Științe Reale și ale Naturii
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii
ro-ROȘtiințe Reale și ale Naturii1814-3237ACTIVITATEA ANTIMICROBIANĂ A UNOR DERIVAȚI VINIL-TRIAZOLICI
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6156
<p><span class="fontstyle0">Micozele și bacteriozele în culturile agricole sunt foarte devastatoare, aducând pagube economice enorme prin<br>pierderile directe de recoltă și compromiterea acesteia datorită poluării cu toxine ale patogenilor, ceea ce le fac<br>toxice pentru om și animale. Procedeele chimice de protecție a plantelor adesea devin ineficiente din cauza adaptării<br>ușoare a agenților cauzali la pesticide, diminuării efectului protector sub influența condițiilor nefavorabile, toxicității,<br>consecințelor ecologice. Pornind de la aceasta, scopul cercetărilor a constat în identificarea noilor compuși cu<br>activitate antifungică (</span><span class="fontstyle2">Fusarium avenaceum</span><span class="fontstyle0">) și antibacteriană (</span><span class="fontstyle2">Erwinia amilovora, E. carotovora</span><span class="fontstyle0">, </span><span class="fontstyle2">Xanthomonas<br>campestris</span><span class="fontstyle0">) în condiții </span><span class="fontstyle2">in vitro </span><span class="fontstyle0">pentru valorificarea ulterioară în măsurile de protecție a plantelor. Pe baza creșterii<br>coloniilor de fung și concentrației minime bactericide, s-a constatat că derivații vinil-triazolici EPS-869, EPS-877,<br>EPS-880, EPS-892, EPS-165 (0,00125; 0,0025; 0,005; 0,01%) manifestă înaltă activitate antimicrobiană, fenomenul<br>datorându-se în special factorului de compus.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">derivați vinil-triazolici, concentrație, activitate, fung, bacterie.</span> </p> <p><span class="fontstyle2">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_01"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_01</span></a></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191312INFESTAȚII CU SPECII DE NEMATODE LA FAZANUL COMUN (PHASIANUS COLCHICUS L.) ȘI PREPELIȚE (COTRUNIX COTRUNIX L.) DIN REPUBLICA MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6157
<p><span class="fontstyle0">Scopul studiului constă în evaluarea nivelului de infestație la păsările de interes cinegetic (fazani, prepelițe) cu<br>nematode. Pe parcursul anilor 2020-2023 de la fazani (</span><span class="fontstyle2">Phasianus colchicus </span><span class="fontstyle0">L.) și prepelițe (</span><span class="fontstyle2">Cotrunix cotrunix </span><span class="fontstyle0">L.) au<br>fost recoltate, respectiv, 164 și152 de probe biologice din diverse biotopuri naturale și antropizate ale Republicii Moldova. S-a stabilit infestarea acestora cu 7 specii de nematode (</span><span class="fontstyle2">Capillaria caudinflata, Capillaria annulata, Syngamus<br>tracheia, Heterakis isolonche, Ascaridia galli, Heterakis gallinarum,Trichostrongylus tenuis</span><span class="fontstyle0">), care aparţin la 5 familii și 5 genuri. La fazani s-a stabilit o prevalență sporită de infestare cu speciile: </span><span class="fontstyle2">Ascaridia galli </span><span class="fontstyle0">- 44,3%, </span><span class="fontstyle2">Heterakis<br>isolonche </span><span class="fontstyle0">– 31,2% și </span><span class="fontstyle2">Heterakis gallinarum </span><span class="fontstyle0">– 16,2%. La prepelițe predomină infestarea cu speciile </span><span class="fontstyle2">Ascaridia galli<br></span><span class="fontstyle0">(53,2%) și </span><span class="fontstyle2">Heterakis gallinarum </span><span class="fontstyle0">(28,7%). Speciile stabilite sunt geohelminţi, comune și la galinaceele domestice.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">extensivitate, intensivitate, infestații, nematode, fazani, prepelițe.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_02"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_02</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1911317REALIZĂRI BIOTEHNOLOGICE ÎN COMBATEREA INSECTELOR DĂUNĂTOARE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6159
