examinează contribuția familiilor la bunăstarea durabilă și tranziția către economia verde, utilizând date statistice, rapoarte internaționale și literatura de specialitate. Analiza evidențiază rolul familiei în dimensiunile socială, economică și de mediu ale sustenabilității, comportamentul ecologic al gospodăriilor și factorii determinanți, cadrul politicilor publice verzi, precum și legătura dintre sărăcie și practici sustenabile, cu focus pe Republica Moldova. Studiul explorează participarea familiilor în tranziția energetică, gestionarea deșeurilor și prezintă exemple de bune practici. Concluziile subliniază că familiile informate și susținute prin politici adecvate pot deveni agenți ai bunăstării durabile. Sunt formulate recomandări pentru integrarea perspectivelor familiale în strategiile de economie verde, educația ecologică și reducerea sărăciei, asigurând o tranziție echitabilă către dezvoltare sustenabilă.
Cuvinte-cheie: bunăstare durabilă, economie verde, comportament ecologic familial, tranziție energetică, dez-
voltare durabilă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_02

EVOLUȚIA INDICATORILOR MACROECONOMICI AI TURISMULUI FAMILIAL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA BUNĂSTĂRII ECONOMICE A GOSPODĂRIILOR

2026-01-05T14:15:40+02:00

Studiul analizează evoluția turismului familial în Uniunea Europeană între anii 2014–2024, concentrându-se pe impactul acestuia asupra bunăstării gospodăriilor. Pe baza datelor Eurostat și UNWTO (UN Tourism), cercetarea examinează principalii indicatori economici — cheltuielile turistice, ocuparea forței de muncă, veniturile gospodăriilor și contribuția turismului la PIB — în diverse state membre ale UE. Rezultatele arată o creștere constantă a turismului familial până în 2019, o scădere majoră în perioada pandemiei (2020–2021) și o redresare rapidă până în 2024, depășind nivelurile anterioare. Lucrarea evidențiază schimbările în comportamentul de consum post-pandemie și rolul călătoriilor familiale în redresarea economică și socială a Europei. Originalitatea constă în combinarea analizei economice și sociale într-o perspectivă comparativă între țări, oferind concluzii utile pentru politici publice orientate spre dezvoltarea unui turism sustenabil, incluziv și favorabil bunăstării familiilor europene.
Cuvinte-cheie: turism familial, bunăstarea gospodăriilor, cheltuieli turistice, ocupare, redresare sustenabilă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_03

TRANSFORMĂRILE STRUCTURALE ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXTUL TENDINȚELOR EDUCAȚIONALE GLOBALE

2026-01-05T14:20:05+02:00

Lucrarea analizează rolul educației ca determinant economic al dezvoltării durabile, pe baza datelor statistice privind sistemul de învățământ al Republicii Moldova în perioada 2004-2023. Studiul evidențiază transformările structurale generate de factori demografici, economici și instituționali, corelate cu alinierea la standardele Spațiului European al Educației. Fundamentată pe conceptele economiei educației și ale capitalului uman, cercetarea demonstrează efectele multiplicative ale investițiilor în educație asupra productivității și incluziunii sociale. Analiza comparativă internațională evidențiază diferențele de eficiență și guvernanță educațională. Rezultatele indică progrese în accesul la educație timpurie și profesională, dar și provocări privind calitatea și relevanța economică. Concluzia subliniază necesitatea unei politici educaționale integrate, orientate spre formarea capitalului uman competitiv și digital, esențial pentru dezvoltarea durabilă și integrarea europeană.
Cuvinte-cheie: educație, capital uman; dezvoltare durabilă; competitivitate economică; politici educaționale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_04

