Științe ale Educației

ROLUL PSIHOPEDAGOGILOR ȘI CADRELOR DIDACTICE DE SPRIJIN REFLECTAT ÎN CADRUL LEGISLATIV DIN REPUBLICA MOLDOVA

USM ADMIN — 2025-12-23

În acest articol se realizează o analiză aprofundată a cadrului legislativ național din Republica Moldova referitor la rolul, responsabilitățile și competențele psihopedagogilor și cadrelor didactice de sprijin, în contextul reformelor educaționale centrate pe incluziune și standarde europene. Se identifică documente-cheie precum Codul Educației, Strategia „Educația 2030”, Programul pentru educație incluzivă 2024-2027 și standardele profesionale existente, pentru a cartografia atribuțiile profesioniștilor în învățământul general. Analiza scoate în evidență lipsa unor reglementări clare și uniforme - zone de ambiguitate și suprapunere între atribuțiile psihopedagogilor și cadrelor didactice de sprijin – ceea ce duce la variații între instituții și dificultăți la recrutarea, evaluarea și implementarea intervențiilor personalizate. În final, se subliniază necesitatea elaborării de standarde profesionale diferențiate și metodologii clare care să definească rolurile fiecărei categorii de specialiști pentru a asigura calitatea și coerența educației pentru toți.

DOI:

https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_01

UN MODEL DE ANALIZĂ A RELAȚIILOR ȘTIINȚELOR ȘI PRACTICII EDUCAȚIONALE

USM ADMIN — 2025-12-23

Articolul este consacrat examinării conexiunilor științelor și practicii educaționale. În lucrare se examinează forțele motrice de dezvoltare a sistemului științele - practica educațională. Acestea sunt: schimbările accelerate care derulează în societate sub toate aspectele sale de existență și dezvoltare; decalajul dintre finalitățile educației și produsele practicii pedagogice - personalitatea formată și dezvoltată pentru a se încadra eficient în activitățile de viață socială; logica dezvoltării științelor educației și, în special, al relațiilor dintre activitatea de cercetare științifică și activitatea de educație ca fenomen sociouman. Relațiile reciproce între științele și practica educațională sunt subordonate unui sistem de condiții pedagogice, psihopedagogice, sociologice, psihofiziologice, care nemijlocit avantajează instruirea, educația și dezvoltarea personalităţii.

DOI:

https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_02

TRANSDISCIPLINARITATEA ÎN CURRICULUMUL DE INFORMATICĂ: ABORDĂRI ȘI PERSPECTIVE EDUCAȚIONALE

USM ADMIN — 2025-12-23

Articolul analizează aplicarea abordărilor transdisciplinare în curriculum de informatică, subliniind impactul acestora asupra dezvoltării competențelor elevilor. Abordarea transdisciplinară, care integrează cunoștințele din diverse domenii, contribuie la formarea abilităților esențiale, cum ar fi gândirea critică, rezolvarea inovativă a problemelor și colaborarea interdisciplinară. În lucrare se evidențiază necesitatea unui curriculum flexibil, capabil să răspundă schimbărilor rapide din domeniul tehnologic și se recomandă realizarea de cercetări suplimentare pentru a evalua efectele abordărilor transdisciplinare asupra performanței elevilor. În acest sens, studiile longitudinale și comparative vor contribui la optimizarea procesului educațional, oferind modele mai eficiente și adaptate diverselor contexte educaționale. Concluzia subliniază faptul că integrarea transdisciplinarității în curriculumul de informatică nu doar îmbunătățește rezultatele educaționale, dar pregătește elevii pentru provocările profesionale și personale ale viitorului.

DOI:

https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_03

EVALUAREA CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA BIOLOGIE ÎN VIZIUNEA CADRELOR DIDACTICE: DIMENSIUNI TEORETICE ȘI CONSTATĂRI APLICATIVE

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul valorifică rezultatele unei investigații privind percepțiile cadrelor didactice asupra curriculumului la disciplina Biologie, în contextul ediției 2020. Studiul a vizat analiza opiniilor profesorilor referitor la concepția cur- riculară, finalitățile educaționale, structura conținuturilor, sugestiile metodologice, strategiile de evaluare și aplicabilitatea principiilor educației moderne. Datele obținute relevă o apreciere general pozitivă a curriculumului actual, acesta fiind considerat clar, coerent și adaptat cerințelor educaționale contemporane. Profesorii recunosc valoarea metodelor interactive, a orientării pe competențe și a deschiderii spre interdisciplinaritate. Totodată, sunt semnalate vulnerabilități privind numărul insuficient de ore, resursele didactice limitate și dificultăți în asigurarea incluziunii. În concluzie, cercetarea subliniază necesitatea optimizării continue a curriculumului și consolidarea sprijinului me-
todologic oferit cadrelor didactice.

DOI:

https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_04

DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE COMPETENȚĂ: ABORDARE SITUAȚIONALĂ, STRUCTURALĂ ȘI ACȚIONALĂ

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul dat este orientat spre dezvoltarea, conceptualizarea, aprofundarea unor demersuri teoretice și metodologice cu referire la conceptul de „curriculum educațional”. Accentul se pune pe abordarea actuală a curriculumului: concept, structură, finalitate, conținut, proces, produs; conceptualizarea curriculumului din perspectiva situațională acțională și dinamică. Definirea conceptului de „competență” ca un construct multidimensional, constituit dintr-un ansamblu de componente, care se află în permanență interconexiune. Taxonomia competențelor în acest context este privită ca un mecanism metodologic de proiectare a diferitor categorii de competențe în interacțiunea sa. Se aduc exemple de interconexiuni și interrelații între diferite categorii de competențe la disciplinele școlare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_05

UNITATEA DINTRE INTELECT ȘI AFECTIVITATE – PRINCIPIU FUNDAMENTAL ÎN DEZVOLTAREA COMPETENȚEI DE EVALUARE SUMATIVĂ LA CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL-TEHNIC

USM ADMIN — 2025-12-24

Acest articol explorează aplicarea teoriei socio-culturale propuse de L. S. Vîgotski, concentrându-se pe principiul unității dintre intelect și afectivitate, în contextul formării cadrelor didactice din învățământul profesional-tehnic. Analiza teoriei este realizată prin prisma modelului celor trei dimensiuni ale învățării elaborat de K. Illeris, care integrează dimensiunile cognitive, motivaționale și a interacțiunii în procesul de învățare. Articolul evidențiază modul în care modelul poate fi operaționalizat prin activități de învățare, modalități didactice specifice și instrumente de evaluare adaptate pentru dezvoltarea competențelor de evaluare sumativă la cadrele didactice. Studiul subliniază relevanța modelului drept cadru conceptual valoros pentru programele de formare continuă și propune perspective
pentru extinderea aplicabilității sale în contexte educaționale diverse, precum și pentru elaborarea de instrumente de evaluare inovative, adaptate nevoilor specifice ale învățământului profesional-tehnic.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_06

CERCETAREA PEDAGOGICĂ ACȚIONALĂ ÎN FORMAREA CADRELOR DIDACTICE: DEZVOLTAREA PRACTICII REFLEXIVE, A COMPETENȚEI PROFESIONALE ȘI A INOVAȚIEI EDUCAȚIONALE