<p><span class="fontstyle0">Schimbările climatice, securitatea alimentară globală și sustenabilitatea mediului au devenit provocări majore<br>pe parcursul ultimelor decenii. Cursa contracronometru, în care se află omenirea datorită caracterului ireversibil al<br>încălzirii globale și sporirea impactului organismelor dăunătoare asupra culturilor agricole, care reduc considerabil<br>securitate alimentară și siguranța alimentelor, determină necesitatea elaborării și aplicării mijloacelor biotehnologice,<br>ecologic inofensive de menținere a echilibrului dinamic dintre agenții fitosanitari și entitățile naturale utile. Prezenta<br>lucrare pune în discuție rezultatele înregistrate în aplicarea metodelor biotehnologice de producere și aplicare a mijloacelor biologice orientate la reducerea impactului populațiilor de insecte dăunătoare prin aplicarea microorganismelor entomopatogene și a metodelor genetice de combatere prin sterilizare, cultivarea exemplarelor de acelaşi sex<br>şi condițional sterile, aplicarea tehnologiilor de editare a genomului, care schimbă fondul genetic al lor.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">agenți fitosanitari, biotehnologii, controlul densității populației, preparate biologice, sterilizare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_03"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_03</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1911829ANALIZĂ A DESCOPERIRILOR RECENTE PRIVIND IHTIOFAUNA DIN RÂUL PRUT, REPUBLICA MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6160
<p><span class="fontstyle0">Investigatiile efectuate în perioada 2010-2022 în bazinul râului Prut în limitele teritoriale ale Republicii Moldova<br>au relevat o diversitate ichtiofaunistică formată din 62 de specii din 13 ordine și 22 de familii, din care 14 specii sunt<br>considerate endemice pentru bazinul Dunării. O nouă specie a fost identificată în râul Prut în 2010 - </span><span class="fontstyle2">Gymnocephalus<br>baloni </span><span class="fontstyle0">(Holcík & Hensel, 1974). Mai târziu, în 2015, specia </span><span class="fontstyle2">Benthophilus nudus </span><span class="fontstyle0">(Berg, 1898) a fost înregistrată pentru prima dată în râul Prut, iar în 2022 - </span><span class="fontstyle2">Rutilus virgo </span><span class="fontstyle0">(Heckel, 1852). Progresia biologică evidentă a speciilor din fam.<br></span><span class="fontstyle2">Gobiidae </span><span class="fontstyle0">în ultimele decenii este un semnal alarmant legat de stabilitatea ichtiocenozelor native. Studiul afenității în<br>raport cu regimul de curgere, preferințele spațiale, trofice și reproductive ale peștilor a arătat că majoritatea speciilor<br>sunt euritope, bentonice, omnivore, litofile sau fitofile.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">râul Prut, bazinul Dunării, icthiofaună, schimbări climatice, specii alogene, specii endemice.</span></p> <p><span class="fontstyle2">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_04"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_04</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1913041MORPHOFUNCTIONAL CHARACTERISTICS OF THE GONADS IN FEMALES OF THE PONTIC SHAD ALOSA IMMACULATA IN MODERN ECOLOGICAL CONDITIONS OF THE LOWER DNISTER IN THE SPRING-SUMMER PERIOD
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6161
<p><span class="fontstyle0">Pontic shad (Alosa immaculata) is a migratory gregarious fish that spawns in the Don, Dnieper, Dniester, Danube<br>and other rivers. The species is of valuable commercial importance.<br>This work analyzes changes in the reproductive functions of the commercially valuable species of pontic shad<br>(Alosa immaculata) under conditions of fragmentation of the river Dniester.<br>Currently, the age composition, as well as the linear weight indicators of the spawning pontic shad population,<br>turned out to be similar to the data of previous years. Oogenesis of Dniester’s pontic shad is characterized by<br>asynchronous development of germ cells and portioned release of eggs. Spawning of spawners begins in the third ten<br>days of May, at a water temperature of 18°C and ends in July. In the lower Dniester in April and July were revealed<br>in some females’ destructive changes in the development of vitellogenin oocytes, which will negatively affect the<br>population size of migratory herring.