CONSOLIDAREA SUSTENABILITĂȚII MEDIULUI RURAL PRIN PROMOVAREA ANTREPRENORIATULUI FAMILIAL

2026-01-05T14:30:25+02:00

Articolul analizează contribuția antreprenoriatului familial la consolidarea sustenabilității mediului rural din Republica Moldova, evidențiind rolul acestuia în revitalizarea economiei rurale, stimularea coeziunii sociale și păstrarea tradițiilor locale. Cercetarea se bazează pe analiza literaturii de specialitate, a datelor statistice furnizate de Biroul Național de Statistică și Serviciul Fiscal de Stat, precum și pe observația directă a practicilor antreprenoriale din comunitățile rurale. Prin aplicarea metodei SWOT au fost identificate principalele puncte forte, vulnerabilități, oportunități și riscuri care influențează dezvoltarea antreprenoriatului familial. Rezultatele demonstrează că întreprinderile bazate pe familie reprezintă un factor esențial al dezvoltării rurale durabile, contribuind la ocuparea forței de muncă, inovație și continuitate generațională. Totodată, provocările persistente - migrația, accesul limitat la resurse financiare și sprijin instituțional redus - subliniază necesitatea unor politici publice orientate spre educație antreprenorială, finanțare accesibilă și transformare digitală. Studiul oferă contribuții teoretice și practice privind revitalizarea zonelor rurale prin promovarea antreprenoriatului familial.
Cuvinte-cheie: antreprenoriat familial, sustenabilitate rurală, economie locală, dezvoltare durabilă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_05

PIAȚA MUNCII DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN TRANZIȚIE: ÎNTRE EXODUL PROFESIONAL ȘI LIPSA SPECIALIȘTILOR

2026-01-05T14:37:06+02:00

Prezentul studiu abordează complexa problemă a crizei pieței muncii din Republica Moldova, caracterizată prin exodul
profesional și deficitul de specialiști, în contextul unei tranziții economice prelungite. Obiectivul principal al cercetării este identificarea cauzelor fundamentale ale acestor fenomene și evaluarea consecințelor lor socio-economice. Metodologia utilizată se bazează pe o analiză calitativă a datelor statistice relevante și a literaturii de specialitate. Concluziile studiului evidențiază un dezechilibru semnificativ între cererea și oferta de forță de muncă, amplificat de absența unor politici eficiente de retenție a personalului calificat. Originalitatea cercetării constă în abordarea integrată a migrației externe și a deficitului de specialiști ca expresii ale unei crize structurale unificate a pieței muncii din Republica Moldova.
Cuvinte-cheie: economie, migrație, populație, piața muncii, populație activă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_06

KALMAN FILTER FOR A MULTI-PRODUCT ECONOMIC MODEL

2026-01-05T14:39:51+02:00

This paper considers a mathematical model of an economic system, as in [1], in second-order matrix form. This model is reduced to a second-order linear model. This model describes a multi-product economy, taking into account external and internal economic inputs. The optimal observer problem for a Kalman filter is posed for the model [2]. The solution to this problem is described in control theory and allows one to reconstruct the state vector of an economic system if the latter is incompletely known or noisy. The model is reduced to a non-traditional problem of observing a dynamic system, a so-called neoclassical problem. In this formulation, information on higher-order derivatives is used.
Keywords: linear mathematical model of a multi-product system, control, Kalman filter, dynamic system, state
vector, coefficient matrix, system noise and measurements.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_07

PLANURI DE MANAGEMENT AL CRIZELOR PENTRU CONSOLIDAREA REZILIENȚEI ÎN SECTOARELE MEDICAL, UMANITAR ȘI ECONOMIC

2026-01-05T14:42:17+02:00

Frecvența și complexitatea tot mai mare a crizelor globale și europene impun elaborarea unor planuri eficiente de management pentru consolidarea rezilienței în sectoarele medical, umanitar și economic. Scopul acestui studiu este de a analiza planurile și strategiile de gestionare a crizelor și impactul acestora asupra rezilienței instituțiilor și populației, cu accent pe bunele practici internaționale, și adaptarea lor la contextul Republicii Moldova. Metodologia de cercetare combină analiza documentară și comparativă a literaturii de specialitate, a rapoartelor oficiale și a datelor furnizate de organizații internaționale (UE, OMS, Banca Mondială), fiind completată de studii de caz privind răspunsul la crize în sectoarele vizate. Rezultatele arată că implementarea unor planuri structurate de management al crizelor, cooperarea internațională și utilizarea tehnologiilor digitale contribuie semnificativ la creșterea rezilienței sistemelor medical și umanitar, reducând impactul economic al crizelor. Totodată, studiul subliniază importanța adaptării bunelor practici internaționale la specificul național și necesitatea unei abordări multisectoriale și proactive în etapele de prevenție, intervenție rapidă și recuperarea post-criză.
Cuvinte-cheie: criză, reziliență, management, sănătate publică, abordare multisectorială.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_08

