Științe ale Educației

CADRUL CONCEPTUAL AL MONITORIZĂRII CURRICULUMULUI ȘCOLAR ÎN FUNCȚIE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Problema monitorizării curriculumului școlar în funcție de curriculumul predat/curriculumul învățat face parte din
problematica managementului curriculumului educațional. De regulă, această problematică se abordează alături de
problemele conceptualizării, proiectării și implementării curriculumului școlar. Cu alte cuvinte, monitorizarea apare
în toate etapele conceperii și aplicării curriculumului școlar. În articolul dat, se propune un concept de monitorizare
a curriculumului școlar din perspectiva cercetării curriculare/științifice, dar și din perspectiva continuității în dezvoltarea curriculumului școlar. Continuitatea dezvoltării curriculare implică continuitatea monitorizării curriculare.
Monitorizarea este un proces de urmărire, observare și supraveghere a funcționării curriculumului școlar, în cadrul
căruia sunt colectate, analizate și interpretate informații și date privind calitatea curriculumului predat și luarea unor
decizii de realizare a conexiunii inverse și a perspectivelor de dezvoltare continue a curriculumului școlar. Procesul
de monitorizare continuă a curriculumului școlar în funcție se realizează în etape și prin intermediul unui instrumentar specific: indicatori, descriptori, metode. Accentul este pus pe auto-monitorizarea curriculumului predat-învățat
de către cadrul didactic la clasă, fiind participant activ în dezvoltarea continuă a curriculumului la disciplina predată.
Cuvinte-cheie: curriculumul național, curriculumul școlar, monitorizarea curriculumului, dezvoltarea curriculumului, implementarea curriculumului, impactul curriculumului, cercetarea curriculară.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_01

EDUCAȚIA ȘI CONSILIEREA FAMILIEI: UNELE ASPECTE DE CULTIVARE A GÂNDIRII COTIDIENE POZITIVE LA ADULȚI ȘI COPII DIN PERSPECTIVA FILOSOFIEI PRACTICE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Articolul reprezintă un studiu teoretico-aplicativ care urmează linia strategică și axa doctrinală a multor lucrări a
autoarei privind educația și enculturația familiei prin valorificarea reflecției, acțiunii morale a persoanei în contextul
consilierii axate pe dezvoltarea gândirii cotidiene pozitive la adulți și copii. La fel, sunt expuse și explicate un ansamblu de principii, condiții și strategii de educație și consiliere a familiei, care au fost științific fundamentate și corelate
cu câteva orientări esențiale din perspectiva psihologiei sociale, a psihologiei pozitive, filosofiei practice și consilierii
ontologice complexe a familiei. Au fost analizate unele tendințe de eficientizare a climatului moral din cadrul familiei postmoderne și s-au precizat modalitățile de edificare a bunăstării, fericirii și sporirii calității vieții familiale. În
acest context, am oferit rezultatele unui sondaj de opinii, efectuat pe un eșantion structurat de adulți, familiști tineri
și de vârstă medie (420 subiecți de 25 - 50 ani), urmat de interpretări, concluzii și recomandări practice de cultivare
a gândirii cotidiene pozitive.
Cuvinte-cheie: educație, consiliere, familie, gândire cotidiană pozitivă, filosofie practică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_02

CONDIȚII PSIHO-PEDAGOGICE CONDUCENTE ÎNVĂȚĂRII INTENSIVE A LIMBII ENGLIZE DE CĂTRE ELEVII DIN ȘCOALA PRIMARĂ

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Articolul include o abordare analitică a condițiilor psihopedagogice care favorizează învățarea intensivă a limbii
engleze de către elevii din clasele primare. Metodologia de cercetare a constat în studierea literaturii de specialitate
din perspectiva funcționalității acesteia în sala de clasă. În calitate de condiții psihopedagogice, care stimulează procesul de predare-învățare-evaluare a elevilor din epoca informației și a tehnologiilor, am cercetat: mediul de învățare,
cadrul didactic profesionist, principiile pedagogice, metodologia interactivă de predare-învățare-evaluare, utilizarea
TIC și a altor resurse didactice, parteneriatul cu familia. Finalitatea acestor condiții se focusează pe cunoașterea limbii engleze ca limbă de circulație internațională ca și competență esențială în societatea actuală, ceea ce justifică faptul că elevii români învață engleza începând cu clasa pregătitoare, recent introdusă în cadrul învățământului primar,
până la sfârșitul învățământului gimnazial, apoi cel liceal, având ulterior posibilitatea de a continua și la universitate
sau în alte forme de educație a tinerilor și adulților.
Cuvinte-cheie: mediu de învățare, personal didactic profesionist, principii pedagogice, metodologia interactivă
de predare-învățare-evaluare, utilizarea TIC și a altor resurse didactice, parteneriatul cu familia.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_03