<br></span><span class="fontstyle2">Keywords: </span><span class="fontstyle3">Pontic shad, Lower Dniester, phases of oocyte development, portioned spawning, gonadosomatic<br>index (GSI), egg resorption.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_05"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_05</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1914246EVALUAREA UNOR INDICI FIZIOLOGICI LA COPIII CU RAHITISM
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6162
<p><span class="fontstyle0">Rahitismul se întâlneşte în toate ţările lumii, dar preponderent în ţările nordice, unde persistă insuficienţa radiaţiei<br>solare. Copiii născuţi toamna şi iarna, mai frecvent se îmbolnăvesc de rahitism sau la ei boala apare într-o formă mai<br>gravă. Incidenţa acesteia la copiii din Republica Moldova constituie 56,5%. Rahitismul este o boală a întregului organism, care se manifestă preponderent la nivelul sistemului osos, determinată de o necorespundere temporară între<br>necesităţile în calciu şi fosfor ale organismului în creştere şi dezvoltare şi insuficienţa sistemelor ce asigură aportul lor<br>la copii. Ca urmare a micşorării absorbţiei calciului, fosforului, magneziului, frecvent, ca consecinţă a rahitismului,<br>se estimează disfuncţiile vegetative şi dereglarea motoricii tractului gastro-intestinal. Netratarea acestei patologii în<br>copilărie poate avea repercusiuni nefavorabile asupra proceselor de creştere şi dezvoltare, acestea se pot menţine pe<br>tot restul vieţii.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">rahitism, adaptare, sănătate, morbiditate, radiaţie solară, vitamina D, calciu, fosfor.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_06"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_06</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1914755ASTERACEE MEDICINALE ALOHTONE INTRODUSE ȘI CERCETATE ÎN GRĂDINA BOTANICĂ NAȚIONALĂ (INSTITUT) „AL. CIUBOTARU
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6164
<p><span class="fontstyle0">Articolul prezintă date despre specii medicinale alohtone din familia Asteraceae introduse și cercetate în Grădina<br>Botanică Națională (Institut) „Al. Ciubotaru”, USM (Colecția Plante Medicinale), dinamica de creștere a numărului<br>de taxoni în ultimele două decenii. În perioada 2003-2023 colecția a fost îmbogățită cu 32 de taxoni noi din familia<br>Asteraceae obținuți prin schimbul internațional de semințe (Index Seminum). Este prezentată lista speciilor cu<br>denumirile științifice, arealul de răspândire, instituția și anul obținerii sursei de germoplasmă, informații despre<br>utilizări și efecte terapeutice. Cel mai mare număr de taxoni investigați au un potențial înalt de adaptare la condițiile<br>locale cu perspectivă de valorificare în sectorul economic.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">Asteraceae, plante medicinale, colecții ex-situ, Index Seminum, mobilizare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_07"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_07</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1915664EVALUAREA DISTRIBUȚIEI ÎNĂLȚIMEA-DIAMETRUL COROANELOR LA STEJARUL PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR) ȘI A PERFORMANȚEI MODELELOR DE REGRESIE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6165