DEZBATEREA PUBLICĂ ÎN MASS-MEDIA ȘI PE REȚELELE DE SOCIALIZARE: ABORDĂRI CONCEPTUALE

2026-01-05T14:51:03+02:00

În articol se argumentează ideea că dezbaterile publice sunt activități sociale care se desfășoară în sisteme deschise, conform unor principii generale și reguli specifice, determinate de contextele în care are loc schimbul de opinii pe marginea unor probleme, în vederea identificării soluțiilor de depășire a acestora, precum și de platformele comunicaționale pe care ele se desfășoară și prin intermediul cărora sunt diseminate rezultatele acestor dezbateri.
Problema supusă cercetării rezidă în identificarea factorilor care influențează dezbaterile publice desfășurate pe diferite platforme comunicaționale și proiectează profilul identitar al acestui gen de activitate socială. În conformitate cu obiectivele propuse, formele și modalitățile de manifestare ale dezbaterilor televizate și ale celor de pe rețelele sociale sunt cercetare prin metoda analizei comparative, ceea ce permite constatarea disimilitudinilor manifestate la nivel conceptual și funcțional.
Cuvinte-cheie: dezbatere publică, problemă, platformă comunicațională, post de televiziune, rețea socială,act
comunicațional,context dialogic.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_09

TEORIA AGENDA-SETTING: ASPECTE EVOLUTIVE ȘI ALGORITMIZAREA ATENȚIEI ÎN ERA IA

2026-01-05T14:55:17+02:00

Evoluția teoriei agenda-setting, de la conceptele clasice la reinterpretările contemporane, evidențiază modul în care logica vizibilității publice s-a transformat odată cu digitalizarea și apariția inteligenței artificiale. Dacă în paradigma tradițională instituțiile media și jurnaliștii erau principalii actori ai selecției și ierarhizării evenimentelor, astăzi această funcție este exercitată tot mai mult de platformele digitale și algoritmi. În contextul fluxurilor informaționale algoritmizate, vizibilitatea nu mai este rezultatul exclusiv al deciziilor editoriale, ci al unor procese automate de personalizare, micro-targeting și „gatekeeping algoritmic”. Acestea generează efecte ambivalente: creșterea relevanței
pentru utilizatori, dar și fragmentarea discursului public, polarizare și diminuarea pluralismului. Dimensiunea etică devine esențială, întrucât algoritmii nu sunt neutri și pot reproduce biasuri, influențând subtil percepțiile colective și procesele democratice. Concluzia propune conceptul de Agenda-Setting 4.0, definit prin hiperconectivitate, personalizare și control algoritmic, unde provocarea centrală rămâne găsirea unui echilibru între inovația tehnologică, pluralismul democratic și etica comunicării.
Cuvinte cheie: algoritmi, flux informațional, inteligență artificială, mass-media, opinie publică, personalizare,
teoria agenda-setting, vizibilitate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_10

CONVERGENȚA MEDIA ȘI INTEGRAREA REDACȚIONALĂ ÎN CADRUL FURNIZORILOR PUBLICI DE SERVICII MEDIA: FUNDAMENTE TEORETICE ȘI RAȚIUNI ORGANIZAȚIONALE