GHIDAREA ÎN CARIERĂ A ELEVILOR ÎN CONTEXTUL POLITICILOR EDUCAȚIONALE: CONSTATĂRI ȘI PERSPECTIVE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Ghidarea în carieră a elevilor este un proces esențial care îi ajută să ia decizii informate cu privire la educația lor
ulterioară și la parcursul profesional. Acest proces este influențat de o serie de factori, inclusiv politicile educaționale
implementate la nivel internațional și național. Fluctuațiile pieței muncii justifică trasfigurarea procesului de ghidare
și consiliere în carieră în ierarhia sistemului de învățământ. Elementele procesului de ghidare în carieră se regăsesc
în practicile sistemului de învățământ preuniversitar, în vederea asistării adolescenților în opțiunea de carieră. Studiul
realizat evidențiază că ghidarea în carieră este un segment important, reflectat în documentele de politici educaționale,
în care i se atribuie rolul esențial în dezvoltarea personală și profesională a elevilor.
Cuvinte-cheie: carieră, ghidare în carieră a elevilor, documente de politici educaționale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_04

COMPETENȚELE PROFESORULUI DIN DOMENIUL ARTELOR VIZUALE. REPERE CONCEPTUALE Î

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

În literatura de specialitate găsim diferite accepțiuni ale competenței. Guțu Vl. (2023) o definește ca fiind „un
sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, dobândite, formate şi dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situaţii”; „finalitate, ca obiectiv
proiectat și ca obiectiv de învățare”; „capacitate intelectuală ce dispune de variate posibilităţi de transfer (capacitatea
de a comunica, decide, detecta, selecta, evalua date, informaţii, relaţii), capacitate care-şi asociază componente afective şi atitudinale, de motivare a acţiunii”.
Deoarece, la nivelul învățământului superior se pune accentul pe formarea specialistului competent, pe formarea
şi dezvoltarea competenţei drept calitate a personalităţii (Șevciuc M., 2007), profesorul de arte vizuale, prin buna
sa formare va reuși să contribuie la frumoasa creștere a elevilor - formarea „omului de mâine” (Berger G., 1973).
Programele de studii, generoase atât prin varietatea specialitățiilor, cât și prin modulul de formare psihopedagogică,
conferă încredere tinerilor absolvenți de arte vizuale de a se înscrie și participa la examenul de definitivat, certificându-li-se astfel competențele dobândite în formarea inițială.
Cuvinte-cheie: profesori, competențe, arte vizuale, educație, formare inițială, învățământ superior.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_05

SPEECH EXERCISES FOR FORMING SPECIFIC COMMUNICATIVE COMPETENCES IN CONTEXT OF DEVELOPING DIALOGICAL SPEECH IN GAGAUZ LANGUAGE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

In the article, the author describes the importance and features of the speech situation, notes its role in the formation
of communicative competence in the Gagauz language. The author emphasizes the feasibility of interactive learning.
The article describes in detail the characteristics of micro- and macro-situations, in the context of thematic units.
Here the emphasis is on the development of speaking as a productive type of speech activity through which oral
verbal communication is performed. The goal of teaching speaking in the Gagauz language and literature lesson is
the formation of such speech skills that would allow the student to use them in extracurricular speech practice at the
level of communication in a social environment. The topics of speech situations and assimilated dialogues should
cover the range of life situations that are typical for the conditions of students’ daily activities at school, at home, in
the street, etc.
Keywords: speech situation, Gagauz language, communicative exercises, interactive learning, speaking, topics of
speech situations, social environment, communication.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_06

MODELING SPEECH DEVELOPMENT IN GAGAUZ LANGUAGE (DIALOGICAL SPEECH LEVEL) IN GYMNASIUM CYCLE STUDENTS

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

The article examines the concept of speech development in the Gagauz language (level of dialogic speech). The
author presents the basic principles and concepts of speech development in the Gagauz language. The characteristics
of technology for teaching dialogue in the Gagauz language are presented. The article sets out the requirements for
the content of training and stages of training. The article emphasizes that dialogical communication is social from
all points of view, since it includes establishing contact, perceiving the personality of interlocutor, orientation in the
situation, maintaining the level of relationships, and socially established forms of reactions in dialogue. The author
draws attention to the presence of different teaching technologies, but emphasizes, taking into account the specifics
of proficiency and use of the Gagauz language as a language of communication, that: teaching speaking the Gagauz
language should be built taking into account two fundamental approaches: ,,bottom-up” and ,,top-down”.
Keywords: dialogue, concepts of speech development, Gagauz language, learning technologies, communication
environment, learning stages, text, educational dialogue.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_07

CUNOȘTINȚELE PROCEDURALE ÎN DEZVOLTAREA GÂNDIRII ȘTIINȚIFICE LA CADRELE DIDACTICE: UNELE SECVENȚE EXPERIMENTALE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Articolul pune în discuție rolul cunoștințelor procedurale în dezvoltarea gândirii științifice și în formarea cadrelor didactice. Cunoștințele procedurale implică abilități și proceduri, adică modalitățile în care realizăm anumite
activități sau sarcini. Cunoștințele procedurale, în esență, reprezintă competențele la nivel de aplicare, care sunt legate de aptitudinile practice și know-how-ul într-un anumit domeniu. Aceste tipuri de cunoștințe sunt esențiale pentru
funcționarea gândirii științifice în rezolvarea problemelor complexe. În articol sunt prezentate rezultatele unui studiu
realizat pe un eșantion de cadre didactice. Studiul demonstrează că dezvoltarea-eficientizarea gândirii științifice
la cadrele didactice poate fi facilitată de explorarea unui program formativ special elaborat, axat pe consolidarea
cunoștințelor declarative /competențe la nivel de cunoaștere, implicarea sistematică a metacogniției și stimularea
dezvoltării competențelor procedurale la nivel de integrare.
Cuvinte-cheie: cunoștințe procedurale, gândire științifică, cadre didactice, dezvoltare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_08