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul examinează rolul transformativ al cercetării pedagogice acționale (CPA) în formarea cadrelor didactice, subliniind funcția sa dublă de instrument pentru pregătirea inițială și pentru dezvoltarea profesională continuă. Valorificând literatura de specialitate internațională și evidențele empirice, se demonstrează modul în care CPA stimulează reflecția critică, consolidează autonomia profesională și dezvoltă competențele pedagogice. Prin oferirea de soluții la provocările autentice ale practicii didactice, CPA favorizează colaborarea, deciziile informate pe baza cercetării și inovarea în procesul de predare. Rezultatele cercetărilor evidențiază impactul pozitiv asupra calității activității didactice, asupra rezultatelor învățării elevilor/sudenților și asupra încrederii profesionale, contribuind totodată la promovarea unei educații incluzive și adaptate contextului. Mai mult, CPA sprijină constituirea comunităților de învățare profesională și atenuează decalajul persistent dintre teorie și practică. Recunoscând provocările implementării – precum fragmentarea curriculară, insuficiența mentoratului și constrângerile de resurse – articolul propune un cadru strategic pentru integrarea sistematică a CPA în formarea cadrelor didactice. Acest cadru integrează designul curricular, structurile de mentorat, rețelele colaborative și politica instituțională, configurând un traseu strategic pentru formarea unor cadre didactice reflexive, competente și inovatoare, capabile să răspundă în mod pertinent și adaptativ exigențelor educaționale contemporane.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_07

GHIDAREA CARIEREI ÎN ȘCOALĂ – PERSPECTIVE ASUPRA PROCESULUI DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE

USM ADMIN — 2025-12-24

Într-un context educațional aflat în continuă schimbare, ghidarea în carieră reprezintă un proces esențial pentru sprijinirea elevilor în luarea deciziilor educaționale și profesionale. Articolul de față abordează problematica ghidării carierei în școală, cu accent pe dezvoltarea competențelor cadrelor didactice prin programe de formare, realizate în baza Ghidului metodologic Ghidarea în carieră. Cercetarea se bazează pe analiza comparativă a chestionarelor aplicate în etapele pre - și post-formare, pe un eșantion alcătuit din 239 de participanți - cadre didactice, manageri, psihologi și alți specialiști din domeniul educațional. Rezultatele evidențiază progrese importante în familiarizarea cadrelor didactice cu ghidul metodologic și a încrederii acestora în activitățile de orientare școlară. Iar, concluziile subliniază necesitatea formării continue, a mentoratului și a adaptării resurselor metodologice la nevoile cadrelor didactice, în vederea consolidării procesului de ghidare a carierei în instituțiile de învățământ general.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_08

STRATEGII DE DEZVOLTARE A RESPONSABILITĂȚII CADRELOR DIDACTICE DIN INSTITUȚIA DE EDUCAȚIE TIMPURIE: REPERE CONCEPTUALE ȘI REZULTATE EXPERIMENTALE

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul analizează responsabilitatea profesională a cadrelor didactice din instituțiile de educație timpurie și propune strategii pentru echilibrarea formelor sale de exprimare: principialitate, autoafirmare, normativitate, etică și auto-jertfire. Un studiu experimental a fost realizat cu 15 educatori de la Grădinița-Creșă nr. 2 „Mugurel” din Strășeni, pentru a evalua nivelul inițial al responsabilității, a implementa un program de formare și a verifica eficiența acestuia. Rezultatele au evidențiat reducerea semnificativă a auto-jertfirii, temperarea rigidității morale și creșterea flexibilității decizionale a educatorilor. Concluziile confirmă eficiența strategiilor propuse și recomandă extinderea cercetării pe grupuri mai largi și în contexte educaționale diverse. Acest demers contribuie la dezvoltarea responsabilității profesionale în învățământul preșcolar, facilitând practici didactice echilibrate și adaptative.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_09

STUDIU ASUPRA PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE MODERNE PRIVIND EDUCAȚIA PENTRU MEDIU LA NIVELUL EDUCAȚIEI TIMPURII

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul prezintă o analiză comparativă a programelor educaționale moderne dedicate educației pentru mediu în contextul educației timpurii, punând accent pe abordările și practicile din diverse țări precum Norvegia, Finlanda, Austria, Țările de Jos, Turcia, India, Noua Zeelandă, Spania și Japonia. Studiul evidențiază importanța contactului direct al copiilor cu natura, a metodelor de învățare prin experiență și joc liber, precum și a integrării activităților practice în curriculumul preșcolar. Sunt discutate modele educaționale inovatoare, inclusiv grădinițele ecologice, centrele specializate de educație pentru natură, școala-forestieră și programele naționale dedicate dezvoltării durabile. Analiza subliniază multiplele beneficii ale educației ecologice timpurii asupra dezvoltării fizice, cognitive și socio-emoționale a copiilor, precum și rolul esențial al educatorilor și comunităților în cultivarea unei atitudini responsabile și durabile
față de mediu. Concluziile susțin necesitatea implementării unor programe educaționale care promovează conștiința ecologică și implicarea activă a copiilor încă din primii ani de viață, cu scopul de a asigura un viitor sustenabil pentru întreaga societate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_10

VALORIFICAREA ACTIVITĂȚILOR DE CERCETARE ÎN EDUCAȚIA PENTRU MEDIU: ANALIZĂ BAZATĂ PE PERCEPȚIA EDUCATORILOR

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul prezintă rezultatele unui studiu realizat pe un eșantion de 83 de educatori preșcolari, având ca scop investigarea modului în care activitățile de cercetare cu tematică ecologică sunt integrate în educația timpurie. Analiza răspunsurilor a evidențiat faptul că activitatea de cercetare este percepută ca o metodă activă și eficientă pentru dezvoltarea curiozității, gândirii critice și conștientizării ecologice timpurii. Educatorii manifestă o preferință clară pentru metodele experiențiale - precum explorarea directă, conversația și jocul educativ - care sprijină învățarea prin descoperire. Rezultatele subliniază necesitatea consolidării dimensiunii exploratorii prin formarea continuă a cadrelor didactice, diversificarea strategiilor metodologice și integrarea planificată a cercetării. Se recomandă definirea competențelor de cercetare progresive, crearea de unități didactice integrate centrate pe explorarea activă a naturii și flexibilizarea conținuturilor pentru a răspunde intereselor și întrebărilor copiilor.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_11

PROVOCĂRI ACTUALE PRIVIND DEZVOLTAREA IDENTITĂȚII NAȚIONALE LA COPII

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul evidențiază complexitatea procesului de formare a identității naționale la copii în Republica Moldova, într-un context marcat de crize multiple, economice, culturale și identitare. Identitatea națională este prezentată ca un subiect fragil, deseori disputat atât în spațiul politic, cât și în mediul academic și mediatic, iar dinamica identitară generează efecte sociale ambivalente: poate stimula coeziunea și solidaritatea, dar și fragmentarea și tensiunile interetnice. Procesul de formare identitară la copii are un caracter ambivalent: poate contribui la consolidarea apartenenței și solidarității colective, dar poate genera și fragmentări sau tensiuni etnice, cu impact asupra dezvoltării sociale pe termen lung. Rolul educației este reliefat ca principal cadru de transmitere și consolidare a identității. Școala, familia și comunitatea sunt considerați agenți centrali ai socializării, capabili să transmită valori, tradiții, limbă și repere culturale. În același timp, globalizarea, migrația și digitalizarea constituie factori perturbatori, care pot dilua legăturile cu patrimoniul cultural autohton, dar care pot fi valorificați pozitiv printr-o abordare pedagogică adecvată.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_12

