https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/issue/feedȘtiințe ale Educației2025-01-17T12:32:56+02:00Open Journal Systems<p>ISSN 1857-2103 | E-ISSN 2345-1025</p>https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6317DEZVOLTAREA CONTINUĂ A PROGRAMEI ȘCOLARE: CONCEPT, MODELE, EXPERIENȚE2025-01-16T17:36:57+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p> <span class="fontstyle0">Dezvoltarea curriculumului școlar este o problemă complexă care implică diferite perspective de abordare:<br>psihologică, pedagogică, didactică, managerială etc. În articolul dat se încearcă definirea și caracterizarea noțiunii<br>de </span><span class="fontstyle2">„dezvoltare curriculară” </span><span class="fontstyle0">dintr-o perspectivă modernă și postmodernă. Dezvoltarea curriculumului școlar se<br>prezintă în două sensuri: </span><span class="fontstyle2">conceperea de noi programe/discipline școlare și optimizarea, modernizarea și actualizarea curriculumului școlar în funcțiune. </span><span class="fontstyle0">Totodată, se propune un model de dezvoltare a curriculumului școlar axat pe<br>cinci etape: cercetarea/conceptualizarea curriculară; proiectarea curriculară; evaluarea proiectului curricular; validarea curriculară; implementarea/instituționalizarea curriculară. Fundamentarea unui model de dezvoltare curriculară<br>presupune și o analiză a problemei din diferite țări, ca surse de identificare a unor repere teoretice și praxiologice de<br>realizare a acestui proces.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">curriculum școlar, dezvoltare curriculară, optimizare curriculară, reactualizare curriculară,<br>modernizare curriculară, cercetare curriculară, proiectare curriculară, curriculum optim.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_01"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_01</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6318MONITORIZAREA PROGRAMELOR ȘCOLARE ÎN DIFERITE ȚĂRI: STUDIU COMPARATIV2025-01-16T17:41:23+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Într-o lume în continuă schimbare, curriculum școlar are un rol central în pregătirea elevilor pentru provocă-<br>rile vieții. În Europa, monitorizarea și dezvoltarea continuă a curriculumului școlar reprezintă o prioritate pentru<br>îmbunătățirea calității educației, inclusiv, prin formarea eficientă a competențelor elevilor. Monitorizarea și dezvoltarea curriculară reprezintă un proces esențial pentru asigurarea relevanței educației. În acest articol se examinează cele<br>mai eficiente metode de monitorizare a curriculumului școlar în diferite țări: Finlanda, Estonia, Germania, Franța,<br>Danemarca, Singapore, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova. Examinarea problemei de monitorizare a<br>curriculumului școlar se axează pe câteva aspecte dominante: fundamente teoretice ale monitorizării curriculumului<br>școlar (teorii și abordări conceptuale), parctici, experiențe și metode de realizare a procesului de monitorizare a curriculumului școlar; impactul și provocările monitorizării curriculare. Sunte stipulate și unele direcții de dezvoltare<br>curriculară ca reflecții ale monitorizării curriculumului școlar.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">abordare integrată, calitate în educație, curriculum școlar, dezvoltare curriculară, evaluarea curriculumului, metode de monitorizare a curriculumului.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_02"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_02</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6319MONITORIZAREA CURRICULUMULUI ȘCOLAR: ASPECTE ALE CERCETĂRII SOCIOLOGICE2025-01-16T17:43:47+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Monitorizarea reprezintă un instrument important în activitatea managerială, rezultatele căreia contribuie la<br>îmbunătățirea implementării și atingerea rezultatelor scontate ale intervenției. Curriculum școlar în calitate de document de politică educațională necesită a fi continuu monitorizat și evaluat, astfel încât acesta să răspundă nevoilor<br>pieții muncii, dar și a actorilor-cheie ai procesului educațional.<br>În acest context, articolul se concentrează pe aspectele cercetării sociologice ale monitorizării curriculumului<br>școlar. Autorul prezintă câteva concepte privind monitorizarea și avantajele monitorizării curriculum-ului școlar,<br>subliniind relevanța pentru elevi, profesori, manageri școli și factori de decizie politică. Totodată, este prezentată<br>metodologia de cercetare aplicată în studiul Noua Zeelandă (2008-2009). Pe baza principiilor monitorizării, autorul<br>prezintă o viziune asupra matricei de cercetare sociologică a monitorizării curriculumului școlar.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">monitorizare, programa școlară, metode de cercetare aplicate în monitorizare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_03"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_03</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6320MONITORIZAREA CURRICULUMULUI ȘCOLAR EVALUAT – CONCEPT ȘI PARTICULARITĂȚI2025-01-16T17:46:02+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Articolul se concentrează pe monitorizarea curriculumului școlar, punând accent pe evaluarea rezultatelor învățării<br>elevilor. Subliniază importanța integrării evaluării ca un proces continuu și sistematic în cadrul activităților de predare și învățare. Scopul principal al monitorizării este de a asigura aplicarea eficientă a curriculumului în practica<br>educațională, identificând barierele și domeniile care necesită îmbunătățiri. Articolul prezintă indicatorii cheie ai unei<br>evaluări eficiente, inclusiv frecvența evaluărilor formative și sumative, feedbackul oferit la timp, progresul elevilor<br>și corelarea metodelor de evaluare cu obiectivele de învățare. Este evidențiată importanța atât a monitorizării interne,<br>care oferă feedback imediat pentru ajustări continue, cât și a monitorizării externe, care asigură controlul general al<br>calității. De asemenea, articolul subliniază necesitatea unui echilibru între evaluarea rezultatelor și evaluarea procesului, subliniind că un sistem eficient de evaluare motivează elevii și îmbunătățește atât strategiile de predare, cât și<br>rezultatele învățării.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte cheie: </span><span class="fontstyle3">curriculum, monitorizare, curriculum scris, curriculum implementat, evaluarea rezultatelor<br>învățării.</span> </p> <p>DOI:<a href="https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_04"> <span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_04</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6321CONSTATĂRILE MANAGEMENTULUI TIMPULUI ÎN ÎNVĂȚARE LA ELEVI ÎN FUNCȚIE DE DISCIPLINA ȘCOLARĂ2025-01-16T17:57:16+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Managementul timpului este un factor fundamental în optimizarea procesului educațional, având un impact<br>semnificativ asupra performanțelor academice și dezvoltării personale a elevilor. Eficiența utilizării timpului<br>variază considerabil în funcție de disciplina studiată, disciplinele practice necesitând o organizare riguroasă a<br>timpului, în timp ce disciplinele teoretice permit o flexibilitate mai mare în abordarea activităților de învățare.<br>Provocările întâmpinate de elevi în gestionarea timpului, afectează capacitatea acestora de a-și finaliza sarcinile<br>într-un mod optim. Prin urmare, implementarea unor indicatori cantitativi și calitativi pentru evaluarea managementului timpului devine esențială în optimizarea curriculumului școlar, facilitând dezvoltarea unor strategii<br>eficiente care să susțină elevii în adoptarea unor practici de studiu sănătoase și în obținerea unor performanțe<br>academice înalte.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">managementul timpului, curriculumul școlar, arie curriculară, indicatori cantitativi și calitativi,<br>metodologia managemntului timpului</span><span class="fontstyle2">.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_05"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_05</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6322MONITORIZAREA CURRICULUMULUI DE INFORMATICĂ ÎN LICEE: ADAPTARE ȘI EFICIENȚĂ ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIONAL CONTEMPORAN2025-01-16T18:04:10+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Monitorizarea curriculum-ului de informatică implică un proces continuu de evaluare, adaptare și îmbunătățire,<br>asigurându-se că conținutul livrat studenților nu este doar actualizat, ci și satisface cerințele lumii tehnologice moderne. Acest proces include evaluarea implementării noilor tehnologii, metodologii de predare și instrumente de evaluare, luând în considerare și modul în care aceste inovații afectează rezultatele învățării elevilor.<br>Printr-o monitorizare eficientă, este posibil să se identifice domeniile de îmbunătățire și lacunele din curriculum<br>care trebuie abordate, recunoscând în același timp punctele forte ale practicilor educaționale existente. Feedback-ul<br>din partea educatorilor, studenților și părților interesate este esențial în formarea unui curriculum care este atât eficient, cât și receptiv la cerințele erei digitale.<br>Monitorizarea curriculum-ului de informatică la nivelul gimnaziului este esenţială pentru adaptarea la nevoile<br>învăţământului modern. Acest proces continuu asigură că studenții sunt echipați cu abilitățile necesare pentru a reuși<br>într-o lume digitalizată și că educatorii sunt sprijiniți în crearea unor medii de învățare dinamice, relevante și eficiente.