MOTIVAȚIA ȘI COMPETENȚELE INVESTIGAȚIONALE: O PERSPECTIVĂ INTERDISCIPLINARĂ

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

În articol se analizează dezvoltarea competenței investigaționale la elevi în cadrul unei abordări interdisciplinare. Competența investigațională se referă la capacitatea elevilor de a efectua cercetări, analiza informații și rezolva
probleme complexe. Abordarea interdisciplinară integrează mai multe discipline în procesul de învățare, oferind
astfel o perspectivă mai amplă și un teren fertil pentru dezvoltarea acestei competențe. Motivația joacă un rol central
în acest proces, iar relevanța subiectului pentru interesele individuale ale elevilor poate reprezenta o sursă puternică
de motivație. Profesorii au un impact semnificativ în această ecuație, fiind mentori și furnizând îndrumare și feedback pozitiv pentru elevi. Gestionarea eficientă a timpului și promovarea reflecției asupra experiențelor de cercetare
completează acest cadru de dezvoltare a competenței investigaționale. Prin abordarea interdisciplinară și angajamentul activ al profesorilor, elevii devin capabili să abordeze probleme complexe, să exploreze cu curiozitate și să dezvolte abilități esențiale pentru succesul lor viitor.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_09

ABORDAREA TEORETICĂ A STILULUI DE ÎNVĂȚARE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Este remarcat faptul că fiecare elev preferă diferite stiluri de învățare sau tehnici de învățare. Elevii preferă să
învețe în diferite moduri: unora le place să studieze singuri, să acționeze în grup, altora să stea liniștiți deoparte și să-i
observe pe ceilalți, iar alții preferă să facă câte puțin din fiecare.
În debutul copiilor în procesul de educație formală (școala), așteptările din partea acestora și a părinților lor sunt
mari. Unul din factorii care influențează randamentul școlar este reprezentat de stilul de învățare preferat de elev.
Stilul de învățare este o manieră proprie fiecărui elev de a învăța.
Când îți cunoști foarte bine stilul de învățare, adaptarea se face mai ușor, învățarea devine mai eficientă și mai
plăcută, sarcinile fiind ușor de realizat.
Cuvinte-cheie: elevi, stil de învățare, dezvoltare personală, cadru didactic.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_10

CLIMATUL PSIHOLOGIC AL CLASEI - FACTOR DE PREVENIRE ȘI REDUCEREA AGRESIVITĂȚII ȘCOLARE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Cercetările și studiile actuale demonstrează că problema agresivității de tip bullying în școală se agravează pe
plan international, dar și national. Se analizează pe larg diferiți factori care duc la agresivitate și violență a elevilor
inclusiv și factorii nonvulnerabili. În ultimile decenii accentul se pune pe abordarea problemei bullyingului în școală
care devine una complexă și greu de rezolvat. În articolul dat se încearcă de a aborda problema diminuării și prevenirii agresivității elevilor, valorificând valențele și funcțiile clasei de elevi și în primul rând climatul psihologic
sănătos. Anume climatul psihologic crează un mediu favorabil de învățare și educație care influențează puternic
comportamentul elevilor. Se analizează caracteristicile climatului psihologic, modalitățile de formare a climatului
psihologic sănătos, principii și modalități de valorificare a climatului clasei în prevenirea și diminuarea agresivitățiii
și agresivității de tip bullying în școală. Se descriu și unele forme și metode de realizare a acestui proces. Conceptul
propus deschide noi perspective de prevenire și diminuare a agresivității, inclusiv celei de tip bullying în instituțiile
de învățământ.
Cuvinte-cheie: climat psihologic, agresivitate, violență, bullying, mediu educațional, stare emoțională, sănătate
mintală, performanță școlară.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_11

COMPORTAMENTUL AGRESIV DE TIP BULLYING: ABORDĂRI, CARACTERISTICI, CONSECINȚE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

În articolul dat se abordează problema comportamentului agresiv de tip bullying. Abordarea se întemeiază
pe analiza politicilor internaționale în domeniul prevenirii și diminuării agresivității și violenței în instituțiile de
învățământ promovate de ONU, Consiliul Europei, UNICEF etc. Se pune accentul pe definirea și caracterizarea
noțiunilor cheie privind problematica vizată: agresiune, violență, bullying și altele. Pe larg sunt argumentate
și consecințele agresiunii și agresiunii de tip bullying în școală: plan psiho-fiziologic, psiho-somatic, inclusiv
sănătatea mintală, plan educațional și al performanțelor școlare, plan al normei juridice. Se prezintă și unele
rezultate a express-studiului privind manifestarea de către elevi-liceeni a comportamentului agresiv: elev-elev,
elev-profesor, professor-elev și implicarea lor în acte de violență. Datele obținute se comentează și se fac concluzii reflective și sugestii generale de prevenire și diminuare a fenomenului de agresivitate și agresivitate de tip
bullying.
Cuvinte-cheie: agresivitate, bullying, violență, comportament agresiv, agresor, victimă, divianță.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_12