STRATEGII DE EFICIENTIZARE A COMUNICĂRII NONVERBALE LA CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUȚIA DE EDUCAȚIE TIMPURIE

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul de față evidențiază importanța comunicării nonverbale în activitatea cadrelor didactice din instituțiile de educație timpurie, subliniind rolul acesteia în eficientizarea procesului educațional și în dezvoltarea relațiilor dintre actorii implicați. Comunicarea nonverbală este prezentată ca un instrument esențial în transmiterea și receptarea mesajelor, influențând atât climatul emoțional, cât și calitatea interacțiunilor educaționale. Cercetarea arată că aplicarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării nonverbale contribuie nu doar la consolidarea profesionalismului cadrelor didactice, ci și la optimizarea relațiilor cu copiii, părinții și managerii. În acest context, articolul subliniază necesitatea dezvoltării continue a abilităților de comunicare nonverbală în educația timpurie, ca premisă pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și îmbunătățirea calității actului educațional.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_13

PRINCIPII DIDACTICE PENTRU VALORIFICAREA MANUALULUI DE LIMBA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A IV-A ÎN DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul examinează impactul manualului de limba română pentru clasa a IV-a asupra inteligenței emoționale a elevilor, subliniind armonizarea dimensiunilor cognitive și afective în modelarea personalității umane prin abordări didactice care transcend simpla transmitere a cunoștințelor lingvistice și literare. Studiul propune o perspectivă cuprinzătoare prin delimitarea unui set coerent de principii didactice, cum ar fi promovarea unei mentalități pozitive de învățare, implicarea activă și conștientă, accesibilitatea și individualizarea, interdependența dintre cunoașterea senzorială și cea logică (intuitivă), sistematizarea cunoștințelor și interdependența teorie-practică, subliniind modul în care aceste principii promovează o implicare semnificativă a elevilor și construiesc abilități sociale adaptive bazate pe inteligența emoțională. Aceste principii călăuzitoare permit educatorilor să proiecteze medii de învățare și scenarii pedagogice care sporesc adaptabilitatea elevilor la cerințele academice, promovând în același timp abilitățile
socio-emoționale necesare pentru a se implica eficient în contexte sociale mai largi.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_14

ORIENTĂRI PRAGMATICE ÎN CONTEXTUL TRANSFERULUI INOVAȚIONAL ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

USM ADMIN — 2025-12-24

Obiectivul articolului de față este de a urma și de a clarifica firul unor delimitări și joncțiuni între semnificațiile transferului inovațional, întreprinse o dată cu implicarea schimbărilor socioculturale și economice care se produc vertiginos la ora actuală, de a explica care este logica transferului inovațional în reevaluarea datelor manageriale și ale extensiei acestora până la un rezultat pozitiv. În acest sens, am urmărit să introducem în analiză arii care au ca sarcină studiul calităților integrale ale managerului. Nu mai puțin relevantă este intermedierea metodologică la nivelul discursului/ demersului experimental, prin expunerea datelor sale esențiale, ca decupaj al demersului formativ, care să facă inteligibil specificul general al competenței manageriale de transfer inovațional și care să ilustreze edificator modul în care aceasta își revendică „drepturile”.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_15

ÎNVĂȚĂMÂNTUL MEDICAL DUAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA: CADRUL NORMATIV ȘI FORMAREA COMPETENȚELOR PSIHOPEDAGOGICE ALE ASISTENȚILOR MEDICALI-INSTRUCTORI

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul abordează problematica implementării învățământului medical dual în Republica Moldova din perspectiva cadrului normativ-legislativ și a necesității formării competențelor psihopedagogice ale asistenților medicali-instructori. Se evidențiază rolul cadrului legal în organizarea și desfășurarea programelor duale de formare, precum și importanța parteneriatului dintre instituțiile de învățământ profesional medical și prestatorii de servicii medicale. Totodată, sunt analizate categoriile de competențe fundamentale - științifică, psihosocială, managerială, și psihopedagogică - care asigură calitatea procesului educațional și profesionalizarea continuă a cadrelor implicate. Studiul subliniază relevanța alinierii la standardele europene și naționale privind formarea personalului didactic și
conturează premisele teoretice și practice pentru dezvoltarea resurselor umane în domeniul medical prin intermediul învățământului dual.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_16

ROLUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALĂ, SOCIALĂ ȘI ACADEMICĂ A ELEVILOR

USM ADMIN — 2025-12-24

Lucrarea analizează rolul inteligenței emoționale (IE) în dezvoltarea elevilor, evidențiind modul în care competențele emoționale – reglarea emoțiilor, motivația intrinsecă, empatia, reziliența și luarea deciziilor – influențează implicarea în învățare, performanța academică și relațiile interpersonale. Scopul principal al studiului este de a investiga cum integrarea inteligenței emoționale în procesul educațional poate sprijini dezvoltarea personală, socială și academică a elevilor. Metodologia se bazează pe analiza literaturii de specialitate, incluzând contribuțiile autorilor Mayer J.D., Salovey P., Goleman D., Bar-On R. și cercetări recente privind impactul mediului emoțional asupra învățării. Rezultatele subliniază că dezvoltarea IE poate fi susținută prin practici didactice adaptate stilurilor individuale de învățare și prin activități transversale în curriculum, creând un mediu sigur și incluziv. Concluzia principală afirmă că abordările educaționale centrate pe dezvoltarea emoțională contribuie la formarea unor elevi echilibrați, autonomi și capabili să facă față provocărilor academice și sociale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_17

EDUCAȚIA PENTRU MEDIU ABORDATĂ PRIN PRISMA POLITICILOR CLIMATICE

USM ADMIN — 2025-12-24

Educația despre climă reprezintă o componentă a educației ecologice, esențială pentru înțelegerea aspectelor practice ale unui stil de viață sustenabil, dar și pentru a gestiona schimbările, a învăța cum să ne adaptăm la acestea și cum să prevenim agravarea lor. Educația este un instrument esențial care contribuie la contracararea schimbărilor climatice. Prin educația climatică și ecologică se înțelege un proces educațional care promovează un stil de viață sustenabil prin dezvoltarea competențelor ecosociale. Acest tip de educație se axează pe familiarizarea tinerilor cu problemele naturale și socio-economice cauzate de schimbările climatice, dar și cu modalitățile de a îmbunătăți răspunsul la acestea. În acest context, educația are un rol primordial în elaborarea politicilor publice și în implementarea măsurilor pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Educația reprezintă mult mai mult decât simpla predare de cunoștințe și principii, fiind, în sens larg, educația pentru schimbarea socială, prin sensibilizarea publicului și
prin acțiuni concrete, în scopul de a crea un viitor durabil.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_18