<p><span class="fontstyle0">În arboretele de stejar pedunculat (</span><span class="fontstyle2">Quercus robur</span><span class="fontstyle0">) situate în nordul, centrul și sudul Republicii Moldova, s-a<br>desfășurat un studiu axat pe relația dintre înălțimea și diametrul coroanei. Analiza distribuției înălțimea-diametrul<br>arborilor a evidențiat o sporire a complexității structurii arboretelor de-a lungul gradientului ecologic nord-sud.<br>Totodată, în cadrul distribuțiilor, s-a remarcat variabilitatea fenotipică în caracteristica înălțimea-diametrul coroanelor arborilor. A fost evaluată potrivirea statistică în relația dintre înălțimea și diametrul coroanelor arborilor,<br>analizând 25 de modele de regresie și selectând acelea care au demonstrat o performanță bună pentru datele ce<br>descriu relația respectivă. O ajustare mai precisă a datelor s-a identificat în funcție de creșterea complexității în<br>distribuția caracteristicii investigate. Cele mai bune rezultate în acest context au fost obținute pentru datele experimentale privind relația înălțimea și diametrul coroanei arborilor din zona de sud, în Ocolul Silvic Baimaclia,<br>comparativ cu celelalte zone.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">Quercus robur</span><span class="fontstyle0">, înălţimea coroanei, diametrul coroanei, distribuție, modele de regresie.</span></p> <p><span class="fontstyle0">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_08">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_08</a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1916574INFLUENŢA RAŢIILOR ALIMENTARE ÎN RAPORT CU TIPUL HIPERSTENIC DE CONSTITUŢIE ASUPRA ACTIVITĂŢII ENZIMELOR PROTEOLITICE ŞI AMILOLITICE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6167
<p><span class="fontstyle0">Viitoarea medicină personalizată se va concentra pe dezvoltarea sistemelor de nutriție personalizate. Pentru individualizare, lucrarea prezintă principiile fundamentale ale nutriției sanogenice în funcție de tipul de constituție. Pentru<br>constituția de tip hiperstenic, au fost create patru variante de rații alimentare cu diferit procentaj caloric. În cadrul cercetărilor efectuate, au fost identificate caracteristicile activității enzimelor amilolitice, proteolitice ale intestinului subțire,<br>ale pancreasului și ale peptidazelor stomacului la animalele cu constituție hiperstenică, atunci când sunt influențați<br>factorii nutritivi. Datele colectate au arătat că la animalele cu un nivel scăzut de stresoreactivitate, activitatea enzimelor<br>digestive depinde de macronutrienții compoziției rației alimentare și de structura calorică a rației alimentare. Totodată<br>s-a remarcat că, în comparație cu reprezentanții altor tipuri de constituție, sistemele enzimatice ale organelor digestive<br>sunt mai rezistente la modificările structurii calorice a rației alimentare la reprezentanții tipului hiperstenic de constituție.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">enzime, tip de constituție hiperstenic, sisteme nutriționale, proteine.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_09"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_09</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1917580SUBSTANȚE BIOACTIVE CU ACTIVITATE ANTIBACTERIANĂ ANTIVIRALĂ ȘI ANTIFUNGICĂ OBȚINUTE DIN CIANOBACTERII
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6168
<p><span class="fontstyle0">Cianobacteriile și microalgele sunt cunoscute ca potențiali producători de noi substanțe naturale fiind surse<br>valoroase de substanțe bioactive (inclusiv metaboliți) și prezintă un interes din ce în ce mai mare pentru cercetători<br>grație efectelor lor benefice asupra sănătății. Exploatarea tulpinilor de cianobacterii bogate în noi substanțe bioactive<br>valoroase din punct de vedere farmacologic, inclusiv substanțe antimicrobiene (antibacteriene, antifungice și<br>antivirale) este foarte actuală datorită apariției și răspândirii rezistenței agenților patogeni la antibioticele utilizate.<br>Unele studii au raportat rezultate promițătoare privind cianobacteriile ca surse bogate de compuși bioactivi cu<br>activități antibacteriene, antivirale, antifungice, algicide și citotoxice, care deschid perspectiva aplicării lor în scopuri<br>terapeutice. În studiul dat sunt prezintate diverse caracteristici ale cianobacteriilor, inclusiv capacitatea lor de a<br>produce compuși cu activități biologice, inclusiv antimicrobiene, antivirale și antifungice, ceea ce le face candidați<br>potriviți pentru exploatarea lor ca surse naturale de agenți bioactivi.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">cianobacterii, alge, substanțe bioactive, activitate antibacteriană, antivirală, antifungică.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_10"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_10</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1918192PERSPECTIVA UTILIZĂRII ALGELOR ÎN CALITATE DE BIOFERTILIZANT LA CULTIVAREA PLANTELOR AROMATICE ŞI MEDICINALE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6169