FORMAREA PERSONALITĂȚII STUDENTULUI PENTRU ÎNȚELEGEREA PROBLEMELOR CONTEMPORANE ÎN CONTEXTUL NOILOR EDUCAȚII

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Prezentul articol științific oferă o incursiune descriptiv-analitică a temei de cercetare „Formarea personalității
studentului pentru înțelegerea problemelor contemporane în contextul noilor educații”. Actualitatea acestei abordări
elucidează necesitatea procesului noilor educații devenite imperative prioritare în învățământul universitar, centrat
pe cel ce învață/student, care prezintă premisele unui învățământ de tip European prin sistemul de valori pe care le
promovează. Scopul cercetării vizează o analiză descriptivă a noilor educații ca factor al schimbării printr-o abordare axiologică a problemei lumii contemporane în formarea studentului în cadrul învățământului universitar. În
acest sens, s-au analizat dimensiunile noilor educații la nivel internațional și național pentru formarea-dezvoltarea
integrală a personalității studentului. Totodată, s-au determinat modalitățile de implementare a noilor educații prin
demersuri metodologice în cadrul învățământului universitar. Rezultatele științifice ale cercetării sunt relevante prin
documentarea politicilor educaționale universitare, literaturii științifice de specialitate cu posibilitatea de implementare a noilor educații în învățământul universitar și de la alte specialități, decât Științe ale educației.
Cuvinte-cheie: noile educații, probleme contemporane, formare, student, învățare, curriculum, universitate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_13

UTILIZAREA JOCURILOR EDUCATIVE ÎN PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU SCOALĂ

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Jocul didactic a devenit o componentă esențială în procesul de educație timpurie, reprezentând o metodă interactivă
și eficientă de pregătire a copiilor pentru școală. Joaca nu este doar o activitate plăcută și distractivă pentru copii, ci și
un mijloc puternic prin care aceștia își pot dezvolta abilitățile și cunoștințele necesare pentru a avea succes la școală
și în viață. Prin joc, copiii își pot explora curiozitatea, pot face descoperiri independente și pot învăța în mod activ
fără a se simți presați sau obligați. Această abordare a învățării îi ajută pe copii să dezvolte un sentiment de plăcere
și satisfacție asociate învățării, ceea ce poate ajuta la menținerea motivației și a interesului pentru școală în viitor.
Acest articol explorează rolul crucial pe care jocurile didactice îl joacă în dezvoltarea abilităților cognitive, sociale și
emoționale ale copiilor, pregătindu-i pentru succesul școlar și integrarea în mediul școlar. Prin diversitatea jocurilor
didactice, copiii sunt expuși unor experiențe educaționale plăcute și stimulatoare care îi încurajează să exploreze, să
învețe și să se dezvolte într-un mod holistic.
Cuvinte-cheie: joc didactic, educație timpurie, abilități, învățare, profesor.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_14

CAUZELE SI EFECTELE ABANDONULUI SCOLAR S-AU REIMSIT DE-A LUNGUL TIMPULUI

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Articolul presupune o abordare analitică a specificului abandonului școlar, a cauzelor și efectelor produse, precum
și a posibilelor sugestii pentru gestionarea fenomenului la scară largă. Metodologia cercetării a constat în studiul
literaturii de specialitate și analiza reflexivă a surselor bibliografice, diverse date statistice, care ne-au permis să
emitem concluzii și recomandări relevante pentru prevenirea și reducerea acesteia la nivel sistemic. Fiind un fenomen
complex, abandonul școlar se manifestă din diverse motive, începând cu probleme personale sau familiale, o situație
socioeconomică dificilă și continuând cu factori importanți privind modul de funcționare a sistemului de învățământ.
În funcție de factorii determinanți, dar și de amploarea manifestării, se generează o serie de efecte nedorite, cu pondere asupra dificultăților de integrare socio-profesională. Astfel, se reflectă date statistice care confirmă nevoia acută
de intervenție sistemică în tratarea fenomenului în cauză, pe baza actorilor educaționali și instituțiilor sociale care
au contact cu cauzele și efectele menționate. Intervenția sistematică și ordonată se referă în special la prevenirea
abandonului școlar prin motivarea elevilor, orientarea în carieră, desfășurarea de activități educaționale atractive,
implicând tehnologii digitale, dar și reducerea acestuia, prin stabilirea de parteneriate interne și externe, analizarea
principalelor cauze și determinarea modalităţi de reintegrare în procesul educaţional a tinerilor care au părăsit temporar/complet instituţia de învăţământ.
Cuvinte-cheie: abandon școlar, efecte, tineri, educație, integrare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_15