REPREZENTĂRILE ADOLESCENȚILOR PRIVIND VALORILE STILULUI EXISTENȚIAL

USM ADMIN — 2025-12-24

Articolul dezvăluie aspecte teoretice și experimentale referitoare la reprezentările adolescenților și tinerilor despre valorile stilului existențial. Sunt prezentate argumente științifice care reflectă importanța adolescenței în formarea sistemului de valori, caracterizată prin vulnerabilitate și dorința de afirmare, ceea ce impune orientare adecvată pentru prevenirea riscurilor comportamentale și pentru promovarea dezvoltării personale și sociale. Rezultatele cercetării experimentale evidențiază prioritizarea respectului, învățării, creativității, curajului și familiei ca repere esențiale pentru afirmarea individualității și integrarea socială. Prin recomandările enunțate se subliniază necesitatea programelor educaționale și extrașcolare care să stimuleze curajul, creativitatea, reziliența și bunăstarea emoțională, să încurajeze reflecția etică și implicarea socială și să consolideze relația cu familia. Integrarea acestor valori în practici pedagogice va contribui la formarea unui stil existențial echilibrat și la dezvoltarea durabilă a adolescenților ca cetățeni autonomi și responsabili.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_19

CADRUL ANALITIC ASUPRA PROBLEMEI DE DECIZIE MANAGERIALĂ

USM ADMIN — 2025-12-24

În articol sunt elucidate esența și structura competenței de luare a deciziilor. Majoritatea deciziilor noastre par banale și nu au impact de durată. Multe pot să ne schimbe semnificativ viața. Procesul educațional trebuie să facă față provocărilor legate de globalizarea și de incertitudinile caracteristice economiei de piață, determinând mai multe transformări în educație. Una dintre ele ține de valorificarea caracterului prospectiv al educației: proiectarea, organizarea și structurarea demersului educațional-decizional în instituția de învățământ, concordanța cu solicitările prezentului, dar mai ales cu trăsăturile definitorii ale societății viitorului, ceea ce presupune un proces de luare a deciziei din partea cadrului managerial pentru a nu opune rezistență schimbărilor.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_20

CALITĂȚILE DEFINITORII ALE ASISTENTULUI SOCIAL MANIFESTATE ÎN CONTEXTUL CONSILIERII PERSOANELOR DE VÂRSTA A TREIA

USM ADMIN — 2025-12-24

Prezentul articol evidențiază principalele calități definitorii ale asistentului social în contextul consilierii persoanelor de vârsta a treia, analizând modul în care acestea se manifestă în practică și impactul lor asupra procesului de sprijin și dezvoltare personală a beneficiarilor. Prin această abordare, se urmărește atât fundamentarea teoretică, cât și oferirea unor repere practice utile specialiștilor din domeniu. Studiile recente în domeniu subliniază faptul că eficiența consilierii depinde nu doar de competențele tehnice, ci și de calitățile personale ale asistentului social, cum ar fi empatia, răbdarea, capacitatea de comunicare, flexibilitatea și etica profesională. Aceste calități nu doar facilitează interacțiunea cu persoanele vârstnice, ci contribuie semnificativ la creșterea calității vieții acestora și
la promovarea incluziunii sociale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_21

FACTORI DETERMINANȚI ÎN ACHIZIȚIA LIMBII ROMÂNE DE CĂTRE CURSANȚII ADULȚI

USM ADMIN — 2025-12-24

Prezentul articol, produs al cercetării din cadrul Programului Național privind învățarea limbii române de către minoritățile naționale, inclusiv populația adultă, pentru anii 2023-2025 (2022), oferă persoanelor adulte, reprezentante ale minorităților naționale, posibilitatea de a-și dezvolta sau de a-și îmbunătăți cunoștințele de limba română. O mai bună cunoaștere a limbii oficiale va consolida coeziunea națională și va facilita integrarea lingvistică și profesională a grupurilor etnice în societatea multiculturală a Republicii Moldova. Diversitatea lingvistică și culturală reprezintă o caracteristică definitorie a Republicii Moldova. Aceasta se reflectă în relațiile interpersonale, în mediul social și profesional, dar și în comunicarea interculturală dintre diferitele etnii care trăiesc pe teritoriul țării. Pentru a construi o societate puternică și unită, este esențial ca toți cetățenii să participe activ în viața socială, politică și economică a țării. O condiție de bază pentru această implicare este cunoașterea limbii oficiale a statului: limba română. În contextul acestui program, rolul profesorului se redefinește de la cel de predare la cel de facilitator și consilier. El trebuie să-i motiveze pe cursanți și să adapteze conținutul de învățare la nevoile lor individuale. Astfel, adulții își pot stabili propriul traseu de formare. Prin urmare, învățarea limbii române la vârsta adultă încurajează inițiativa și asumarea responsabilității, transferând o parte a controlului procesului de învățare către cursant.
DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_22

VALORILE ESTETICE – O REALITATE FORMATIVĂ A STUDENȚILOR ARHITECȚI

USM ADMIN — 2025-12-24

Cercetarea dată valorifică validarea diverselor abordări conceptuale care circulă în domeniul esteticii și esteticii arhitecturale. Analizăm modul în care se schimbă percepția asupra obiectelor de arhitectură și valorile estetice ale sistematizării arhitecturii de către marii filozofi, oameni de știință, arhitecți etc. Pătrunderea sensului și semnificației limbajului vizual al formelor arhitecturale reprezintă o condiție a îmbunătățirii mediului educațional, având drept scop formarea și dezvoltarea profesională a studenților arhitecți. Prin această lucrare explorăm importanța perceperii valorilor estetice, modul în care contribuie la dezvoltarea sensibilității estetice și la cultivarea gustului pentru frumos, având un rol esențial în educație și în dezvoltarea intelectuală, emoțională, culturală. a studentului arhitect.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_23

IDENTIFICAREA CONȚINUTULUI ANTRENAMENTULUI DE FORȚĂ LA TINERII ALERGĂTORI DE REZISTENȚĂ

USM ADMIN — 2025-12-24

Timp îndelungat, creșterea performanței la alergătorii de anduranță a fost asociată cu manipularea sarcinilor pe grupuri de probe, iar antrenamentul de forță a avut un rol secundar. După fundamentarea dependenței performanței de structurile morfologice și proprietățile funcționale ale mușchilor, această viziune a fost depășită. Dinamica pozitivă la semifond este susținută de proporționalitatea optimă între formele de manifestare ale calităților de forță cerute competițional și îmbunătățirea funcțiilor sistemului de transport al oxigenului și ale sistemelor autonome. 100% dintre antrenorii de copii folosesc mijloace orientate pe forță, privilegiind exerciții pentru forță-viteză (27,6%) și pentru forță-viteză plus rezistență de forță (51,8%). În ciclul anual, încărcările de forță sunt organizate variabil (47,6%) și uniform (52,4%); cu cât calificarea este mai înaltă, cu atât varianta variabilă se folosește mai frecvent. La 13–15 ani, accentul vizează rezistența musculară locală și forța-viteză (Factorul I), respectiv forța explozivă și forța-viteză (Fac-
torul II), care explică împreună 60,9% din varianță.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_24