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">educație, monitorizare, predare, tehnologie, informatică.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_06"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(179)2024_06</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6323RELAȚIA ÎNVĂȚĂMÂNT - CALITATEA VIEȚII: ABORDARE SOCIOLOGICĂ Î2025-01-16T18:20:25+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Învăţământul în contextul societății contemporane are funcții esențiale în achiziţia de cunoştinţe, formarea de<br>competenţe necesare pentru pregătirea tinerilor pentru activitatea profesională etc. Corelația dintre sistemul de<br>învățământ și alte elemente ale sistemului social se bazează pe o combinație de dimensiuni interdisciplinare din<br>domeniile de sociologie, pedagogie, economie, psihologie, toate acestea fiind concentrate pe asigurarea calității<br>vieții pentru fiecare cetățean. În acest context, articolul „Relația învățământ - calitatea vieții: abordare sociologicăˮ<br>abordează aspecte privind modalitățile de teoretizare și monitorizare a învăţământului în calitate de constituent important al calităţii vieţii. Este promovată ideia potrivit căreia calitatea atestă dezvoltarea învăţământului ca sistem<br>social competitiv și capabil de a răspunde exigențelor. Este relevat rolul sistemului de învăţământ în cadrul sistemului<br>social, analizate instrumentele sociologice de evaluare a sistemului educațional în contextul cercetărilor pe dimenisunea calității vieții.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">sistem de învățământ, educație, calitatea vieții, instrumente de monitorizare, indicatori,<br>competențe, sondaj, cercetare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_07"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_07</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6325PARTICULARITĂȚILE MONITORIZĂRII CURRICUMULUI PREDAT- ÎNVĂȚAT LA DISCIPLINA EDUCAȚIE FIZICĂ2025-01-16T18:22:23+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p> <span class="fontstyle0">Articolul ,,Particularitățile monitorizării curriculumului predat-învățat la disciplina educație fizică” oferă o analiză<br />detaliată asupra aspectelor esențiale ale procesului de monitorizare a curriculumului la disciplina educație fizică<br />din învățământul general, evidențiind atât importanța sa, cât și complexitatea pe care o implică. Procesul de monitorizare nu trebuie doar să asigure implementarea eficientă a curriculumului actual, ci trebuie să ofere și informații<br />valoroase despre punctele forte și lacunele acestuia, contribuind la o evoluție continuă a conținuturilor și metodelor<br />educaționale. În acest sens, subliniem faptul că prin abordarea particularităților specifice ale procesului de predare-<br />învățare-evaluare al lecției de educație fizică în procesul de monitorizarea a curriculumului disciplinar va asigura<br />corectitudine și consecventă esențială în dezvoltarea următoarei generații de curriculum, care să asigure o educație<br />de calitate și să răspundă tuturor provocărilor actuale față de disciplina școlară.<br /></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">educație fizică, monitorizare, curricumul scris, curricumul predat.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_08"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_08</span></a><br /></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6328CONCEPTUALIZAREA FORMĂRII COMPETENȚEI LITERAR-ARTISTICE LA ELEVII CLASELOR PRIMARE2025-01-16T18:30:12+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">În articol este abordată problema formării la elevii claselor primare a competenței literar-artistice prin conceptualizarea unui model teoretic. Modelul este argumentat de o epistemologie, teorie și praxiologie specifice. Coordonatele<br>epistemică și teoretică se constituie din teorii, concepte, paradigme, principii, concepte estetice, literare, psihologice<br>și pedagogice. Coordonata praxiologică este reprezentată de conceptele: niveluri și criterii de receptare a operei<br>literare, forme de organizare a activității literar-lectorale a elevilor, tipuri de activități, metode hermeneutice, activeparticipative, ludice. Sistemul de activități este condiționat de atelierul de creație și de scriere creativă, prin care se<br>urmărește stimularea gândirii creative, asociative și laterale, a imaginației elevilor.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: competență, competență, literar-artistică, comceptualizare, model, elevi. opera literară.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_09"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_09</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6329INTEGRAREA SARCINILOR PROFESIONALE ÎN PROIECTE ŞCOLARE: DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR CHEIE2025-01-16T18:32:27+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest articol explorează eficacitatea învățării bazate pe proiecte interdisciplinare în promovarea și evaluarea<br>competențelor cheie esențiale pentru succesul profesional al elevilor. Prin implicarea elevilor într-o serie de sarcini<br>relevante pentru industrie - cum ar fi cercetarea de piață, comunicarea cu părțile interesate, dezvoltarea designului<br>și prezentarea proiectului - această abordare facilitează aplicarea practică a cunoștințelor teoretice în contexte reale.<br>Studiul subliniază importanța dezvoltării abilităților critice, inclusiv gândirea analitică, comunicarea, abilitățile de<br>cercetare, colaborarea și adaptabilitatea. În plus, integrarea feedback-ului din industrie oferă educatorilor un cadru<br>pentru a evalua competențele elevilor în raport cu standardele profesionale, sporind astfel rigurozitatea evaluării<br>competențelor. Această aliniere la cerințele în continuă schimbare ale pieței muncii de astăzi subliniază importanța<br>cultivării abilităților transferabile care îi pregătesc pe elevi pentru provocările pe care le vor întâlni în carierele lor<br>viitoare.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte cheie: </span><span class="fontstyle3">competență, proiect, cercetare, abordare interdisciplinară, rezolvare de probleme relevante,<br>învățare pe tot parcursul vieții.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_10"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_10</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6330DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR DE CERCETARE ALE STUDENTILOR. PERSPECTIVA DE LUCRU DE GRUP: OPORTUNITĂȚI VIITOARE DE IMPLEMENTARE ÎN MEDII PROFESIONALE2025-01-16T18:33:50+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest studiu se concentrează pe analiza organizării pe bază de grup a activităților educaționale și rolul acesteia în dezvoltarea abilităților de cercetare ale studenților. În contextul educației moderne, unde se pune accent pe<br>dezvoltarea competențelor, capacitatea de a lucra în colaborare este un aspect cheie al procesului educațional. În<br>cadrul activităților de cercetare, studenții devin participanți activi, formulând obiective, selectând metode și evaluând<br>rezultatele. Acest proces ajută la reducerea anxietății și la creșterea încrederii în sine, deoarece responsabilitatea<br>pentru rezultatul final este împărțită între toți membrii grupului. În plus, profesorul, acționând ca un mentor, oferă<br>sprijin esențial, ajutând elevii să-și construiască încrederea și să-și coordoneze acțiunile. Studiul examinează, de<br>asemenea, etapele activităților bazate pe proiecte, inclusiv definirea obiectivelor, selectarea subiectelor, distribuirea<br>responsabilităților, implementarea proiectului și reflectarea asupra procesului.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte cheie: </span><span class="fontstyle3">lucru în grup, abilități de cercetare, activități bazate pe proiecte, competențe, studenți, educație.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_11"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_11</span></a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6331COMPETENȚA CA MODEL DE RELAȚIONARE2025-01-16T18:35:27+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Ingineria învățării” (POSTMAN, 1992) are efecte destule pentru a fi dobândit adepți și critici. Noua criză sau<br>„revoluție” indusă de tehnologie amețește fără limite, așa încât, sunt tot mai mulți cei care cer să privim atent la<br>efectele pe termen lung, la constantele generatoare de motivații în educație, la relațiile dintre actorii procesului.<br>Articolul își propune să extragă din câteva modele de învățare elemente care susțin că oricât de bine organizate vor<br>fi mecanismele predării și de </span><span class="fontstyle2">înnoită </span><span class="fontstyle0">este tehnologia, permanent</span><span class="fontstyle2">ă și inseparabilă va fi relațioarea profesor-elev. </span><span class="fontstyle0">Perspectiva este susținută de recente preocupări mai ample consacrate relaționării didactice și de un recent model generat<br>de analiza trangenerațională a acesteia în care tehnologia este prezentă prin conținutul său informațional reflectat de<br>TPACK supus condiționărilor alternativei pedagogice Reggio Emilia.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte cheie: </span><span class="fontstyle2">competență, modele de învățare, relaționare, Reggio Emilia, TPACK, 3PT&Ii</span><span class="fontstyle0">.