2026-01-05T14:58:13+02:00

Articolul analizează convergența media ca proces multidimensional, ce depășește sfera tehnologică și redefinește redacțiile furnizorilor publici de servicii media din punct de vedere structural, managerial și cultural. Sunt cercetate
reperele teoretice, tendințele de transformare editorială și imperativele strategice care fac din integrarea redacțiilor o
necesitate în fața fragmentării consumului de conținut și a presiunilor digitale. Exemplele comparative și datele de cercetare ilustrează modul în care convergența susține producția și distribuția pe diverse platforme și accentuează
relevanța instituțiilor media. Studiul de caz al RTV Slovenia evidențiază aplicarea practică a acestui model, subliniind atât provocările culturale, cât și oportunitățile strategice, demonstrând că integrarea editorială este un instrument-cheie pentru consolidarea rolului și legitimității furnizorului public de servicii media.
Cuvinte-cheie: convergență media, integrare redacțională, furnizor public de servicii media (FPSM), transformare digitală, cameră de știri integrată, Inteligență Artificială, cultură organizațională, strategii editoriale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_11

DIMENSIUNILE INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ÎN SECOLUL XXI

2026-01-05T15:02:10+02:00

Omul modern este influențat de evoluția tehnologiilor și de expansiunea continuă a inteligenței artificiale (IA). În acest articol ne propunem să analizăm dimensiunile IA într-un secol marcat de progrese semnificative în domeniul tehnologic. Vom reliefa o serie de programe IA utile care facilitează realizarea unor sarcini diverse, incluzând generarea de texte și prezentări, îmbunătățirea calității audio, video, designului etc. Totodată, studiul evidențiază impactul acestor tehnologii asupra practicilor profesionale și creative, subliniind necesitatea utilizării responsabile a instrumentelor IA, în acord cu tendințele societății contemporane. Demersul științific ne va oferi o perspectivă de ansamblu privind integrarea IA în procesele din zona industriilor creative.
Cuvinte-cheie: internet, inteligența artificială, program software, evoluție tehnologică, instrumente IA, automatizare, industrii creative.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_12

PREVENIREA BURNOUTULUI ÎN ACTIVITATEA MEDIATICĂ. STRATEGII DE CONTROL AL STRESULUI

2026-01-05T15:06:21+02:00

Studiul analizează fenomenul burnoutului în domeniul mass-media, un sindrom tot mai răspândit printre jurnaliști, producători și creatori de conținut, cauzat de stres ridicat, deadline-uri stricte, volum mare de muncă, presiune pentru
performanță și expunere la situații traumatice. Aceste manifestări – epuizare emoțională, depersonalizare și reducerea
realizărilor personale – sunt omniprezente în jurnalism, unde interacțiunile cu victime ale crizelor amplifică impactul
psihologic, conform unui studiu australian sistematic. În demersul nostru științific relevăm aspecte ale burnoutului la nivel local, Republica Moldova, dar și pe plan internațional. Concluziile analizei științifice subliniază că burnoutul este unul sistemic, afectând calitatea jurnalismului, dar prevenibil prin strategii integrate: susținere psihologică, protecție juridică, securitate și intervenții proactive. Studiul recomandă abordări bazate pe evidențe științifice pentru un mediu rezilient, promovând sănătatea mentală ca prioritate în industria media.
Cuvinte-cheie: burnout, epuizare emoțională, disconfort psihologic, intervenții proactive, prevenție, stres, strategii
integrate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_13

PARADIGMA INFORMAȚIONALĂ ȘI GEOPOLITICA: ASPECTE ALE INTERACȚIUNII

2026-01-05T15:08:39+02:00

Articolul este consacrat relației dintre mass-media și geopolitică la etapa contemporană, când progresul tehnologic vine să-și spună cuvântul în toate domeniile activității umane. Anume colaborarea dintre aceste două entități, accelerată de noile tehnologii comunicaționale, a condus în ultimul timp la apariția și afirmarea în practica reflectării vieții internaționale a paradigmei informaționale în geopolitică. Noua paradigmă și-a lăsat amprenta și asupra activității
mass-media din Republica Moldova, care în ultimii ani a suportat extrem de multe schimbări la nivel de activitate redacțională. În baza investigației întreprinse de către autor, s-au elaborat recomandări și s-a scos în evidență perspectivele cercetării impactului informației asupra proceselor geopolitice.
Cuvinte-cheie: mass-media, geopolitică, progres tehnologic, paradigmă informațională, actor geopolitic, tehno-
logii comunicaționale, procese geopolitice.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_14