RELAȚIILE INTERPERSONALE ALE COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN CADRUL GRUPULUI DE ELEVI

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Un aspect important în dezvoltarea personalității copilului este socializarea. Abilitățile sociale timpurii sunt necesare pentru dezvoltarea psihologică a copilului, deoarece acesta începe să formeze relații pozitive cu adulții și cu alți
copii de la o vârstă fragedă. Rolul important pentru atingerea așteptărilor așteptate aparține personalului didactic,
care, în procesul instructiv-educativ, are grijă ca toți copiii să se comporte bine și să fie acceptați în grupul de elevi.
Articolul prezintă rezultatul studiului sociometric în fișele de cercetare a problemei dezvoltării competențelor și
abilităților de comunicare la elevii din ciclul primar, în vederea determinării evoluției relațiilor interpersonale
în cadrul grupului/clasei în care sunt prezenți elevi cu dificultăți de învățare. Studiul relevă structura socioafectivă a grupului la un moment dat, pentru o situație dată, în cazul nostru studiind relațiile interpersonale
prin prisma comunicării între copiii cu dificultăți de învățare și cei tipici. Construcția sociogramei se realizează
progresiv, implementată cu sociograma alegerilor, completată ulterior cu cea a respingerilor. Pe baza sociogramelor, ne dăm seama că în cadrul grupului există o oarecare omogenitate, numărul de atracții depășind numărul
de respingeri.
Cuvinte-cheie: competență, comunicare, dezvoltare, individualizare, dificultăți de învățare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_16

PROMOVAREA MULTILINGVISMULUI ÎN ȘCOALĂ

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

În acest articol sunt examinate diverse modele de motivație care influențează procesul de învățare, concentrându-se în special pe domeniul limbilor străine. Structurile motivaționale, incluzând autoeficacitatea
academică, atribuțiile, realizările și obiectivele motivaționale interne, sunt prezentate ca elemente fundamentale în promovarea sau împiedicarea succesului academic. Se analizează diverse modalități în care elevii pot fi
motivați și se evidențiază importanța adaptării motivației la context, susținând că aceasta poate varia în funcție
de situație, context și mediu școlar. Sunt propuse definirea și înțelegerea modelelor de motivație adaptive și
dezadaptative și analizarea evoluției acestora în timp. Sunt prezentate rezultate de cercetare care indică că
convingerile legate de motivația adaptativă, cum ar fi autoeficacitatea, conduc la îmbunătățirea performanței și
a realizărilor, în timp ce convingerile asociate cu motivația dezadaptativă, cum ar fi evitarea eșecului, au efecte
negative asupra performanței și realizărilor academice.
Cuvinte-cheie: psihopedagogie, comunicare, educație multilingvă, metode de predare, metodologia educațională,
studiu multilingv, motivare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_17

DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR SPECIFICE LA ELEVII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR PRIN UTILIZAREA ELEMENTELOR OINA

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Diversitatea instrumentelor folosite în procesul de învățământ crește considerabil interesul elevilor din ciclul
primar și face lecția de educație fizică mult mai atractivă, mai ales atunci când se desfășoară sub formă de joc.
Oina este un joc sportiv foarte complex, iar folosirea elementelor specifice acestui joc în formarea deprinderilor
motrice ale elevilor este relevantă. Argumentele se bazează pe analiza rezultatelor cercetării științifice efectuate la
două licee din Chișinău cu participarea elevilor de clasa a IV-a. Instrumentele de educație fizică propuse în cercetarea grupului experimental au evidențiat unele calități motrice care pot fi dezvoltate la elevii din ciclul primar.
Cu ajutorul unor exercitii fizice specifice jocului de foosbal care s-au practicat pe parcursul unui an de studii, s-au
imbunatatit considerabil indicii de aruncare a fosbalului in tinta, a lovirii cu precizie a fosbalului si a lovirii la
distanță a fosbalului.
Cuvinte-cheie: cercetare științifică, calități motrice, elemente tehnice, evaluare, deprinderi motrice, bătaia mingii de oină cu bastonul (paleta), prinderea mingii, competențe specifice, evaluare inițială, evaluare finală, dezvoltare
fizică, dezvotare psihologică, forță explozivă, rapiditate, calități coordinative, precizia mișcărilor.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_18

CUNOȘTINȚE ÎN STRUCTURA MODULELOR CURRICULARE LA DISCIPLINA EDUCAȚIE FIZICĂ UNIVERSITARĂ: FUNCȚII FORMATIVE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Este bine cunoscut rolul cunoștințelor pentru învățarea unor acțiuni motrice, dar și aplicarea cunoștințelor acumulate în practicarea independentă a unor sporturi în cotidian. Cunoștințele, de fapt, fundamentează conținuturile
practice în activitatea de educație fizică și sport. În acest context, este evident că numărul mic de ore alocat disciplinei educație fizică universitară pe parcursul unui semestru, conținuturile voluminoase și complexe nu pot asigura pe
deplin formarea cunoștințelor specifice probei de sport studiate (în special când acest sport nu a fost studiat în școală).
Astfel, cadrele didactice sunt impuse să apeleze la unele metode mai puțin specifice disciplinei și în special la instrumentele TIC. Deci, scopul acestui studiu constă în eficientizarea procesului educațional la disciplina educație fizică
universitară prin intensificarea formării cunoștințelor specifice din cadrul modulelor/ probe de sport prin aplicarea
instrumentelor TIC. Modelul pedagogic elaborat de noi pentru formarea cunoștințelor în cadrul lecțiilor de educație
fizică universitară a fost aplicat studenților anului I, care au optat pentru studierea modulului badminton, iar rezultatele sunt reflectate în această lucrare.
Cuvinte-cheie: educație fizică, modul, cunoștințe specifice, studenți.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_19