</span> </p> <p><span class="fontstyle0">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_12">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_12</a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6332MODALITĂȚI DE IMPLEMENTARE A ACTIVITĂȚILOR DE VOLUNTARIAT PRIN PROGRAME DE EDUCAȚIE NEFORMALĂ2025-01-16T18:37:44+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Voluntariatul se referă la activitățile întreprinse de persoane care, din proprie voință și fără remunerație financiară,<br>se angajează în sprijinirea altora sau a comunității. Oferă beneficii nu numai celor care primesc asistență, ci și voluntarilor, care dezvoltă competențe și valori precum empatia, responsabilitatea și abilitățile de comunicare. Importanța<br>voluntariatului în dezvoltarea societății constă în capacitatea sa de a promova solidaritatea, incluziunea socială și<br>coeziunea comunității. În plus, contribuie la promovarea unei culturi a ajutorului reciproc, sprijinind integrarea persoanelor vulnerabile și reducând riscul de excluziune socială. Educația non-formală joacă un rol crucial în promovarea voluntariatului, deoarece oferă un cadru flexibil adaptat nevoilor participanților, încurajând dezvoltarea<br>abilităților necesare pentru implicarea activă a comunității. Prin activități interactive și experiențiale, programele<br>educaționale non-formale stimulează participarea activă și învățarea prin practică, facilitând astfel implicarea în<br>inițiative de voluntariat. Programe precum Strategia Națională de Acțiune Comunitară (SNAC) și Serviciul European<br>de Voluntariat (SVE) sunt modele exemplare de bune practici. SNAC promovează incluziunea socială prin activități<br>care reunesc elevii tipici și cei cu dizabilități, susținând astfel diversitatea și toleranța. SEV facilitează mobilitatea<br>tinerilor în diferite țări, încurajându-i să se implice în proiecte de voluntariat care promovează cetățenia activă și<br>dezvoltarea competențelor interculturale. Aceste inițiative demonstrează modul în care voluntariatul, susținut de<br>educația non-formală, poate contribui la construirea unei societăți mai coezive și mai incluzive.<br></span><span class="fontstyle2">Concepte-cheie: </span><span class="fontstyle3">dezvoltare personală </span><span class="fontstyle4">și </span><span class="fontstyle3">profesională, educație non-formală, persoane vulnerabile, voluntariat.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_13"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_13</span></a></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6334PROCRASTINAREA ÎN PERFORMANȚA PROFESIONALĂ PRINTRE INDIVIZI ACTIVI ANXIOȘI2025-01-17T11:06:41+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">În articolul dat se abordează problema amânării unor acțiuni, luării de decizii care în viitor duc la agravarea<br>acesteia. Se analizează un număr mare de studii privind amânarea de către persoane a acțiunilor și care este cauza<br>acestor amânări, dar care sunt și consecințele. Cercetătorii confirmă că autocontrolul și impulsivitatea reprezintă<br>două trăsături care prezic amânarea. Se argumentează existența directă a conexiunii dintre nivelurile de manifestare<br>a anxietății, stresului, depresiei, dintre amânare și impulsivitate care sunt corelate genetic.<br>În acest context, se prezintă un express-studiu privind problema amânării acțiunilor și factorilor ce au influențat<br>asupra deciziei de amânare. Se descriu obiectivele, metodele, variabilele respective – dependente și independente. În<br>studiu au participat circa 348 de persoane de diferite vârste și grupuri sociale. Se analizează rezultatele cercetării și<br>se formulează concluziile respective.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">procrastinare, amânare, indivizi anxioși, impulsivitate, autocontrol.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_15"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_15</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6333ADAPTAREA CURRICULARĂ ÎN CAZUL ELEVILOR CU CES – POSIBILE STRATEGII ȘI OBIECTIVE2025-01-17T11:04:49+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Adaptarea curriculară are ca punct esențial reforma conţinuturilor învăţământului, obiectivul general fiind: adaptarea şi integrarea activă în viaţă şi societate a copiilor cu cerinţe educative speciale. Un curriculum şcolar adecvat<br>pentru elevii cu CES trebuie să pună accent, în principal, pe dezvoltarea trăsăturilor de personalitate din domeniul afectiv, motivaţional, caracterial şi al socializării, dezvoltarea deprinderilor de muncă individuală, dezvoltarea<br>armonioasă a conduitelor psihomotrice.<br>Curriculumul diferenţiat presupune modalităţile de selectare şi organizare a conţinuturilor, metodelor de predare-<br>învăţare, metodelor şi tehnicilor de evaluare, standardelor de performanţă, mediului psihologic de învăţare.<br>Având în vedere diversitatea, modul şi particularităţile specifice de învăţare a tuturor copiilor, inclusiv şi a celor cu<br>cerinţe educative speciale, putem trage concluzia, că una din calităţile esenţiale ale noului curriculum şcolar vizează<br>un grad mai mare de flexibilitate, astfel încât va permite fiecărui copil să avanseze în ritmul său, să fie tratat în funcţie<br>de capacităţile sale de învăţare.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: adaptare curricular,forme de organizare, proiect, elev, CES, strategii.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_14"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_14</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6336ASPECTE SPECIFICE ALE PROCESULUI DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ2025-01-17T11:13:02+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Educația ecologică constituie o problemă de politică educaţională şi necesită o cooperare internaţională în problemele ocrotirii naturii în elaborarea şi aplicarea unor strategii globale în domeniu. În acest sens, finalităţile şi obiectivele<br>educaţiei ecologice urmăresc: educația conştiinţei ecologice, ce presupune simţul responsabilităţii, a solidarităţii dintre indivizi pentru păstrarea şi ameliorarea mediului; dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, de a identifica şi a pune<br>în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor concrete legate de relaţia individului cu mediul său de<br>viaţă; pregătirea cetăţeanului pentru a influienţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale cu privire la mediu.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">educație ecologică, competența de protecție a mediului ambiant, acțiuni ecologice, percepția<br>ecologică, educație/ învățământ.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_16"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_16</span></a></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6337EFECTELE GADGETURILOR ÎN COMPORTAMENTELE CONFLICTIVE ÎNTRE PREȘCOLARII2025-01-17T11:14:55+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest articol aduce în prim-plan influența gadgeturilor asupra preșcolarilor, precum și efectele acestora asupra<br>comportamentului și stimei de sine. Articolul prezinta influenta gadgeturilor in dezvoltarea copilului, fiind un factor<br>determinant pentru comportamentele conflictuale, agresive aparute la un moment dat la prescolari. Sunt prezentate<br>efectele violenței virtuale asupra copiilor, studii care evidențiază efectele adverse ale gadgeturilor folosite la o vârstă<br>fragedă. Printr-un studiu am evidențiat influența lumii virtuale asupra imaginii de sine a preșcolarului, deoarece stima<br>de sine influențează comportamentele conflictuale care apar în rândul preșcolarilor. Cercetarea a arătat, alături de alte<br>studii, influența negativă a gadgeturilor asupra copilului preșcolar, atâta timp cât timpul alocat acestora depășește un<br>anumit prag și conținutul materialelor vizualizate nu este într-o relație congruentă cu gradul de maturizare a acestora.<br>corpul și potențialul cognitiv și afectiv al utilizatorului.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">conflicte, preșcolari, gadgeturi, grădiniță, stima de sine</span><span class="fontstyle3">.</span> </p> <p>DOI:<a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_17"> <span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_17</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6338UNELE SUGESTII PRIVIND CULTURA ECOLOGICĂ ELEMENTARĂ A ELEVILOR DE VÂRĂ ȘCOLARĂ TIMPURIE2025-01-17T11:16:58+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">În lucrare sunt examinate unele idei referitor la cultura ecologică elementară a elevilor de vârstă școlară mică.<br>Ideile de bază reflectate în lucrare sunt următoarele: conceptul și componentele constitutive ale culturii ecologice<br>elementare; criteriile și indicatorii de evaluare a </span><span class="fontstyle2">c</span><span class="fontstyle0">ulturii ecologice elementare la elevii de vârstă școlară mică sub<br>aspect cantitativ și calitativ. Criteriile fundamentale sunt: cunoștințele ecologice elementare; trăirile emoționale sau<br>atitudinile de ordin ecologic; abilitățile/ acțiunile și deprinderile ecologice mentale și practice. Cultura ecologică<br>elementară a elevilor de vârstă școlară mică integrează în sine un sistem de cunoștințe, trăiri emoționale sau atitudini<br>și abilități mentale și practice de ordin ambiental.