FORMAREA ARBITRILOR DE RUGBY ÎN ARHITECTURA WORLD RUGBY (L1–L3): ANALIZĂ COMPARATIVĂ ȘI DIRECȚII DE OPTIMIZARE

USM ADMIN — 2025-12-24

Studiul analizează arhitectura formării arbitrilor de rugby conform World Rugby (L1–L3) și evaluează acoperirea dimensiunilor critice ale arbitrajului modern printr-o matrice de conținut. Demersul este documentar-analitic, cu mapare curriculară (finalități, conținuturi, practici, evaluare) și codare a acoperirii pe o scală trihotomică (explicit/parțial/lipsă). Rezultatele indică un nucleu robust (conformitate, siguranță, consistență decizională, leadership), dar și zone insuficient operaționalizate: antrenament perceptual-cognitiv, standardizarea exersării deciziei, reziliență psihologică, micro-comunicarea de brigadă, pregătirea fizică specifică (RSA, economie de deplasare) și analitica de performanță. Sunt propuse cinci direcții aplicative (percepție-decizie, reziliență, comunicare-management, pregătire fizică și igienă competițională, KPI & debrief standardizat) care pot fi integrate în L1–L3 prin module scurte, criteriale, cu buclă video. Concluzia subliniază necesitatea unei pregătiri integrale, care să articuleze coerent dimensiunile cognitive, psihologice, comunicaționale, fizice și analitice ale arbitrajului de înaltă performanță.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_25

IMPACTUL PREGĂTIRII INTEGRATE ASUPRA PERFORMANȚEI FIZICE A ARBITRILOR DE RUGBY

USM ADMIN — 2025-12-24

Acest studiul evaluează efectul unui program experimental de pregătire integrată a arbitrilor de rugby, experiment organizat în perioada 2023–2024. Intervenția combină componente fizice specifice (rezistență la sprinturi repetate, repoziționare eficientă), perceptual-cognitive și decizionale (scanare anticipativă, decizie sub solicitare) și comunicare/gestică, susținute de analiză video și feedback ghidat. Demersul a constat măsurători repetate pe același lot la trei momente (T0–T1–T2), variabila principală este capacitatea de efort intermitent, evaluată standardizat prin testul Yo-Yo Intermittent Recovery. Performanța a crescut semnificativ de la testarea inițială la cea finală, concomitent cu scăderea variabilității (abatere standard, coeficient de variație) și migrarea către benzi operaționale superioare (≥17,0), indicând omogenizare. Concluzionăm că pregătirea integrată îmbunătățește toleranța la efort intermitent, eficiența repoziționărilor și stabilitatea decizional-gestuală, recomandând menținerea programului cu ajustări fine
orientate spre transferul direct în oficiere.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_26

THE EDUCATIONAL PROCESS SUBJECTS PREFERENCES IN CHOOSING THE CONTENT OF THE PHYSICAL EDUCATION PROGRAM

USM ADMIN — 2025-12-26

The study specifies the priorities of the educational process subjects in relation to the content of the programs on “Physical Education” and options for their correction. The survey results indicate the exceptional popularity of the activities with a high level of motor activity among students. However, more than half of the respondents are not satisfied with the existing form of lessons conducting and slightly less with their content. It was established that it is impossible to bring the content of the lesson on “Physical Education” in line with the students’ wishes. The preferences of the educational process main subjects also do not coincide. The argument determining the priorities of teachers in relation to content is the ease of performing professional duties, while for students it is emotionality and diversity. A survey of the students showed that their preferences are sports games and activities aimed at motor potential increasing. At the same time, priority is given to sports that are impossible to practice due to the lack of
necessary conditions. Thus, the state policy in relation to physical education should not be limited to “juggling” the sports included in the curriculum. The data obtained allowed us to formulate students’ complaints about the form of conducting the “physical education” lesson and its content, and to specify measures to improve the quality of the educational process. Attempts to make the lesson more attractive, given the existing organization and material and technical support of the educational process, are acquiring the features of a distant prospect.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_27

STUDIU COMPARATIV ASUPRA PRACTICILOR INTERNAȚIONALE PRIVIND CALITATEA EDUCAȚIEI ȘI DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

USM ADMIN — 2025-12-26

Studiul dat își propune să analizeze și să compare experiențele sistemelor educaționale de succes din Finlanda, Elveția, Estonia și Australia, cu scopul de a identifica aspectele esențiale legate de calitatea educației, dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și implementarea curriculumului școlar. Cercetarea urmărește evidențierea mecanismelor care asigură calitatea sistemului educațional și dezvoltarea curriculară. Analiza comparativă a permis identificarea practicilor și politicilor care pot fi adaptate în contextul Republicii Moldova, contribuind astfel la modernizarea sistemului educațional, creșterea calității procesului de predare-învățare și la dezvoltarea unui curriculum coerent, flexibil și centrat pe nevoile reale ale elevilor și profesorilor. Rezultatele studiului oferă recomandări concrete privind dezvoltarea competențelor cadrelor didactice, cât și alinierea curriculumului la standardele internaționale de calitate. Scopul final al studiului este de a pune în valoare experiențele internaționale pentru a susține deciziile strategice privind reformarea educației în Republica Moldova și pentru a oferi repere clare privind ce elemente pot fi preluate și
adaptate cu succes la contextul național.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_28

REPREZENTĂRILE STUDENȚILOR DESPRE ADAPTABILITATEA PSIHOSOCIALĂ ȘI CALITATEA VIEȚII

USM ADMIN — 2025-12-26

Adaptabilitatea psihosocială constituie o dimensiune esențială a echilibrului individual și a funcționării optime în societate, reflectând capacitatea persoanei de a-și ajusta atitudinile, valorile, comportamentele și răspunsurile emoționale în raport cu cerințele mediului social. Ea presupune un proces continuu de interacțiune și transformare, prin care individul își dezvoltă un potențial adaptativ ce facilitează integrarea socială și participarea activă la viața comunitară. În viziunea contemporană, calitatea vieții este conceptualizată drept percepția subiectivă a individului asupra propriei poziții existențiale în contextul cultural, social și valoric în care trăiește. Aceasta înglobează dimensiuni interdependente – bunăstarea fizică, psihologică, socială și spirituală – ce definesc starea globală de satisfacție și împlinire personală. Relația dintre adaptabilitatea psihosocială și calitatea vieții este una intrinsecă: un nivel ridicat de adaptare susține stabilitatea emoțională, autoreglarea și sentimentul de coerență existențială. Prezentul studiu investighează reprezentările studenților privind aceste concepte, evidențiind factorii interni și contextuali implicați în construcția unei stări de bine durabile.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_29

EMOȚIILE NEGATIVE ȘI IMPACTUL LOR ASUPRA PROCESULUI DECIZIONAL: PERSPECTIVE COGNITIVE ȘI COMPORTAMENTALE

USM ADMIN — 2025-12-26

Articolul își propune să investigheze impactul emoțiilor negative asupra procesului decizional prin integrarea perspectivelor cognitive și comportamentale. Obiectivul principal este de a evidenția modul în care emoții precum frica, furia sau vinovăția distorsionează evaluarea alternativelor, percepția riscului și alegerile comportamentale în situațiile decizionale. Metoda de cercetare utilizată este o analiză teoretică și integrativă a literaturii de specialitate din domeniile psihologiei cognitive, neuroștiinței și psihoterapiilor bazate pe dovezi. Rezultatele sintetizate arată că emoțiile negative influențează atât procesele mentale (prin prejudecăți cognitive și distorsiuni evaluative), cât și comportamentele decizionale (prin mecanisme învățate de evitare sau impulsivitate). Studiul subliniază valoarea modelelor terapeutice integrative, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și terapia rațional-emotiv-comportamentală, în restructurarea gândirii disfuncționale și reglarea emoțiilor. Concluzia subliniază faptul că, atunci când sunt gestionate corespunzător, emoțiile negative pot deveni factori adaptativi în procesul decizional.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_30