ROLUL TEHNICILOR EXPRESIV-CREATIVE ÎN DEBLOCAREA MOTIVAȚIEI INTRINSECI PENTRU ÎNVĂȚARE – NEVOIE GENERAL UMANĂ

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Deși scăderea motivației pentru studiu ocupă un loc important în rândul preocupărilor cercetătorilor din domeniul
educației care au revolutionat metodologia, tehnologiile didactice, strategiile de lucru, prezentul articol atrage atenția
asupra importanței conștientizării cauzelor scăderii motivației intrinseci pentru învățare. Studiul pune mai presus
decât tratarea efectelor, identificarea cauzelor și creionarea de tehnologii didactice bazate pe tehnici expresiv-creative
în vederea deblocării unor mecanisme de rezistență instalate, care pot bloca dezvoltarea personală a elevului adoslescent și implicit a acestei nevoi general-umane, învățarea.
Cuvinte-cheie: motivația pentru învățare, personalitate, adolescent, sine, Gestalt.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_20

STUDIUL STELELOR VARIABILE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE DE ASTRONOMIE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Această lucrare prezintă impactul activităților extrașcolare de astronomie, cu un accent special pe studiul stelelor
variabile, asupra dezvoltării competenței investigaționale a elevilor. Prin implicarea a 55 de elevi din clasele VIXII din Republica Moldova, activitățile extrașcolare au combinat teoria cu practica, folosind tehnologii moderne
pentru observații astronomice și analiza datelor. Elevii au fost inițiați în utilizarea echipamentelor astronomice și a
softurilor necesare pentru a efectua analize detaliate ale stelelor variabile. Rezultatele au demonstrat o îmbunătățire
semnificativă a înțelegerii și aplicării conceptelor științifice, precum și o creștere a competențelor digitale și a gândirii
critice. Articolul subliniază valoarea interdisciplinarității și a abordărilor inovatoare în educația științifică, oferind
un model valoros pentru îmbunătățirea programelor educaționale prin activități practice și interacțiuni directe cu
fenomenele științifice.
Cuvinte-cheie: astronomie, stele variabile, activități extrașcolare, observații astronomice, competență
investigațională, educație științifică, interdisciplinaritate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_21

ROLURILE CADRELOR DIDACTICE ÎN PROCESUL DE INCLUZIUNE A ELEVILOR CU CES ÎN CLASELE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

În acest articol sunt abordate rolurile pe care le deţine cadrul didactic în instituţiile din învăţământul de masă, de la
nivel primar, pentru facilitarea procesului de incluziune a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Aceste roluri sunt
analizate atât în plan individual, cât şi din perspectiva lucrului în echipă a învăţătorului de la clasă cu alţi specialişti
implicaţi în procesul de incluziune a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, dar şi în parteneriat cu familiile acestora.
Se expun aspecte conceptuale cu privire la rolurile cadrului didactic în context incluziv, pentru asigurarea unei
educaţii de calitate, adaptată şi individualizată, în raport cu nevoile, tipul şi gradul de dizabilitate, caracteristicile
psiho-individuale şi cognitive ale elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, ţinând cont de discrepanţa dintre vârsta
cronologică şi mintală, care solicită incluziunea în clasele din învăţământul de masă, fiind şcolarizaţi alături de elevii
tipici, precum şi exemple concrete din propria cercetare ştiinţifică.
Cuvinte-cheie: rolurile cadrului didactic, elevi cu cerinţe educaţionale speciale, incluziune.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_22

EDUCAȚIA ECONOMICĂ A ELEVILOR ȘI ADULȚILOR: ASEMĂNĂRI ȘI DIFERENȚE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

În articol sunt descrise asemănările și diferențele dintre educația economică a elevilor și a adulților. Sunt descrise
etapele modelului de învăţare fundamentate de David Kolb și condițiile pentru creșterea motivației de învățare identificate de savanții Ginsberg M. B. și Wlodkowski R. J. Totodată, este menționat faptul că educația economică este un
demers care conține principii, competenţe, obiective, conţinuturi, activităţi de predare/învățare/evaluare care trebuie respectate, planificate, implementate și evaluate. Educația economică este un proces continuu, etapizat și trebuie neapărat
realizat de către un specialist în domeniul economiei și/sau științelor educației. Rolul formatorului este de a împărtăși
o parte din știința sa și a favoriza receptarea ei. Iar rolul educatului este de a asculta, munci, înțelege și interioriza
informația primită. La final, sunt explicate unele valori economice, printre care independența, libertatea și prosperitatea.
De asemenea, sunt descrise principiile educației economice, fără de care acest demers nu poate fi eficient.
Cuvinte-cheie: educație economică, învățare, cultură economică, valori economice, principii ale educației economice.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_23