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle4">conceptul și componentele culturii ecologice elementare, criteriile și indicatorii, cunoștințele ecologice elementare, abilitățile și atitudinile ecologice.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_18"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_18</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6339METHODS AND DIDACTIC ASSESSMENT TASKS THROUGH THE PRISM OF SOCIO-CULTURAL THEORY2025-01-17T11:19:33+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest studiu examinează o serie de metode eficiente de predare în procesul educațional, în conformitate cu sensul<br>teoriei socio-culturale. Prezenta cercetare, elucidează aspectele definitorii ale teoriei socio-culturale propuse de L.<br>S. Vîgotski, evidențiind caracteristicile zonei proximale de dezvoltare și relevanța schelei în procesul educațional.<br>Relevanța acestui studiu constă în identificarea tipurilor de schele și, în conformitate cu acestea, formularea sarcinilor<br>didactice și adaptarea metodelor de predare eficiente la procesul de evaluare. Rezultatele acestui studiu sugerează<br>că elevii și studenții își dezvoltă mai eficient abilitățile de gândire și raționament atunci când sarcinile de predare și<br>metodele de evaluare corespund zonei proximale de dezvoltare.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte cheie: </span><span class="fontstyle3">Teorie socio-culturală, Zona de dezvoltare proximă, Schele, Metode de predare.<br></span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_19"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_19</span></a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6340STRUCTURA FACTORIALĂ A SCALEI SCURTE A SINELUI CREATIV: UN STUDIU POPULAȚIONAL PE ELEVII DE LICEU DIN ROMÂNIA2025-01-17T11:21:17+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Autoeficacitatea creativă a devenit unul dintre cele mai relevante constructe în educație, ea fiind corelată cu automotivarea, creșterea competenței personale a elevilor, performanța creativă și capacitatea generală a acestora de a<br>produce lucrări creative. Sentimentul de autoeficacitate creativă și aplicarea acestuia în diverse circumstanțe poate<br>avea un impact asupra activității elevilor la școală, precum și dincolo de granițele mediului educațional.<br>Studiul de față a avut ca scop traducerea în limba română a „Scalei scurte a sinelui creativ” (SSCS) și evaluarea<br>proprietăților psihometrice ale acesteia. SCSS este un instrument capabil să evalueze autoeficacitatea creativă a elevilor și evoluția acesteia, demers important în educație, nu doar pentru elevi, ci și pentru părinți, educatori, psihologi,<br>cercetători și factorii de decizie politică implicați în conceperea de programe și intervenții pentru a crește potențialul<br>creativ.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">consistență internă, creativitate, elevi, structură factorială.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_20"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_20</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6341CARACTERISTICI ALE ELEVULUI MOTIVAT PENTRU SUCCESUL ȘCOLAR2025-01-17T11:42:32+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Articolul prezintă rezultatele cercetării teoretico-aplicative a comportamentelor specifice elevului determinat să<br>obțină performanțe școlare înalte la majoritatea disciplinelor școlare, dar și rezultate deosebite în activitățile orientate spre dezvoltarea personală. Aceste comportamente sunt generalizate într-un Profil al elevului motivat pentru succesul școlar ce include elemente componente precum autodisciplina, interes și claritate în stabilirea obiectivelor, adaptabilitate în gestionarea resurselor, perseverență în activitatea școlară, comunicare asertivă, reziliență<br>emoțională, încredere și stimă de sine, autoevaluare obiectivă, dezvoltare personală și orientare profesională, autonomie și autoeducație. Autodisciplina este esențială pentru organizarea eficientă a timpului, iar perseverența susține<br>elevii în atingerea obiectivelor pe termen lung. Comunicarea asertivă și reziliența emoțională sunt importante pentru<br>gestionarea emoțiilor și relaționarea pozitivă. Încrederea în sine și autoevaluarea sprijină procesul de autoeducație,<br>iar autonomia în învățare facilitează controlul asupra propriului proces educațional. Autoeducația completează dezvoltarea personală și profesională prin implicarea reflexivă în stabilirea și atingerea obiectivelor.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">elev motivat pentru succes </span><span class="fontstyle2">școlar</span><span class="fontstyle3">, autodisciplină, adaptabilitate, perseverență, comunicare<br>asertivă, reziliență emoțională, stimă de sine, autoevaluare obiectivă, dezvoltare personală, orientare profesională.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_21"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_21</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6342INTERACȚIUNEA DIGITALĂ: CHEIA FORMĂRII COMPETENȚELOR DIGITALE LA MATEMATICĂ ÎN LICEU2025-01-17T11:44:29+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest articol explorează rolul esențial al interacțiunii digitale în formarea și dezvoltarea competențelor digitale<br>la disciplina matematică în cadrul învățământului liceal. Prin integrarea tehnologiei în procesul educațional, elevii<br>sunt expuși la o varietate de instrumente și resurse digitale care îi ajută să înțeleagă concepte matematice complexe<br>și să-și dezvolte abilitățile practice. De la utilizarea aplicațiilor interactive și a platformelor de învățare online până<br>la simulările și jocurile educative, interacțiunea digitală oferă elevilor oportunități semnificative de a experimenta, de<br>a practica și de a aplica cunoștințele matematice într-un mediu virtual stimulativ. Prin intermediul acestor experiențe<br>digitale, elevii dobândesc nu doar competențe matematice esențiale, ci și abilități digitale valoroase care sunt indispensabile în lumea modernă.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">interacțiune digitală, competențe digitale, matematică, liceu, formare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_22"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_22</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6343VALOAREA DEZVOLTĂRII COMPETENȚEI DE COMUNICARE PRAGMATICĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL TEHNIC2025-01-17T11:46:14+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Limba engleză rămâne să fie indispensabilă în multe sectoare de afaceri și domenii de activitate, facilitând comunicarea, colaborarea și inovația la nivel global. Articolul de față evidențiază importanța dezvoltării competenței<br>de comunicare pragmatică în limba engleză în învățământul profesional tehnic, nivel ISCED 4, precum și preocuparea elevilor pentru dezvoltarea acestei competențe, având în vedere cerințele tot mai stringente ale angajatorilor<br>privind stăpânirea limbii engleze. Studiul realizat în cadrul acestei cercetări, confirmă faptul că elevii consideră<br>această competență esențială pentru dezvoltarea carierei lor profesionale și pentru a-și asigura competitivitatea pe<br>piața muncii.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte cheie: </span><span class="fontstyle3">competen</span><span class="fontstyle0">ț</span><span class="fontstyle3">e de comunicare pragmatică, limba engleză, învățământ profesional tehnic.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_23"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_23</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6344MANIFESTĂRI ALE AGRESIVITĂȚII DE TIP BULLYING: FORME, TIPURI ȘI MODALITĂȚI DE DIAGNOSTICARE2025-01-17T11:50:09+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Agresivitatea de tip bullying este un fenomen extrem de complex, cu o diversitate de tipuri și forme de<br>manifestare. Bullyingul, spunea D.Olweus, este o formă „extremală” de manifestare a agresivității, un subtip al<br>comportamentului violent. Bullyingul este o interacțiune în care un individ-agresor manifestă mai multe ori, în<br>mod repetat un comportament agresiv. Bullyingul este o agresiune premeditată și se manifestă într-o diversitate<br>mare de forme, ceea ce îngreunează definirea acestui fenomen unanim acceptată. Accentul este pus pe abordarea agresivității de tip bullying din perspectiva a trei tipuri: agresiunea fizică, agresiunea verbală, agresiunea<br>relațională. Aceste tipuri de manifestare a bullyingului are un complex al formelor specifice: agresiunea fizică –<br>loviri, îmbrânciri etc.; agresiunea verbală – sarcasm, poreclire, tachinare etc.; agresiunea relațională - manipularea, amenințarea, respingerea, minciuni, zvonuri etc. Manifestarea agresiunii de tip bullying poate fi directă și<br>indirectă. Se prezintă și unele date privind diagnosticarea nivelului de manifestare a agresivității de tip bullying<br>la elevii liceeni.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">agresivitatea de tip bullying, agresivitate, violență, agresiunea fizică, agresiunea verbală, agresiunea relațională.