RELAȚIA DINTRE SATISFACȚIA CONJUGALĂ ȘI MATURITATEA EMOȚIONALĂ LA CUPLURILE CE AU RELAȚII LA DISTANȚĂ

USM ADMIN — 2025-12-26

Articolul propune o analiză amplă asupra relației dintre satisfacția conjugală și maturitatea emoțională în cadrul cuplurilor cu relații la distanță, o realitate tot mai prezentă în societatea contemporană, marcată de migrație și transformări tehnologice ce redefineșc comunicarea interpersonală. Succesul unei căsnicii este un construct plurifactorial, care depinde de interacțiunea dintre caracteristicile individuale ale partenerilor, dinamica relațională și contextul psihosocial în care evoluează relația. Maturitatea emoțională se manifestă printr-un ansamblu de trăsături și competențe precum autocontrolul, empatia, responsabilitatea afectivă, capacitatea de autoreglare emoțională și amânarea gratificării imediate în favoarea obiectivelor comune pe termen lung. Astfel, studiul își propune să investigheze modul în care nivelul maturității emoționale determină gradul de satisfacție conjugală în relațiile la distanță, oferind o perspectivă asupra resurselor psihologice ce pot susține stabilitatea și calitatea relațiilor în absența proximității fizice. Rezultatele studiului pot contribui la fundamentarea intervențiilor psihologice orientate spre consolidarea relațiilor de cuplu și menținerii conexiunii afective sănătoase în contextul distanței geografice.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_31

TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE ȘI ADAPTARE DIADICĂ: ROLUL IMPULSIVITĂȚII, CĂUTĂRII DE AVENTURĂ ȘI AL EMPATIEI ÎN CUPLU

USM ADMIN — 2025-12-26

Studiul de față investighează relația dintre trei trăsături de personalitate – impulsivitate, căutarea de aventură și empatie – și nivelul de adaptare diadică, cu accent pe diferențele care există în funcție de gen. Un eșantion de 74 de participanți (37 femei și 37 bărbați) a completat chestionare standardizate. Analizele statistice sugerează că variabila impulsivitate corelează pozitiv cu adaptarea diadică pe întregul eșantion. În ceea ce privește căutarea de aventură, aceasta are o asociere pozitivă semnificativă cu adaptarea diadică, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Iar empatia nu se asociază semnificativ cu adaptarea diadică la niciunul dintre genuri. În plus, datele analizate indică diferențieri între genuri în ceea ce privește căutarea de aventură și empatia.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_32

ASPECTE PSIHO-EMOȚIONALE LA PACIENȚII DE VÂRSTĂ MEDIE SPITALIZAȚI CU URGENȚE HIPERTENSIVE

USM ADMIN — 2025-12-26

Prezentul studiu investighează cauzele urgențelor hipertensive, precum și nivelurile de depresie, anxietate, stres și reziliența la stres în rândul pacienților de vârstă medie. Dintre cauzele posibile ale urgențelor hipertensive au prevalat conflictele la locul de muncă, suprasolicitarea la locul de muncă, urmate de boala persoanei apropiate, probleme de ordin financiar și conflicte în familie. În rândul pacienților spitalizați cu urgențe hipertensive, s-a observat o predominanță a simptomatologiei anxioase în comparație cu depresia și stresul, concomitent cu un nivel redus al rezilienței la stres. Statutul familial a avut un impact semnificativ asupra rezilienței la stres, astfel pacienții căsătoriți au o reziliență mai înaltă la stres comparativ cu cei divorțați.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_33

INFLUENȚA CURRICULUMULUI EDUCAȚIONAL ASUPRA ANXIETĂȚII ELEVILOR

USM ADMIN — 2025-12-26

În articolul dat, pentru prima dată în Republica Moldova se abordează problema influenței curriculumului educațional (scris, predat - evaluat) asupra anxietății elevilor. Se pornește de la o constatare a nivelului înalt de anxietate a elevilor în diferite țări, inclusiv în Republica Moldova. Totodată, accentul se pune pe analiza substanței a curricula la diferite discipline din punct de vedere a influenței asupra anxietății elevilor. Se încearcă de a repara (convențional) influența curriculumului scris asupra anxietății elevilor și a curriculumului predat – învățat - evaluat (dimensiunea procesuală). În acest sens, sunt evidențiați și caracterizați următorii factori ai dimensiunii curriculare care influențează apariția anxietății la elevi: curriculumul supraîncărcat, lipsit de flexibilitate și contextualizare; curriculumul standardizat și orientat excesiv spre performanță; curriculumul centrat pe evaluare și competitivitate; dominarea evaluărilor finale asupra celor formative etc. Pentru a stabili obiectiv influențele curriculare asupra stării de stres al elevilor, în articol se abordează și problema anxietății ca stare temporară, ca un proces cognitiv-individual, ca o trăsătură a individului.
DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_34

GELOZIA – TRAUMA PSIHOEMOȚIONALĂ CONTEMPORANĂ

USM ADMIN — 2025-12-26

Apodictic, dezvoltarea personalității privind viitorul umanității este strâns legată de prezentul cognitiv, iar educația parentală a fost, este și va rămâne șansa unanim recunoscută spre evoluția unei națiuni, dar și pentru a crea o lume mai bună, scăderea ratei infracționalității, pentru un sistem de conviețuire civilizat și, de ce nu, pentru asigurarea unei stări generale de bunăstare, atât emoțională, cât și materială. Gelozia ca traumă de atașament este situată în cadrul larg al traumelor psihoemoționale. Se manifestă începând de la vârsta de 6 luni când copilul percepe îngrijitorul ca pe unicul potențator al propriei siguranțe vitale. Lipsa acestuia din perimetrul său, precum și absența atenției îngrijitoru lui asupra copilului îi creează acestuia din urmă emoții negative și reacționează în consecință. Manifestarea repetată a geloziei marchează o dezvoltare traumatică a personalității, manifestată accentuat în perioada de adult tânăr.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_35

UTILITATEA SOFTURILOR EDUCAȚIONALE ÎN CORECTAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ LA ELEVII CU DEFICIENȚĂ DE INTELECT

USM ADMIN — 2025-12-26

Utilizând tehnologiile informaţionale şi de comunicare în educaţie s-a născut o schimbare majoră a unor principii didactice şi strategii de predare şi învăţare. Intervenția profesorului nu poate fi înlocuită de computer, dar profesorul poate îmbunătății împreună cu computerul capacitatea de a citi a copiilor și adulților cu dificultăți de învățare. Computerul le menține mai eficient atenția trează, exersează citirea și o corelează și cu alte laturi ale limbajului sau ale activității intelectuale. Evident că pot exista și limite în utilizarea computerului pentru această arie curriculară, în special cele care țin de discriminarea auditivă și de distingerea corectă a unor grupuri de litere, slaba coordonare oculo-motorie și controlul limitat al mișcărilor ochilor de la stânga la dreapta a paginii, în cazul citirii ajungând să recunoască un număr limitat de cuvinte întregi care au aceeași lungime, aceeași literă de început, de sfârșit sau aceeași plasare în frază.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_36