<p><span class="fontstyle0">Algele prezintă o sursă naturală de biofertilizanţi, eficienţi, siguri şi relativ ieftini, care pot fi utilizaţi la cultivarea<br>plantelor aromatice şi medicinale. Aplicarea biofertilizanţilor şi a fertilizanţilor foliari algali la cultivarea plantelor<br>aromatice şi medicinale contribuie la îmbunătățirea calității solurilor, după caz fitoremedierea acestora, îmbunătățirea<br>stării fiziologice a platelor, creşterea rezistenţei acestora la factorii de mediu şi de stres, majorarea şi îmbunătățirea<br>calității biomasei, precum şi sporirea conţinutului de substanţe biologic active din plante. În lucrare sunt indicate<br>aspectele pozitive ale utilizării algelor în calitate de biofertilizant. Propunem ca la utilizarea biofertilizanţilor algali<br>pentru cultivarea plantelor să se realizeze evaluarea stării structural-funcționale a algoflorei edafice a terenurilor cultivate, astfel încât speciile selectate ca biofertilizant să facă parte din biocenoza algală activă autohtonă, să se dezvolte<br>intens pe sol şi să contribuie la îmbunătățirea sau după caz menținerea stării biodiversității algelor edafice.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">alge, biofertilizanţi, biostimulatori, plante medicinale şi aromatice.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_11"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_11</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-1919399RELAȚIILE DINTRE SERVICIILE ECOSISTEMICE FURNIZATE DE ECOSISTEMELE FORESTIERE ȘI BUNĂSTAREA UMANĂ
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6171
<p><span class="fontstyle0">Tendințele actuale de schimbare a climei influențează semnificativ structura și funcționarea ecosistemelor naturale, inclusiv a ecosistemelor forestiere, ceea ce acționează în mod direct sau indirect bunăstarea umană. Prezentul<br>studiu constă în revizuirea literaturii de specialitate, a efectelor relațiilor dintre serviciile ecosistemice furnizate de<br>ecosistemele forestiere și bunăstarea umană, descriind următoartele aspecte: definirea conceptului de servicii ecosistemice, istoria acestora, categoriile de servicii ecosistemice, relația dintre acestea și bunăstarea umană. Conceptul<br>de servicii ecosistemice a devenit un model important de legătură între funcționarea ecosistemelor forestiere și bunăstarea umană. Înțelegerea acestei legături este esențială, privind un spectru larg de probleme, de luare a deciziilor<br>pentru gestionarea durabilă a ecosistemelor forestiere. Concluzionăm că, dependența umanității față de serviciile<br>ecosistemelor naturale pentru bunăstare și supraviețuire este complexă.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">ecosistem forestier, servicii ecosistemice, servicii de aprovizionare, servicii de reglare, servicii<br>culturale, servicii de sprijin, bunăstare umană, beneficii, impact.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_12"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_12</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191100108MECANISM DE INACTIVARE A AGENȚILOR PATOGENI CU APLICARE ÎN IMPLANTOLOGIE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6172