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_24"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_24</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6345VALORIFICAREA EDUCAȚIEI INTERCULTURALE ÎN POLITICILE EDUCAȚIONALE NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE2025-01-17T11:51:47+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Educația interculturală devine un instrument esențial pentru dezvoltarea unei societăți mai tolerante și mai coezive,<br>în care diversitatea este percepută ca o resursă valoroasă. Analiza dimensiunii educației interculturale în politicile<br>educaționale naționale și internaționale evidențiază nu doar necesitatea de a o valorifica în curricula școlară, ci<br>relevă și importanța dezvoltării competențelor interculturale la toți actanții implicați în procesul educațional (cadre<br>didactice, elevi, familie, comunitate). Integrarea valorilor și practicilor culturale diverse în toate aspectele procesului<br>educațional trebuie realizată cu atenție și responsabilitate, ținând cont de specificul fiecărui mediu cultural, evitând<br>implementările superficiale sau standardizate. Fără măsuri bine gândite și o înțelegere profundă a diversității, eforturile pot deveni contraproductive, conducând la stereotipuri și inegalități în locul incluziunii și respectului reciproc.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">educație interculturală, competențe interculturale, diversitate culturală, politici educaționale,<br>documente naționale și internaționale, curricula școlară, cadre didactice, elevi.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_25"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_25</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6346SUSTENABILITATEA ÎNVĂȚĂRII BAZATĂ PE PROIECTE – CADRU PENTRU DEZVOLTAREA COMPETENȚEI DE COMUNICARE PRAGMATICĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ2025-01-17T11:53:28+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Învățarea bazată pe proiecte reprezintă o abordare complexă, un context sustenabil și creativ care pe lângă faptul<br>că avantajează procesul de învățare, comunicare și cooperare activă, facilitează dezvoltarea de competențe. Luând în<br>considerare aceste aspecte, învățarea prin proiecte este o metodă valoroasă, semnificativă și eficientă pentru dezvoltarea competenței de comunicare pragmatică în limba engleză, la elevii din învățământul profesional tehnic, atât pentru<br>cariera profesională, cât și pentru viața personală. Apărută la sfârșitul secolului al XIX-lea, metoda proiectului este<br>valorificată și în prezent în demersul didactic drept premisă pentru dezvoltarea sustenabilă a competențelor, inclusiv a<br>competenței de comunicare pragmatică în limba engleză – imperativ în pregătirea elevilor pentru cerințele complexe ale<br>carierei profesionale și pentru integrarea lor în viața personală și profesională atât la nivel național, cât și global.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte cheie: </span><span class="fontstyle3">competențe de comunicare pragmatică, învățare bazată pe proiecte, limba engleză.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_26"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_26</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6347VALORIZAREA INTERACȚIUNILOR DINTRE LITERATURĂ ȘI MUZICĂ DIN PERSPECTIVĂ DIDACTICĂ: O ABORDARE TEORETICO-METODOLOGICĂ2025-01-17T11:55:11+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest articol se concentrează pe interacțiunea dintre muzică și literature, care contribuie la formarea personalității<br>și a gustului estetic al copilului, la dezvoltarea simțului estetic și a competenței literar-artistice ale copilului, la<br>aprecierea frumosului și a calității în artă. Se analizează teoriile cercetătorilor din domeniu, precum și abordarea transdisciplinară a acestor două arte în cadrul lecțiilor din școala gimnazială. Totodată, se valorifică predarea<br>interactivă a literaturii și muzicii, prin interacțiunea metodelor utilizate, care duce la formarea culturii artisticoestetice a elevilor de liceu, în timpul lecțiilor.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte cheie: </span><span class="fontstyle3">interdisciplinaritate, metode didactice, interacțiune, metodologii de educație literar-artistică, metodologii de educație muzicală, recepție artistică.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_27"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_27</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6348ASPECTE DEFINITORII ALE MOTIVAȚIEI ADULȚILOR PENTRU ÎNVĂȚARE ÎN CONTEXTUL ÎNVĂȚĂRII PE TOT PARCURSUL VIEȚII2025-01-17T11:56:45+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Motivația a fost considerată din perspectiva orientării psihodinamice ca o stimulare și descărcare de energie;<br>asociată prin prisma abordării behavioriste unui stimul, ca o reacție învățată; văzută ca un factor psihologic ce<br>influențează comportamentul. Motivația ca factor de influență în tendințele învățării pe tot parcursul vieții fiind un<br>punct de reper în procesul de formare continuă capătă amploare în societatea actuală, devenind tot mai des întâlnit în<br>rândul atât a cercetătorilor cât și a instituțiilor de învățământ.<br>În timp ce educația elevilor a fost mult timp obiectivul principal al instituțiilor de învățământ, importanța educației<br>adulților devine acum tot mai evidentă. Este larg recunoscut faptul că educația adulților joacă un rol crucial în promovarea unei societăți prospere. În consecință, relevanța educației adulților și factorii care îi motivează pe adulți să<br>învețe sunt tot mai importante.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">motivație, motivația adultului, motivația adulților pentru învățare, învățare.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_28"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_28</span></a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6349AVANTAJELE DIFERITELOR OPȚIUNI DE ABORDARE A PRELELOR2025-01-17T11:58:12+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Prelegerea se înscrie în grupul de metode de comunicare și însuşire a valorilor socio-umane, care cuprinde două<br>subgrupe: a. metode expozitive (unde sunt incluse prelegerea școlară și prelegerea universitară) și b. metode interactiv-interogative, conversaționale, de dialog (seminarul, dezbaterile, seminarul-dezbatere, dezbaterea „de tip<br>masă rotundă”, discuție-dialog etc.) În funcție de anumite criterii, precum perioada de predare, specificul cursului.<br>disciplină de specialitate etc., prelegerea se poate desfășura sub diferite forme: prelegere magistrală, prelegere dialog/<br>dezbatere sau discuție, prelegere cu demonstrații și aplicații etc.<br>Lucrarea prezintă avantajele următoarelor tipuri de prelegeri: prelegeri folosind scale de discuție, cursuri de tip<br>Curran, prelegeri folosind grupuri de discuții și prelegeri bazate pe cuvinte și fraze cheie.<br>Se vor prezenta rezultatele unui chestionar cu privire la avantajele prelegerii, un chestionar aplicat masteranzilor<br>de la cursurile de formare psihopedagogica (Nivel II).<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">cursul, variantele cursului universitar, prelegere, metode expozitive, metode interactive.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_29"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_29</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6350PRINCIPIUL DEMOCRATIC AL LIBERTĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ÎN CONCEPȚIA PEDAGOGICĂ A LUI J. H. PESTALOZZI2025-01-17T11:59:56+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">În prezentul articol științific elucidăm premise ale gândirii și concepției pedagogice a lui J. H. Pestalozzi transpusă<br>în actualitatea necesității învățămâtului democratic. Scopul cercetării vizează o analiză retrospectivă a concepției pedagogiei lui J. H. Pestalozzi cu direcții de implementare a principiului democratic al libertății învățământului European.<br>Drept constante ale acestei cercetări științifice, argumentăm că pedagogul elvețian a urmărit să elaboreze o teorie a<br>educaţiei în care principiile învăţământului să fie puse în concordanţă cu mersul naturii umane; potrivit concepţiei lui<br>J.H. Pestalozzi, prin instrucţie/formare trebuie să se asigure atât acumularea cunoştinţelor, cât şi dezvoltarea forţelor<br>psihice ale copilului/celui ce învață; funcţia şcolii este dublă, de </span><span class="fontstyle2">a </span><span class="fontstyle0">informa şi a forma elevii. Rezultatele științifice ale<br>cercetării sunt relevante prin documentarea rapoartelor educaționale internaționale, literaturii științifice de specialitate<br>privind principiul democratic al libertății învățământului în concepția pedagogică a lui J.H. Pestalozzi cu tematici practice pentru formarea competenței educației democratice la nivel de formare inițială și continuă a adulților.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">principiu, democratic, llibertate, învățământ, pedagogia lui J.H. Pestalozzi.