ROLUL ATITUDINILOR ÎN FORMAREA PERCEPȚIEI SOCIALE ÎN CONTEXTUL SITUAȚIEI DE CRIZĂ

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Societatea contemporană se confruntă cu o serie de crize, de la cele economice și politice la cele sociale și de mediu. În acest context turbulent, modul în care percepem și interpretăm realitatea socială devine esențial pentru adaptarea noastră și pentru luarea unor decizii responsabile. Situațiile de criză, fie ele naturale, economice sau politice, au
un impact semnificativ nu doar asupra realității concrete, ci și asupra modului în care percepem și interpretăm lumea
din jurul nostru. Atitudinile preexistente joacă un rol crucial în această reconfigurare a percepției sociale, influențând
modul în care procesăm informația, interpretăm evenimentele și ne raportăm la ceilalți. Combaterea prejudecăților,
promovarea dialogului și a unei comunicări transparente sunt esențiale pentru o percepție socială echilibrată și construirea unui climat de coeziune socială în momente dificile. Percepția socială este un proces complex influențat de
o serie de factori, printre care și atitudinile preexistente. În contextul crizei, este esențial să fim conștienți de modul
în care atitudinile ne pot distorsiona percepția realității și să luăm măsuri concrete pentru a ne informa din surse veridice, a dialoga cu cei care au opinii diferite și a promova o comunicare transparentă. Doar prin eforturi comune de
combatere a prejudecăților și de promovare a toleranței și a înțelegerii reciproce putem construi o societate mai unită
și mai rezistentă în fața crizelor.
Cuvinte-cheie: atitudini, percepție socială, criză, conflict, valori, norme.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_24

RELEVANȚA DIMENSIUNILOR PSIHOLOGICE FUNCȚIONALE ȘI DISFUNCȚIONALE ÎN MANIFESTAREA CONDUITEI ALIMENTARE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Comportamentul alimentar reprezintă o interacțiune complexă de factori psihologici, sociali și biologici. Înțelegerea
rolului dimensiunilor psihologice atât funcționale, cât și disfuncționale este crucială în înțelegerea manifestării comportamentului alimentar. Acest articol explorează semnificația dimensiunilor psihologice funcționale și disfuncționale
în comportamentul alimentar, subliniind relevanța acestora în dezvoltarea, întreținerea și tratamentul tulburărilor
de alimentație. Prin explorarea modului în care aceste dimensiuni influențează alegerile alimentare și relația cu
alimentația, se evidențiază impactul lor asupra sănătății generale și prevenirea tulburărilor de alimentație. Tulburările
de alimentație reprezintă o categorie de afecțiuni mentale complexe, caracterizate prin perturbări semnificative ale
comportamentului alimentar și ale percepției imaginii corporale.
Cuvinte- cheie: tulburări de comportament alimentar, anorexie nervoasă, bulimie nervoasă, dezvoltare psihoemoțională.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_25

IMPACTUL STĂRILOR EMOȚIONALE NEGATIVE ÎN EVOLUȚIA SINGURĂTĂȚII LA VÂRSTNICI

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Singuratatea este o stare nefireasca pentru oameni, este o manifestare a slabei adaptabilitati, fiind fie o problemă
socială, fie personală. Eșantionul cercetării constative a fost format din 200 de vârstnici cu vârsta cuprinsă între 65-90
de ani. Analiza rezultatelor a relevat că 78,5% dintre vârstnici au marcat un nivel de singurătate de la un nivel foarte
ridicat la un nivel moderat. Sentimentul de singurătate la vârstnici este precedat de o serie de factori nocivi precum
pensionarea, văduvie care provoacă emoții negative: stres, depresie, anxietate. Studiul a arătat că 68,5% dintre vârstnici atestă un nivel foarte sever de anxietate: 22,0% dintre respondenți au marcat un nivel foarte sever de stres, 24,0%
un nivel ridicat de stres, 18,5% un nivel moderat de stress. Pe scara depresiei, am constatat că 31% dintre vârstnici au
avut scoruri foarte mari; 26,0% atestă un nivel ridicat; 21,0% găsesc un nivel moderat de depresie. Studiul a confirmat că stările emoționale negative de stres, depresie, anxietate se corelează semnificativ pozitiv cu scorurile mari pe
care le obțin persoanele în vârstă la scara singurătății.
Cuvinte-cheie: singurătate, vârstnici, emoții negative, stres, depresie, anxietate, pensionare, văduvie.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_26

TEHNICI DE DEZVOLTARE A INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Afectivitatea, ca o parte specială a vieții psihice, joacă un rol imperativ important în relația omului cu lumea și
cu ceilalți din jurul lui. Emoțiile sunt implicate în construirea relațiilor interpersonale și în condiționarea armoniei în
grupuri și colective. Nu există situație socială sau influență comunicativă care să nu fie predicată și evaluată afectiv
și care să nu genereze reacții și stări emoționale. Astfel, în funcție de natura, criteriile și intensitatea experiențelor și
stărilor emoționale, emoțiile pot fi constructive sau distructive.
O contribuție importantă în menținerea naturii funcționale a emoțiilor și a desfășurării activităților în condiții stresante
se datorează stabilității emoționale, care îmbină rolul de reglare și stabilizare, permițând menținerea echilibrului emoțional
interior și rolul de adaptare flexibilă la schimbări. care apar, fără repercusiuni negative, cauzate de reacția emoțională.
Cuvinte-cheie: emoții, sentimente, inteligență emoțională, tehnici psihologice.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_27