PSIHODIAGNOSTICUL DIMENSIUNILOR PSIHOLOGICE FUNCȚIONALE ȘI DISFUNCȚIONALE ÎN COMPORTAMENTELE ALIMENTARE ALE ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR: REZULTATE PRELIMINARE

USM ADMIN — 2025-12-26

Lucrarea investighează comportamentele alimentare ale adolescenților și tinerilor dintr-o perspectivă psihologică complexă, evidențiind influența factorilor emoționali, cognitivi și sociali asupra modului de raportare la alimentație. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 539 de tineri cu vârste între 20 și 25 de ani, prin aplicarea mai multor instrumente psihometrice validate. Rezultatele cercetării arată că 75% dintre respondenți prezintă un nivel moderat de stres, 23% un nivel ridicat, iar doar 2% manifestă stres scăzut. În ceea ce privește stima de sine, majoritatea (aproximativ 79%) se situează la un nivel mediu, 12% au stimă scăzută, iar 9% - ridicată. Comportamentele alimentare conștiente sunt slab reprezentate: doar 28,6% dintre participanți își planifică mesele, iar 27,6% monitorizează aportul caloric, deși peste 50% declară preocupare față de creșterea în greutate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_37

TRANSFORMAREA DIGITALĂ ȘI INFLUENȚA ASUPRA COGNIȚIEI, AFECTIVITĂȚII ȘI COMPORTAMENTULUI UMAN

USM ADMIN — 2025-12-26

Transformarea digitală a generat schimbări profunde a modului în care indivizii gândesc, simt și acționează în mediul online, determinând conturarea unei noi paradigme în înțelegerea psihologiei umane. Acest articol analizează influențele digitale asupra celor trei dimensiuni fundamentale ale personalității: cogniția, afectivitatea și comportamentul, evidențiind modul în care tehnologiile emergente modifică reprezentările mentale, reacțiile emoționale și acțiunile utilizatorilor în spațiul virtual. Sunt discutate concepte precum externalismul activ, „mințile extinse”, stresul digital, cyberbullyingul și formarea identității online, subliniind atât potențialele riscuri, cât și oportunitățile asociate cu viața digitală. Articolul propune o abordare integratoare care reflectă interacțiunea bidirecțională dintre factorii psihologici și tehnologici, oferind o viziune complexă asupra modului în care personalitatea se adaptează și se transformă în era digitalizării. Rezultatele teoretice susțin necesitatea unei înțelegeri nuanțate a relației dintre cognitiv, afectiv și comportamental în contextul utilizării tehnologiei, cu implicații semnificative pentru cercetare, educație și intervenție psihologică pentru sănătatea mintală.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_38

DINAMICA RELAȚIEI PARENTALE ÎN FAMILIILE CU COPII DIAGNOSTICAȚI CU TULBURARE DIN SPECTRU AUTIST (TSA): O ANALIZA INTEGRATIVĂ A LITERATURII RECENTE

USM ADMIN — 2025-12-26

Prezenta lucrare analizează dinamica relației de cuplu în familiile care cresc copii diagnosticați cu tulburare din spectrul autist (TSA), o temă complexă și tot mai relevantă în cercetarea psihologică contemporană. Prezența unui copil cu TSA influențează profund viața de familie, în special calitatea relației maritale, provocând stres, schimbări în rolurile parentale și dificultăți de comunicare. Scopul lucrării este de a explora modul în care părinții se adaptează la aceste provocări și ce strategii contribuie la menținerea sau deteriorarea relației de cuplu. În acest sens, a fost realizată o analiză tematică integrativă a unor studii științifice. Sursele includ cercetări cantitative, calitative și mixte, publicate între anii 2005 și 2016. Lucrarea integrează și două abordări teoretice majore: modelul stresului și copingului Lazarus și Folkman (1984) și teoria rezilienței familiale Froma Walsh (2003), oferind o interpretare coerentă a modului în care cuplurile își regăsesc echilibrul. Contribuția principală a studiului nostru este oferirea unei perspective clare și comparative asupra factorilor care afectează pozitiv sau negativ relația de cuplu, în contextul creșterii unui copil cu TSA.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_39

MANIFESTAREA STILULUI DE ATAȘAMENT LA ADOLESCENȚI

USM ADMIN — 2025-12-26

Atașamentul este un construct complex și cuprinde legătura afectivă cu părinții și cu ceilalți. Studiul de faţă evidenţiază posibile diferențe ale stilului de atașament la adolescenți în funcție de gen, mediul ambiental și tipul familiei. Acest studiu a fost efectuat pe un lot de 250 adolescenți cu vârsta între 16-18 ani (M=17,2). Pentru evidențierea stilului de atașament am aplicat Chestionarul IPPA (Inventory of Parent and Peer Attachment). Rezultatele statistice au evidențiat că la variabila de gen nu au fost identificate diferențe semnificative statistic (p > .05). La variabila de mediu ambiental s-au identificat diferențe semnificative ale relațiilor de atașament. Adolescenții din mediul urban au un nivel global de atașament mai ridicat față de mamă, tată și prieteni, comparativ cu cei din
mediul rural. Diferențe semnificative ale atașamentului s-au înregistrat la adolescenți după tipul familiei. Cei din familii complete au raportat o relație mai sigură cu părinții lor, decât adolescenții din familii monoparentale sau instituționalizate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_40

MODEL PEDAGOGIC PRIVIND FORTIFICAREA FUNCȚIONALITĂȚII PARTENERIATULUI INTERSECTORIAL AXAT PE ASIGURAREA BUNĂSTĂRII COPILULUI

USM ADMIN — 2025-12-26

Articolul dat propune un model pedagogic inedit care oferă oportunitatea de a fortifica funcționalitatea parteneriatului intersectorial pentru promovarea bunăstării copilului. Acest model se bazează pe principiile cooperării eficiente și intervenției integrate între diverse domenii: educație, sănătate, asistență socială, protecția copilului și administrația publică. Prin implementarea unei abordări sistemice, modelul urmărește: îmbunătățirea mecanismelor de comunicare și colaborare între instituțiile implicate prin dezvoltarea competențelor profesionale ale specialiștilor implicați în protecția și educația copilului; optimizarea strategiilor educaționale și sociale pentru a răspunde nevoilor copiilor; crearea unui mediu favorabil dezvoltării armonioase a copilului, prin sprijin multisectorial. Ca urmare a implementării Modelului pedagogic privind fortificarea funcționalității parteneriatului intersectorial axat pe asigurarea bunăstării copilului se urmărește asigurarea unui cadru sustenabil și eficient pentru protecția drepturilor copilului, prevenirea excluziunii sociale și îmbunătățirea calității vieții copiilor.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_41