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_30"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_30</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6351APLICAREA METODEI CLASA INVERSATĂ ÎN STUDIUL ECHILIBRULUI DE ROTAȚIE LA FIZICĂ ÎN CLASA A VII-A2025-01-17T12:01:57+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">În lucrarea de față se analizează rezultatele aplicării metodei Clasa Inversată la predarea capitolului Echilibrul de<br>rotație din cursul de fizică de cl. a 7-a. Este caracterizată o serie de metode constructiviste bazate pe cercetare și este<br>arătat că metoda Clasei Inversate este eminamente constructivistă dar diferă de aceste metode prin structura lecției,<br>efortul cognitiv al elevului depășind și anticipând cadrul temporal al lecției. Este arătat că metoda Clasei Inversate<br>se caracterizează prin: pregătirea elevilor înainte de lecție; un grad înalt de interacțiune între elevi și între elevi și<br>profesor; învățare personalizată; dezvoltarea gândirii critice; utilizarea tehnologiei digitale. Ipoteza de alternativă a<br>fost ,,Există diferențe semnificative în rezultatele testelor de după experiment între metoda Clasai Inversată și metoda<br>convențională”. S-a obținut că în clasa experimentală nota medie la evaluarea sumativă este cu 20% mai mare decât<br>în clasa de control. De asemenea, procentul calității s-a dublat în clasa unde s-a aplicat metoda Clasa Inversată față<br>de clasa unde s-a aplicat metoda frontală de predare. Factorul de impact calculat este de 0,48 – în corespundere cu<br>factorul de impact calculat în cadrul teoriei învățării și predării vizibile.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">clasa inversată, învățare constructivistă, feedback formativ, lecții video.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_31"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_31</span></a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6352INFLUENȚA LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ CU CONȚINUT DIN RUGBY ASUPRA MOTIVĂRII ELEVILOR DIN LICEU PENTRU PRACTICAREA ACTIVITĂȚILOR MOTRICE2025-01-17T12:04:05+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest articol reprezintă, în general, finalitatea cercetării noastre care a urmărit influența lecției de educație fizică<br>cu conținut din rugby asupra motivării practicării activităților motrice curriculare și extracurriculare de elevii din<br>liceu. Din analiza documentelor de monitorizare (registrul de evidență și caietul profesorului de educație fizică) a rezultat că elevii din grupa experimentală, prin includerea mijloacelor specifice rugby-ului în lecțiile de educație fizică,<br>și-au crescut gradul de participare la ore. Acest fapt este confirmat de reducerea numărului de absențe înregistrate<br>de clasă la lecțiile de educație fizică pe parcursul anului școlar, comparativ atât cu anul precedent de studii, cât și cu<br>elevii din grupa de control. De asemenea, reducerea numărului de absențe la orele de educație fizică evidențiază o<br>creștere semnificativă a interesului elevilor din grupa experimentală pentru practicarea unor sporturi, fie individual,<br>fie în cadrul colectivelor sportive din afara școlii, comparativ cu elevii din grupa de control.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">educație fizică, mijloace din rugby, motivație, activități extracurriculare, elevi de liceu.</span> </p> <p>DOI:<a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_32"> <span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_32</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6353IMPACTUL EXERCIȚIILOR FIZICE ASUPRA ÎMBUNĂTĂRII POSTURII ȘI REDUCERII SUPRAPONDEREI LA COPII2025-01-17T12:05:50+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Conform datelor raportate în literatură, rata supraponderalității și obezității la copii este în continuă creștere.<br>O tendință similară este observată în prevalența defectelor posturale. În studiile anterioare, numeroși autori au investigat factorii care contribuie la obezitate sau defecte posturale, deși de obicei se concentrează asupra acestor<br>probleme separat. Defectele posturale reprezintă o altă problemă majoră de sănătate, afectând 30–69% dintre copii<br>și adolescenți în Republica Moldova. Scopul studiului este evaluarea impactului exercițiilor fizice asupra corectării<br>posturii și îmbunătățirii sănătății generale la copiii supraponderali. Obiectivul studiului a fost de a determina eficiența<br>exercițiilor fizice în corectarea posturii incorecte și reducerea masei corporale la copiii supraponderali. Exercițiile<br>fizice au avut un impact semnificativ asupra copiilor cu exces de greutate și postură deficitară, reducând greutatea<br>și IMC-ul, precum și corectând unghiurile hiperkifozei toracice și hiperlordozei. Aceste rezultate demonstrează<br>eficiența programului în reducerea greutății excesive și îmbunătățirea posturii.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">control postural, afecțiuni ortopedice ale piciorului, kinetoterapie, proces de recuperare, stabilografie computerizată, stabilitate, echilibru, acțiune motorie, postură.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_33"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_33</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6354TEHNICI DE MOBILIZARE FASCIALĂ CA STRATEGIE COMPLEMENTARĂ ÎN FIZIOTERAPIE PENTRU CREȘTEREA MOBILITĂȚII ȘI SCĂDEREA DURERILOR LOMBARE2025-01-17T12:07:27+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat primele linii directoare pentru gestionarea durerii cronice de spate<br>în îngrijirea primară, indicând intervenții recomandate și nerecomandate. Durerea lombară este principala cauză a<br>dizabilității la nivel global, afectând în 2020 aproximativ 619 milioane de persoane, o creștere de 60% față de 1990.<br>Se estimează că numărul va ajunge la 843 milioane până în 2050, cu cele mai mari creșteri în Africa și Asia. Scopul<br>studiului este de a evalua eficiența manipulării fasciei în combinație cu intervențiile kinetoterapeutice pentru gestionarea<br>durerii cronice de spate. Ipoteza sugerează că această combinație este mai eficientă decât tratamentele convenționale,<br>reducând durerea și disfuncțiile mecanice. Rezultatele arată o scădere semnificativă a durerii în grupul experimental (de<br>la 7,5 ± 0,9 la 3,0 ± 1,1, P < 0,01) și îmbunătățirea mobilității, comparativ cu o reducere modestă în grupul de control.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">kinetoterapie, mobilizări fasciale, durere lombară, proces de reabilitare, capacitate motorie,<br>strategie kinetoterapeutică, program de recuperare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_34"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_34</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6355VALENȚELE EVALUĂRII PSIHOLOGICE ALE CURRICULUMULUI2025-01-17T12:09:10+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Articolul dat abordează importanța evaluării psihologice a curriculumului în asigurarea unei educații echilibrate, relevante și eficiente. Analiza a arătat că echilibrul curriculumului este un element central în prevenirea<br>supraîncărcării cognitive și emoționale a elevilor. Curriculumul echilibrat între teorie și activități practice susține<br>dezvoltarea armonioasă a elevilor, permițând o diversificare a competențelor și un interes crescut pentru învățare. În<br>privința relevanței, curriculumul care include conținuturi actualizate și adaptate realităților sociale și economice contemporane a demonstrat că sporește motivația elevilor și îi pregătește mai bine pentru integrarea în societate. În ceea<br>ce privește potențialul, studiul arată că un curriculum centrat pe abilități esențiale, cum ar fi gândirea critică, creativitatea și adaptabilitatea, are un impact pozitiv pe termen lung asupra succesului personal și profesional al elevilor.<br>Curriculumul axat pe aceste abilități îi sprijină pe elevi nu doar în performanța academică, ci și în dezvoltarea unor<br>competențe sociale și emoționale esențiale. În final, analiza impactului asupra practicii didactice și asupra relației cu<br>comunitatea a relevat că un curriculum flexibil și relevant contribuie la o colaborare eficientă între profesori, elevi<br>și părinți. Astfel, evaluarea psihologică a curriculumului devine esențială pentru a adapta conținuturile și metodele<br>de predare la nevoile reale ale elevilor și pentru a întări relațiile dintre școală, familie și comunitate, promovând o<br>educație integrată și eficientă.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">evaluarea psihologică a curriculumului, echilibrul curriculumului, relevanța curriculumului,<br>potențialul curriculumului, impactul curriculumului.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_35"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_35</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6356CONCEPTUALIZĂRI TEORETICE PRIVIND MONITORIZAREA CURRICULUMULUI ŞCOLAR DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII GÂNDIRII ELEVILOR2025-01-17T12:10:51+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Articolul explorează importanța monitorizării curriculumului din perspectiva dezvoltării gândirii elevilor. Este<br>elucidată evoluția curriculumului ca instrument central în educație, definind traseul de învățare și obiectivele<br>educaționale. Este efectuată o analiză a evoluției istorice a curriculumului și diversele sale definiții și componente.<br>Lucrarea propune o abordare multidimensională a monitorizării curriculumului, incluzând atât analiza documentelor curriculare, cât și utilizarea unor metode calitative și cantitative pentru a evalua impactul curriculumului asupra<br>dezvoltării gândirii elevilor. De asemenea, se accentuează relevanța adaptării curriculumului la nevoile elevilor și<br>la stadiile lor de dezvoltare cognitivă. În final, sunt prezentate direcțiile ulterioare de cercetare și este menționată<br>importanța monitorizării continue a curriculumului din perspectiva dezvoltării gândirii elevilor, pentru a răspunde<br>nevoilor unei societăți în continuă schimbare.