OMUL, ZEUL ȘI ALGORITMUL: DILEMELE MORALE ALE SUPERINTELIGENȚEI

2026-01-05T15:12:52+02:00

Articolul explorează dilemele morale generate de apariția și dezvoltarea superinteligenței artificiale, analizând raportul dintre om, tehnologie și valorile etice fundamentale. Pornind de la ideea că algoritmii nu mai sunt doar instrumente tehnice, ci actori activi în procesul comunicării și construcției realității, studiul examinează implicațiile filosofice și morale ale deciziilor automatizate. Se argumentează că superinteligența redefinește spațiul informațional și relațiile sociale, punând sub semnul întrebării libertatea, responsabilitatea și demnitatea umană. Într-o lume dominată de algoritmi, filosofia și etica devin indispensabile pentru a asigura echilibrul dintre progresul tehnologic și binele comun. Concluzia subliniază rolul omului ca gardian al sensului și necesitatea unei educații digitale centrate pe gândire critică și conștiință civică.
Cuvinte-cheie: superinteligență, etică algoritmică, comunicare digitală, responsabilitate morală, filosofie,
inteligență artificială, conștiință civică.
DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_15

PLAGIATUL ȘI DREPTURILE DE AUTOR ÎN JURNALISMUL ONLINE

2026-01-05T15:15:45+02:00

Digitalizarea proceselor editoriale reconfigurează producția și circulația conținutului, cu efecte directe asupra protecției drepturilor de autor. Migrarea activității jurnalistice în mediul online a sporit riscul preluării neautorizate a conținutului și a îngreunat identificarea autorilor unor astfel de practici. Deși există instrumente digitale și un cadru normativ aplicabil, plagiatul continuă să afecteze integritatea profesională și credibilitatea instituțiilor media. Situația reclamă consolidarea mecanismelor de prevenire, monitorizare și sancționare, corelată cu dezvoltarea unei culturi etice în redacții. Formarea continuă a jurnaliștilor, procedurile interne clare, auditul editorial și utilizarea sistematică a detectoarelor de similitudine pot reduce incidența încălcărilor. Implicarea activă a instituțiilor de presă în promovarea respectării drepturilor de autor, completată de colaborarea cu organizații profesionale și autorități, constituie condiții pentru diminuarea plagiatului și pentru menținerea unui spațiu mediatic responsabil, transparent și credibil.
Cuvinte-cheie: plagiat, drepturi de autor, jurnalism online, mass-media, etică, responsabilitatea media, furt in-
telectual.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_16

COMUNICAREA VIRTUALĂ – NOUA DIMENSIUNE A COMUNICĂRII PUBLICE

2026-01-05T15:18:56+02:00

Comunicarea virtuală este un fenomen de dată recentă, apărut odată cu dezvoltarea vertiginoasă a tehnologiilor informaționale, care a lărgit semnificativ posibilitățile comunicării în general. Ea este mediată de tehnologia digitală, necesitând utilizarea computerelor, telefoanelor mobile sau a altor dispozitive electronice conectate la internet. Adesea, comunicarea virtuală implică multimodalitate, combinând diverse forme de exprimare, descrise mai jos în lucrare, pentru a transmite sensul în mod mai bogat și nuanțat. Interacțiunile virtuale pot fi clasificate în funcție de sincronicitate. O caracteristică importantă a comunicării virtuale este posibilitatea anonimității, care poate influența în mod semnificativ comportamentul lingvistic al utilizatorilor. Aceste aspecte unice creează un mediu lingvistic distinct de comunicarea față în față. Comunicarea virtuală cu toate posibilitățile ei practic nelimitate a deschis noi perspective pentru comunicarea publică care are o importanță deosebită în interacționarea cetățeanului cu administrațiile publice de diferit nivel.
Cuvinte-cheie: comunicare publică, comunicarea virtuală, virtualizare, tehnologii informaţionale, social media,
digitalizare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum11(6)2025_17