<p><span class="fontstyle0">În prezent, o atenție deosebită se acordă utilizării pe scara larga a tratamentelor cu implant. Implanturile moderne<br>au o rată bună a succesului, fiabilității și longevității, sunt minim-invazive, delicate si rezistente. Datorita dezvoltări<br>unor forme de patogeni la contactul implant-țesut exista situații de slaba aderență a suprafeței implantului la țesutul<br>organic. Aplicarea metodelor chimice sau chirurgicale in astfel de situații sunt dificile, dar pentru a putea soluționa<br>aceste fenomene sunt necesare tehnici noi de implementat. De aceea se propune aplicarea radiațiilor ultraviolete<br>asupra sistemului optic (cristale fotonice si fibra de cristal fotonic) din implanturile moderne pentru a trata infecția ce<br>poate apărea la suprafața dintre implant si țesutul celular in procesul de slabă aderență. Aceste combinații de structuri<br>optice periodice din cuarț sunt depuse și aranjate în mod regulat (setul de fibre sau sfere) pe suprafața implantului,<br>ce pot fi utilizate ca un volum mare de dispersie a radiației ultraviolete C pentru tratarea infecției la suprafața dintre<br>implant și țesutul de adeziune. Structura optică periodică propusă contribuie considerabil la creșterea aderenței implantului la țesutul celular, astfel stimulând creșterea celulară intre elemente si implant.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">implant, decontaminare, radia</span><span class="fontstyle0">ț</span><span class="fontstyle3">ie UV-C, inactivare, patogeni, metamateriale</span><span class="fontstyle3">.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_13"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_13</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191109115ÎNVĂȚAREA SPAȚIALĂ ȘI MEMORIA ȘOBOLANILOR ALBI ÎN LABIRINTUL RADIAL CU OPT BRAȚE SUB INFLUENȚA BIOMASEI DE STREPTOMICETE IZOLATE DIN SOLURILE REPUBLICII MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6173
<p><span class="fontstyle0">În experimente pe șobolani albi de ambele sexe, s-a stabilit, că consumul pe termen lung a biomasei de streptomicete a tulpinilor </span><span class="fontstyle2">Streptomyces massasporeus CNMN-06 </span><span class="fontstyle0">și, într-o măsură mai mică, </span><span class="fontstyle2">Streptomyces fradiae<br>CNMN-Ac-11</span><span class="fontstyle0">, izolate din solurile din Republica Moldova, stimulează semnificativ procesul de învățare în labirintul radial cu opt brațe și contribuie la facilitarea elaborării memoriei de lucru și activării memoriei spațiale<br>pe termen lung, ceea ce argumentează perspicacitatea unor cercetări ulterioare în scopul izolării și identificării<br>substanțelor cu efecte neuroprotective și proprietăți nootropice din biomasa acestor tulpini de streptomicete. Au<br>fost depistate diferențe dintre sexe la învățarea șobolanilor albi în labirintul radial cu opt brațe și la activarea memoriei spațiale de lucru, ceea ce poate mărturisi în favoarea prezenței dimorfismului sexual în zonele creierului,<br>responsabile de învățarea spațială.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle4">: </span><span class="fontstyle2">învățare spațială, memorie spațială de lucru pe termen lung, labirint radial cu opt brațe, streptomicete, biomasă, metaboliți cu acțiune neuroprotectoare și nootropă.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_14"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_14</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191116126FLORA OF THE RIVERSIDE-WATER SIDE OF THE LOWER SECTION OF THE DNIEST RIVER AND ITS TRIBUTARIES ON THE TERRITORY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6174
<p><span class="fontstyle0">A<br></span><span class="fontstyle1">The studied section of the river. The Dniester and its tributaries are represented by 113 species, 103 genera from<br>55 families of higher plants (Magnoliophyta). The greatest diversity is found in the Asteraceae (21 species) and<br>Poaceae (8 species) families. About 1/3 of the total number of species are represented by the Eurasian element. The<br>spontaneous element of the studied flora is represented by 54 species, and the ruderal element by 36 species. Invasive<br>elements are represented by the species </span><span class="fontstyle3">Ailanthus altissima (Mill.) Swingle, Acer negundo L. Amorpha fruticosa L.,<br>Ambrosia artemisiifolia L., Grindelia squarrosa Willd..<br></span><span class="fontstyle1">It was also carried out for all species: determination of the percentage ratio of life forms, biological indices,<br>ecological groups in relation to humidity, the ratio of plant species by origin, the distribution of indicator species by<br>nitrogen (N) in percentage terms and the ratio of plant species in relation to the category trophicity.<br></span><span class="fontstyle4">Keywords: </span><span class="fontstyle3">flora, species, family, species diversity</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_15"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_15</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191127136CIANOBACTERIIE- SURSE DE COMPUȘI BIOACTIVI CU PROPRIETĂȚI ANTIOXIDANTE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6176