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">dezvoltare cognitivă, curriculum, elevi, gândire, monitorizare, sistem educațional, cercetarea<br>empirică.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_36"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_36</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6357ȘCOALA CA SPAȚIU PENTRU GÂNDIRE CREATIVĂ2025-01-17T12:12:22+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Gândirea creativă este considerată a fi una dintre competențele-cheie ale secolului XXI. Problema dezvoltării<br>abilităților creative ale elevilor este baza, fundamentul procesului de învățare, este o problemă pedagogică „eternă”,<br>care nu își pierde relevanța în timp, necesitând o atenție constantă, atentă și o dezvoltare ulterioară. Articolul prezintă o trecere în revistă teoretică a problemei creativității, descrie obiectivele și condițiile pedagogice ale dezvoltării<br>creativității la școlari, propune câteva direcții de modernizare a procesului educațional și curicula predatăpentru a<br>crea condiții de dezvoltare a gândirii creative.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: creativitate, gândire creativă, școală, elevi, dezvoltarea gândirii creative.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_37"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_37</span></a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6358ORIENTARILE VALORICE ALE ADOLESCENȚILOR DIN PERSPECTIVA FACTORILOR PSIHOSOCIALI 2025-01-17T12:15:12+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">În acest articol sunt prezentate unele concepții ale autorilor cu privire la valori și orientările valorice. Menționăm<br>că lucrarea dată conține doar o secvență a cercetării realizate la subiectul „Inteligența emoțională și orientările valorice<br>la adolescenți” în care sunt descrise orientările valorice în conformitate cu rezultatele obținute în urma administrării<br>Testului de orientări valorice, elaborat de către M. Rokeach. Acest instrument determină două tipuri de valori și<br>anume: valorile terminale, reprezentate de idealuri sau scopuri, și valorile instrumentale, desemnate de moduri de<br>conduită. Grupul experimental este alcătuit din 341 de adolescenți. Luând în considerare că interiorizarea valorilor<br>promovate de contextul sociocultural în care trăieşte adolescentul este dependentă de mai mulţi factori am considerat<br>necesară identificarea orientărilor valorice ale adolescenților din perspectiva factorilor psihosociali: gen, mediu de<br>proveniență. Analiza rezultatelor statisticii descriptive, denotă diferențe atât la subiecții de gen masculin/ feminin cât<br>și la subiecții din mediul urban/rural, pentru orientările valorice terminale și orientările valorice instrumentale.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">orientări valorice, valori terminale, valori instrumentale, factori psihosociali, gen, mediu de<br>proveniență, adolescent.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_38"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_38</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6360OBEZITATEA – COMPLICATII ASUPRA CORPULUI LA COPII ȘI ADULȚI2025-01-17T12:17:11+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Studiile publicate în ultimele decenii pe platformele oficiale ale OMS şi EUROSTAT demonstrează că, atât în rândul copiilor atât şi a adulţilor, incidenţa obezităţii s-a triplat. Obezitatea este o afecţiune multifactorială care vizează<br>toate sistemele de organe vitale ale organismului și afectează semnificativ sănătatea şi calitatea vieţii. Cercetătorii din<br>domeniul raportează că aproximativ 30% copii şi 50% - 70% dintre adulţi cu obezitate asociază cel puţin un factor<br>de risc cardiovascular, comorbiditatea diabetului zaharat este prezentă la 1% - 8% copii obezi şi aproximativ 45%<br>la adulţi obezi şi aproximativ 25-30% dintre copii obezi pot dezvolta sindromul metabolic. Obezitatea de asemenea<br>afectează în mod direct sistemul musculo-scheletic, cauzând o serie de probleme legate de postura și sănătatea oaselor și articulațiilor. Totodată este bine cunoscut faptul că de la 40% până la 80% dintre copiii obezi rămân obezi<br>la maturitate. Astfel, obezitatea rămâne a fi o problemă majoră de sănătate publică, fiind asociată cu complicaţii pe<br>termen lung, cum ar fi bolile cardiovasculare, respiratorii, endocrine, osteoarticulare.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: obezitate, incidenţă, complicaţii, risc pentru sănătate, copil, adult.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_39"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_39</span></a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6361CLARIFICAREA CONCEPTULUI DE TULBURARE DE SPECTRU AUTISM2025-01-17T12:18:35+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Conținutul articolului este centrat pe o analiză conceptuală și metodologică a tulburării din spectrul autist.<br>Prezintă evoluția conceptului de-a lungul mai multor ani, delimitează caracteristicile și particularitățile sale definitorii și compară statutul lui nosologic cu manualele internaționale de diagnostic (DSM și ICD). În plus, examinează<br>terminologia legată de patologia autistă. Au fost folosite o varietate de metode de cercetare, inclusiv analiza și sinteza<br>literaturii de specialitate, metoda deducției și inducției și metoda comparației. Concluziile studiului, așa cum sunt<br>prezentate în articol, elucidează statutul actual al termenului „tulburare din spectrul autist” și prefigurează ipoteze<br>privind selecția ulterioară a metodelor empirice, care vor facilita identificarea definitivă a respondenților care se<br>încadrează în categoria nosologică a tulburarea spectrului autist.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">concept, autism, tulburare din spectrul autismului, nosologie, metode empirice.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_40"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_40</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6362PARTICULARITĂȚILE COMUNICĂRII ÎN CUPLU: SINTEZE TEORETICE2025-01-17T12:21:09+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">În ultimii ani, în contextul schimbărilor socio-culturale, inclusiv a creșterii ratei divorțurilor, a schimbărilor intervenite în dimensiunea rolurilor de gen și a creșterii importanței independenței personale în cupluri, este esențial să ne<br>concentrăm pe înțelegerea modului în care comunicarea poate influența aceste relații. Relațiile de cuplu au devenit<br>mai complexe, iar așteptările față de partener au crescut. Comunicarea eficientă între parteneri este considerată unul<br>dintre cei mai importanți predictori ai longevității relației și poate scădea riscul de separare.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: cuplu, familie, relație, comunicare, tipuri de comunicare, varietatea metodelor de livrare, relații<br>disfuncționale.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_41"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_41</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6363GÂNDIREA CRITICĂ LA ELEVII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR. O PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA PERSPECTIVELOR TRADIȚIONALE DAR ȘI A CELOR ACTUALE2025-01-17T12:22:36+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest articol își propune să discute un subiect esențial pentru dezvoltarea și bunăstarea elevilor din întreaga lume<br>– gândirea critică. Analiza ia în considerare două perspective: mecanismul standard și reinterpretările mai recente<br>ale predării gândirii critice copiilor. Elevii trebuie învățați încă de la o vârstă fragedă diverse tehnici pentru a le<br>dezvolta gândirea critică, cu scopul de a-i ajuta să filtreze tot ce primesc prin intermediul dispozitivelor electronice.<br>Considerațiile cercetătorilor bine-cunoscuți, precum Matthew Lipman sau Jeremy Harmer, sunt astăzi optimizate de<br>cercetători recenți precum Ellen Galinsky, în dorința de a îmbunătăți calitatea studiilor în dinamica contemporană a<br>sălii de clasă. Nu este niciodată prea târziu pentru profesori să-și ghideze elevii în dobândirea nu doar a abilităților de<br>bază, precum citirea sau scrierea, ci și a altor abilități de viață menite să îi ajute să filtreze, să analizeze, să evalueze<br>și să decidă asumat.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: gândire critică, elevi, școala primară, internet, social media, tehnologie.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_42"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_42</span></a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6364CARACTERISTICI EMOȚIONALE ȘI DE PERSONALITATE ALE PERSOANELOR LA TULBURARE DISMORFICĂ CORPORALĂ2025-01-17T12:24:21+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Articolul prezintă rezultatele analizei teoretice a problemei dismorfofobiei în literatura științifică și rezultatele<br>studiului empiric realizat. La nivel teoretic sunt analizate caracteristicile psihologice ale relației cu sine a persoanelor predispuse la dismorfofobie. Pe baza analizei datelor empirice, se arată că există o diferență semnificativă<br>între grupul sănătos condiționat și grupul cu o tendință puternică la dismorfofobie, în funcție de următorii indicatori: autogestionarea, autorelaționarea reflectată, autoacceptarea și autoacuzarea. Se arată că, în cadrul consilierii<br>psihologice bazate pe principiile și metodele terapiei cognitiv-comportamentale, narative și orientate spre corp,<br>este posibilă reducerea anxietății dismorfofobice și îmbunătățirea autoaprecierii a persoanelor predispuse la dismorfofobie.