METODOLOGIA CERCETĂRII INCIVILITĂȚII LA LOCUL DE MUNCĂ: REPERE ȘI INSTRUMENTE DE ANALIZĂ

USM ADMIN — 2025-12-26

Articolul analizează aspecte metodologice și instrumente de analiză privind studiul incivilității la locul de muncă, un fenomen complex ce afectează starea de bine a angajaților, performanța organizațională și climatul organizațional. Lucrarea prezintă o sinteză a conceptului, repere teoretice și operaționalizarea sa prin instrumente valide. Se descrie procesul de traducere și validare a chestionarului Workplace Incivility Scale și Workplace Relational Civility – Mirror, adaptat pentru spațiul Republicii Moldova. Analiza accentuează importanța adaptării culturale a instrumentelor de colectare a datelor și relevanța lor pentru cercetarea aplicată. Am reușit să propunem versiunea fidelă în limba română a scalei Workplace Incivility Scale, cu coeficientul Alpha Cronbach de 0,9.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_42

PROFILUL AFECTIV AL PACIENȚILOR CU EPILEPSIE: PERSPECTIVE CLINICE ȘI SOCIODEMOGRAFICE

USM ADMIN — 2025-12-26

Tulburările afective, în special depresia și anxietatea, reprezintă comorbidități frecvente în epilepsie, având un impact semnificativ asupra calității vieții, aderenței la tratament și evoluției bolii. Acest studiu investighează profilul afectiv al persoanelor cu epilepsie, evidențiind diferențele între pacienții cu epilepsie farmacorezistentă și cei cu epilepsie medicamentos controlată. Au fost analizate variabile sociodemografice (precum genul, vârsta, statutul profesional, nivelul de educație, mediul de trai și statutul marital) și caracteristici clinice (inclusiv etiologia, durata bolii și frecvența crizelor epileptice). Rezultatele indică o prevalență semnificativ mai mare a simptomelor depresive și anxioase în rândul persoanelor cu epilepsie farmacorezistentă – în special în cazul celor cu etiologie necunoscută, frecvență crescută a crizelor sau cu profil socio-demografic vulnerabil. Subgrupurile cele mai expuse includ persoanele divorțate, șomerii, cei cu studii profesionale sau tehnice, precum și persoanele cu epilepsie de cauză necunoscută. Aceste constatări subliniază importanța realizării sistematice a unui screening afectiv și a integrării sprijinului psihologic în cadrul managementului multidisciplinar al epilepsiei, mai ales pentru pacienții cu epilepsie farmacorezistentă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_43

PSIHANALIZA ÎN PENITENCIAR: PROVOCĂRI ȘI PERSPECTIVE

USM ADMIN — 2025-12-26

Psihanaliza contemporană și-a extins sfera de aplicabilitate către spații neconvenționale, precum mediul penitenciar, necesitând o adaptare riguroasă la specificul acestuia. În acest context, intervenția psihanalitică se configurează mai adecvat sub forma consilierii psihanalitice decât a psihanalizei clasice, având în vedere constrângerile instituționale și particularitățile subiectivității deținuților. Literatura de specialitate subliniază importanța unui cadru terapeutic coerent, a empatiei și a unei alianțe capabile să tolereze proiecțiile agresive fără reacții defensive sau punitive. Transferul și contratransferul rămân elemente esențiale, iar conceptele dezvoltate de Claude Balier, precum cadrul triplu și modelul piramidal oferă repere structurante în lucrul cu deținuții. Totodată, noțiunile formulate de Donald Winnicott, precum „tendința antisocială” și „supraviețuirea obiectului”, contribuie la înțelegerea relației terapeutice în situații limită. Intervenția psihanalitică astfel adaptată permite accesul diferențiat la dinamici inconștiente
profunde, oferind un spațiu simbolic de elaborare și susținere a subiectului încarcerat.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_44

EXPRESII ALE DISFUNCȚIONALITĂȚII TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE DIN CLUSTERUL C

USM ADMIN — 2025-12-26

Tulburările de personalitate din clusterul C – obsesiv-compulsivă, evitantă și dependentă – se caracterizează printr-un set de disfuncții psihosociale distincte, dar care se intersectează la nivelul mecanismelor de reglare emoțională și al modului de relaționare. Tulburarea de personalitate evitantă presupune inhibiție socială accentuată, trăiri persistente de inadecvare și o sensibilitate crescută la evaluarea negativă, ceea ce conduce la retragere, izolare și limitarea interacțiunilor sociale. Tulburarea dependentă se manifestă printr-o nevoie omniprezentă de sprijin, comportamente supuse și dificultăți de asumare a deciziilor, ceea ce favorizează relații de exploatare și reduce autonomia individului. Tulburarea obsesiv-compulsivă se distinge prin perfecționism rigid, preocupare excesivă pentru ordine și control, care, deși generează tensiuni interpersonale, pot facilita performanțe crescute în mediul ocupațional. Analiza acestor profiluri relevă modele diferite de adaptare și disfuncționalitate, sugerând necesitatea unor intervenții psihoterapeuti ce personalizate, capabile să valorifice punctele forte și să diminueze vulnerabilitățile fiecărui tip de pacient.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_45

INTERVENȚIA PSIHOLOGICĂ DE FACTURĂ COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ ÎN TRATAMENTUL JOCULUI DE NOROC PATOLOGIC ÎN CAZUL BENEFICIARULUI CU COMPORTAMENT ANTISOCIAL ȘI SUICIDAR: STUDIU DE CAZ

USM ADMIN — 2025-12-26

Analiza, înțelegerea și interpretarea rolului, implicațiilor clinice și a substratului dimensiunilor cognitive în patologia jocului de noroc sunt de importanță majoră atât în clarificarea unor strategii protective în domeniul prevențional, cât și în optimizarea componentei diagnostic-intervenționale. În acest articol, se prezintă un studiu de caz din sfera jocului de noroc patologic în care s-au evidențiat elemente de lucru caracteristice terapiei cognitiv-comportamentale. Obiectivele intervenției cognitiv-comportamentale în tratamentul jocului de noroc patologic includ corectarea distorsiunilor cognitive, luarea de decizii funcționale, procesarea sistemului de recompense și înțelegerea răspunsurilor fizice și psihice asociate jocului de noroc. În studiul de caz prezentat, sunt evidențiate caracteristicile jocului de noroc patologic în cazul beneficiarului cu comportament antisocial și suicidar. Contextul acestui caz este relevant pentru înțelegerea comorbidităților și a modului în care vulnerabilitățile psiho-sociale se suprapun.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_46

PERSONALITY TRAITS IN PEOPLE WITH DIFFERENT DEGREES OF VICTIMHOOD

USM ADMIN — 2025-12-26

The article describes personality traits associated with victimhood as a pattern/strategy of interpersonal interaction: early maladaptive schemas, impaired sense of safety, interpersonal intolerance of uncertainty, and rigidity. The methodology of the empirical study and the results obtained are also described. It was found that groups of respondents with different degrees of victimhood differ significantly in terms of the severity of all early maladaptive schemas and their domains, interpersonal intolerance of uncertainty, rigidity, as well as basic beliefs about the benevolence of the surrounding world, the value and significance of one’s own self, and luck. At the same time, the groups do not differ statistically significantly in terms of the level of expression of the basic belief in the fairness of the surrounding world, and in terms of the level of expression of the basic belief in control, significant differences were found only between the group with a low degree of victimhood and the group with a high degree of victimhood. Different degrees of victimhood – medium and high – are characterized by different patterns of individual personality traits, which may indicate different mechanisms underlying their formation and functioning.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_47