<p><span class="fontstyle0">În ultimele decenii, interesul cercetătorilor față de cianobacterii și alge a crescut mult, fiind privite nu doar ca<br>produse alimentare sau nutraceutice, ci și ca surse de substanțe bioactive naturale cu efecte benefice asupra sănătății,<br>care ar servi drept alternativă la medicamentele de sinteză, precum și ar lărgi spectrul de remedii naturale utilizate<br>în prevenirea și combaterea unor maladii. Această lucrare prezintă rezultatele cercetărilor mondiale recente privind<br>identificarea compușilor bioactivi cu activitate antioxidantă produși de alge și cianobacterii, analizate metodele de<br>determinare a activității antioxidante a diferitelor clase de compuși biochimici, precum și speciile de cianobacterii<br>cu un continut bogat de substante cu efecte antioxidante în vederea evaluarii tulpinilor de cianobacterii de interes<br>biotehnologic și a preparatelor obtinute pe baza acestora cu activitate antioxidantă ridicată.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: activitate antioxidantă, cianobacterii, compuși bioactivi, radicali liberi.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_16"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_16</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191137146IMPACTUL IMPLEMENTĂRII MECANISMULUI DE EVALUARE A BIODIVERSITĂȚII - STUDIU DE CAZ, REPUBLICA MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6178
<p><span class="fontstyle0">Într-o eră a schimbărilor constante și a adaptării la provocările mediului, conservarea biodiversității devine o<br>prioritate globală. Mecanismul de evaluare a biodiversității, implementat la nivel mondial, joacă un rol esențial în<br>această luptă. Republica Moldova, conștientă de importanța conservării diversității naturale, a adoptat mecanismul de<br>evaluare a biodiversității ca parte integrantă a angajamentelor sale internaționale privind protejarea mediului. Această inițiativă, încorporată în legislația națională, reflectă o preocupare crescândă la nivel global pentru menținerea<br>echilibrului ecologic și conservarea resurselor naturale în beneficiul generațiilor viitoare. În vederea identificării și<br>gestionării amenințărilor potențiale asupra biodiversității, precum și direcționării eforturilor de evaluare către acele<br>activități care prezintă un risc semnificativ pentru biodiversitate, ne propunem o analiză a domeniului de aplicare a<br>mecanismului de evaluare a biodiversității.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">evaluarea biodiversității, Directiva Habitate, rețea Emerald, Natura 2000, dezvoltare durabilă,<br>protecția mediului.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_17"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_17</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191147152INFLUENȚA BIOSTIMULATORULUI REGLALG ȘI MICROELEMENTELOR ASUPRA PRODUCTIVITĂȚII FOTOSINTETICE A SOIURILOR DE PRUN DE SELECȚIE AUTOHTONĂ ȘI STRĂINĂ
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6179
<p><span class="fontstyle0">Cercetările efectuate cu plantele de prun în condiţii controlate (lizimetre, Institutul de Genetică Fiziologie şi<br>Protecţia Plantelor) cu soiuri de selecţie locală şi străină în anul 2023 au relevat efectul stimulator în rezultatul tratamentelor cu soluţii ce conţin Reglalg şi amestec de microelemente – B, Zn, Mn, Mo privind formarea şi activitatea<br>aparatului fotosintetic ce a contribuit la realizarea potenţialului producţional al plantelor.<br>Lucrările în această direcție cu plante de prun de șase ani au ca scop de a scoate în evidenţă cei mai informativi indicatori ai fondului pigmentar și activității fotosintetice a diferitelor soiuri de prun sub influența exogenă a<br>substanțelor biologic active și microelemente.