ASPECTE PSIHOLOGICE ȘI SOCIALE ALE VIEȚII TINERILOR DIAGNOSTICATI CU DIABET

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Acest articol își propune să ofere o trecere în revistă a riscurilor asociate cu diabetul zaharat (DZ) la tineri,
care contribuie la stresul specific diabetului, dificultățile personale și interpersonale cu care se confruntă tinerii cu
diabet zaharat încă de la diagnosticare, precum și necesitatea de a include psihologi din echipele multidisciplinare
responsabile cu îngrijirea persoanelor cu diabet. În acest sens, vom prezenta o analiză a bazelor de date MEDLINE
și PUBMED ale Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA. Diagnosticul de DZ reprezintă o povară psihologică
semnificativă, afectând indivizii și familiile acestora. Gestionarea DM necesită ajustări extinse ale stilului de viață,
ducând adesea la depresie, anxietate și retragere emoțională. În ciuda provocărilor psihologice, suportul psihologic este subutilizat în rândul pacienților cu DZ. Recunoașterea barierelor în calea căutării de ajutor și susținerea
intervențiilor multidisciplinare sunt pași esențiali. Revizuirea subliniază nevoia urgentă de cercetări și intervenții
menite să sporească bunăstarea psihologică și calitatea vieții tinerilor cu DZ.
Cuvinte-cheie: diabet, suferință, anxietate, depresie, psiholog, intervenții.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_28

BIASURILE SOCIALE ȘI COGNITIVE ÎN CONTEXTUL TRAFICULUI RUTIER

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Actualmente se atestă o mare preocupare pentru componentele ce țin de traficul rutier și în special de elementul
central reprezentat de omul în sine, adică conducătorul auto. În literatura de specialitate există o serie de concepte
provenite din psihologia socială sau cognitivă deja consacrate în explicarea comportamentelor riscante la volan.
Articolul analizează tipurile de biasuri sociale și cognitive, care reprezintă iluzii specifice ale participanților la trafic,
distorsiuni care în anumite contexte pot influența comportamentul conducătorilor auto și cauza accidente sau pierderi
umane. Mulți dintre conducătorii auto, în special cei cu puțină experiență nu cunosc riscul inerent în care se află,
acesta fiind pe alocuri voalat de aceste biasuri și, respectiv, nu întreprind nimic pentru a preveni sau a evita situațiile
de risc. Informarea și educația cu privire la aceste aspecte poate salva vieți.
Cuvinte-cheie: conducători auto, risc, biasuri sociale și cognitive, prevenție.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_29

RELAȚIA DINTRE ANXIETATE ȘI HEMOGLOBINA GLICATĂ LA ADOLESCENȚII CU DIABET DE TIP 1

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

Studiul analizează corelația dintre parametrii fiziologici și starea psihologică la adolescenți cu diabet tip 1. Nivelele
crescute de HbA1c, care indică un control glicemic slab, corelează cu anxietatea generală și cea școlară. Această anxietate poate proveni din presiunea gestionării bolii și frica de complicații, accentuate în contextul școlar. Adolescenții
mai în vârstă sau cu o durată mai mare a bolii arată mai puțină frustrare, posibil datorită unor mecanisme de coping
mai bune. De asemenea, HbA1c mai înalt este legat de o rezistență fiziologică percepută ca mai scăzută. Studiul
relevă că maturizarea poate reduce anxietatea legată de relația cu profesorii, subliniind interacțiunea complexă dintre
managementul diabetului, vârstă și bunăstarea psihologică.
Cuvinte-cheie: dabet zaharat tip 1, adolescent, hemoglobina glicată, anxietate, stagiu de boală.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_30

INTERVENȚII PSIHOLOGICE ÎN ASISTENȚA PERSOANELOR DIAGNOSTICATE CU EPILEPSIE

USM ADMIN — Tue, 01 Oct 2024 00:00:00 +0300

În acest articol sunt abordate intervențiile psihologice în asistența persoanelor diagnosticate cu epilepsie. Lucrarea
cuprinde o analiză a literaturii de specialitate privind tipurile de intervenții psihologice, cât și cele mai eficiente
intervenții psihoterapeutice utilizate în centrele specializate în epilepsie. Accentul este pus pe identificarea celor mai
actuale metode, tehnici și intervenții psihologice pentru îmbunătățirea proceselor cognitive, afective și comportamentale în cazul persoanelor cu epilepsie. Articolul dat relevă complexitatea intervențiilor psihologice la nivel cognitiv
care includ strategii compensatorii în reabilitarea cognitivă (memoria, atenția și limbajul), strategii psihologice la
nivel afectiv și tehnici psihologice la nivel comportamental. Astfel, considerăm că intervențiile psihologice pot contribui la sporirea stabilității emoționale, sporirea încrederii în sine, creșterea nivelului de complianță la tratamentul
medicamentos, creșterea încrederii în specialiștii medicali, deschiderea către societate – toate acestea contribuind la
creșterea calității vieții persoanelor cu epilepsie.
Cuvinte-cheie: intervenții psihologice, strategii psihologice, psihoterapie, epilepsie.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum5(175)2024_31