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: dismorfofobie corporală, percepție corporală, relaționare cu sine, autoacceptare, consiliere<br>psihologică, terapie cognitiv-comportamentală, terapie narativă, terapie orientată spre corp</span><span class="fontstyle0">.</span> </p> <p><span class="fontstyle0">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_43">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_43</a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6365IMPACTUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ȘI AL FACTORILOR SOCIO-DEMOGRAFICI ASUPRA MECANISMELOR DE COPING UTILIZATE DE ADOLESCENȚI2025-01-17T12:26:04+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Prezentul studiu a avut ca și obiectiv principal stabilirea legăturii dintre nivelul inteligenței emoționale și mecanismele de coping folosite de adolescenți și evidențierea factorilor socio-demografici care influențează nivelul mecanismelor de coping. Eșantionul de cercetare a fost constituit dintr-un număr de 220 de adolescenți cu vârste cuprinse<br>între 14 si 17 ani, dintre care 100 din mediul urban, iar 120 din mediul rural. Ca și instrumente de cercetare s-a folosit<br>Testul „Diagnosticarea inteligenței emoționale”, elaborat de N. Hall, Scala de maturitate Friedman și Chestionarul<br>de coping cognitiv-emoțional CERQ. Principalele rezultate conchid faptul că adolescenții cu un nivel ridicat al<br>inteligenței emoționale utilizează îndeosebi mecanismele de coping adaptative - refocalizarea pe planificare, reevaluare pozitivă, refocalizare pozitivă și punerea în perspectivă și sunt mai puțin predispuși să folosească mecanisme<br>de coping dezadaptative - autoculpabilizarea, catastrofarea, ruminarea și culpabilizarea celorlalți. De asemenea, s-a<br>constatat că factorii socio-demografici influențează diferit utilizarea mecanismelor de coping cognitiv-emoțional.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">inteligență emoțională, mecanisme de coping, adolescenți, maturizare emoțională, factori sociodemografici, coping adaptativ, coping dezadaptativ.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_44"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_44</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6366IMPACTUL PERFECȚIONISMULUI SOCIAL PRESCRIS ASUPRA EPUIZĂRII PROFESIONALE CU CONSIDERAREA DIFERENȚELOR DE GEN: UN STUDIU PRINTRE SPECIALIȘTII IT DIN MOLDOVA2025-01-17T12:27:27+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest articol examinează relația dintre perfecționismul social prescris și epuizarea profesională în rândul<br>specialiștilor IT din Moldova, cu un accent pe analiza diferențelor de gen în această corelație. Studiul se bazează<br>pe date colectate folosind chestionare standardizate, inclusiv Scala Multidimensională a Perfecționismului de<br>Hewitt și Flett și Instrumentul de Evaluare a Epuizării (BAT). Rezultatele confirmă ipoteza că perfecționismul<br>social prescris corelează semnificativ cu nivelul de epuizare profesională. În plus, s-a constatat că diferențele de<br>gen influențează această relație, bărbații prezentând rate mai mari de corelație între perfecționism și epuizare. Articolul discută atât aspectele teoretice, cât și cele practice ale rezultatelor, subliniind necesitatea de a lua în considerare diferențele de gen la dezvoltarea programelor corporative destinate reducerii stresului și prevenirii epuizării<br>profesionale. Sunt furnizate recomandări pentru departamentele de resurse umane ale companiilor IT, subliniind<br>importanța creării unor programe de sprijin personalizate pentru a reduce așteptările perfecționiste și a îmbunătăți<br>bunăstarea psihologică a angajaților.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">epuizare profesională, perfecționism social prescris, specialiști IT, diferențe de gen, bunăstare<br>psihologică, stres legat de muncă, Moldova.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_45"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_45</span></a> <br></span></p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6367ROLUL PRACTICIILOR DE ARTTERAPIE ÎN LUCRUL PROFESORULUI CU PĂRINȚII COPIILOR CU PARALIZII CEREBRALE2025-01-17T12:29:10+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Articolul este dedicat studiului rolului practicilor de art-terapie în îmbunătățirea interacțiunii părinților care cresc<br>copii cu paralizie cerebrală împreună cu ceilalți copii ai lor. Autoarea își concentrează munca pe faptul că terapia<br>prin artă este o metodă eficientă de lucru cu părinții copiilor cu paralizie cerebrală, care le permite să-și exprime<br>emoțiile și sentimentele prin creativitate. Materialul conține o trecere în revistă teoretică a literaturii științifice și<br>metodologice privind identificarea principalelor probleme ale relațiilor părinte-copil în familiile care cresc copii cu<br>paralizie cerebrală. Autorul evidențiază dificultăți-cheie de interacțiune dintre profesori și părinți care cresc copii cu<br>paralizie cerebrală, acordând totodată atenție includerii practicilor de art-terapie în munca comună a specialiștilor și<br>a familiilor. Practicile de art-terapie pot ajuta profesorii să reducă așteptările părinților, să-i ajute pe părinți să accepte<br>caracteristicile copiilor lor într-o manieră prietenoasă cu mediul și, în general, să stabilească fundalul emoțional din<br>familie. Lucrarea este de natură interdisciplinară, scrisă la intersecția dintre pedagogia specială și psihologia specială.<br>Articolul va fi de interes pentru specialiștii din domeniul pedagogiei speciale și psihologiei speciale.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">copilărie, parentalitate, relații copil-părinte, paralizie cerebrală, familie, relații familiale, sprijin<br>pedagogic, sprijin familial, tehnologii artistice, terapie prin artă, practică artistică.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_46"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_46</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6369CONSILIEREA PSIHANALITICĂ ÎN CAZUL DEȚINUȚILOR: SINTEZE ALE STUDIILOR INTERNAȚIONALE2025-01-17T12:31:03+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Articolul abordează subiectul implementării consilierii psihanalitice în mediul carceral, analizând mai multe studii<br>consacrate în domeniu. Analiza literaturii de specialitate relevă faptul că consilierea psihanalitică necesită modificări<br>pentru a răspunde nevoilor distincte ale deținuților, având în vedere influența mediului penitenciar asupra dinamicii<br>terapeutice și caracteristicile psiho-emoționale ale beneficiarilor. Din perspectivă terapeutică, cercetările în domeniu<br>subliniază importanța empatiei și a asigurării unui mediu de comunicare sigur, făcând astfel posibilă explorarea<br>emoțiilor profunde ale beneficiarilor. De asemenea, luarea în considerare a factorilor culturali în terapie este esențială<br>pentru îmbunătățirea înțelegerii factorilor psihologici și sociali care afectează comportamentul infractorilor. În acest<br>studiu, subliniem faptul că intervențiile psihanalitice în context penitenciar pot atenua comportamentele deviante și<br>pot ajuta la reintegrarea socială, atunci când sunt elaborate și implementate abordări individualizate.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">consiliere psihanalitică, deținut, mediu carceral, traumă, reglare emoțională, reabilitare, reintegrare socială, empatie, cadru.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_47"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_47</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/6370IMPACTUL LUCRĂRII ÎN ECHIPĂ ASUPRA PROCESULUI DE MOTIVAȚIE ȘI IMPLICAREA ACADEMĂ A ELEVILOR2025-01-17T12:32:56+02:00USM ADMINusm.revista.sum@gmail.com<p><span class="fontstyle0">Acest articol prezintă rezultatele unui studiu cantitativ realizat pentru a evidenția importanța muncii în echipă în<br>mediul academic, în special în contextul actual definit de tranziția la noile formate educaționale din cauza perioadei<br>de pandemie și post-pandemie. În mijlocul acestor schimbări, atingerea și menținerea aceluiași nivel de motivație,<br>colaborare și angajament academic, esențial pentru mediile de învățare de succes, a devenit provocatoare și dificilă.<br>Analiza metodelor de lucru preferate ale studenților a relevat faptul că munca în echipă are un impact favorabil asupra<br>creșterii motivației intrinseci pentru stimularea cunoașterii și experienței, asupra motivației extrinsece de identificare<br>și reglare, precum și asupra angajării academice a studenților. Considerăm că rezultatele acestei cercetări au o valoare<br>practică semnificativă pentru procesul educațional, permițând educatorilor să identifice metode de predare și evaluare<br>pe baza premisei că munca în echipă contribuie semnificativ la îmbunătățirea procesului de motivare și a comportamentului de implicare academică al studenților.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">angajament academic, motivație intrinsecă, motivație extrinsecă, lucru în echipă.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_48"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum9(176)2024_48</span></a> </p>2025-01-16T00:00:00+02:00Copyright (c) 2025