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">pomii de prun, biostimulator Reglalg, microelemente B, Zn, Mn, Mo, pigmenți fotosintetici,<br>potențial fotosintetic, index clorofilic, frunze.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_18"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_18</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191153158CARACTERIZAREA CONDIȚIILOR GEOGRAFICE ALE BAZINULUI RÂULUI BOTNA ÎN RAPORT CU SCHIMBĂRILE GLOBALE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6180
<p><span class="fontstyle0">Conform metodologiei de lucru în geografie, lucrarea a fost elaborată în mai multe etape, combinate pe parcurs,<br>respectând următoarea ordine: etapa documentară, etapa de teren și etapa de laborator. În cadrul cercetării temei<br>date au fost utilizate rapoarte, atlase, cât și datele statistice din baza de date a Serviciului Hidrometeorologic de Stat,<br>Biroul Național de Statistică și altele. Bazinul râului Botna, ca afluent al Nistrului, este totalmente pe teritoriul Republicii Moldova și se caracterizează prin grad înalt de valorificare. Respectiv, acest bazin prezintă și un grad sporit de<br>vulnerabilitate în contextul interacțiunii proceselor globale, regionale și a celor locale.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">bazin hidrografic, râu, condiții fizico-geografice, relief, clim</span><span class="fontstyle0">ă</span><span class="fontstyle3">, soluri</span><span class="fontstyle3">.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_19"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_19</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191159163INFLUENCE OF STORAGE CONDITIONS ON CHANGES IN SOME QUALITY INDICATORS OF APPLE TREE FRUITS
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6182
<p><span class="fontstyle0">The article presents the results of studies conducted on apple fruits of late varieties Idared, Golden Spur and<br>Mantuanskoe. It was shown that as a result of the use of the film-forming preparation ,,Pelecol” in fruit tissues, due<br>to a decrease in oxygen concentration and an increase in carbon dioxide, the consumption of sugars (sucrose and the<br>sum of sugars) was reduced compared to the control. A more intense decomposition of sucrose was observed in fruits<br>when stored under normal atmosphere conditions. The data obtained showed that at the end of storage, the sugar<br>consumption of apple fruits of the Idared variety treated with a film-forming preparation at a concentration of 1,0%<br>decreased to a greater extent compared to other varieties.<br></span><span class="fontstyle2">Keywords: </span><span class="fontstyle3">storage, apple fruits, sugar, Pelecol, film-forming coating.<br></span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_20"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_20</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191164167COMBINAȚII COORDINATIVE ALE Cu(II) ÎN BAZA N-HEXIL-2-[(PIRIDIN-2-IL)METILIDEN]HIDRAZINE-1-CARBOTIOAMIDEI: PROIECTARE, SINTEZĂ, EVALUAREA PROPRIETĂȚILOR ANTIMICROBIENE ȘI ANTIFUNGICE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6183
<p><span class="fontstyle0">Dezvoltarea rezistenței la antibiotice, noile pandemii și creșterea cazurilor de cancer sunt unele din provocă-<br>rile principale pentru societatea modernă. Rezolvarea acestor probleme este direct legată cu sinteza substanțelor<br>noi cu efectele biologice pertinente. O perspectivă majoră prezintă clasa de substanțe numită tiosemicarbazone,<br>reprezentanții cărora deja sunt utilizați în industria farmaceutică, spre exemplu, Ambazona sau Triapina. În general,<br>tiosemicarbazonele manifestă un șir larg de activități biologice utile, printre care sunt antibacteriene, antifungice și<br>anticancer. Este cunoscut că coordinarea tiosemicarbazonelor în majoritatea cazurilor duce la îmbunătățirea activității<br>biologice. În această lucrare au fost sintetizați 5 compuși coordinativi noi ai cuprului(II) în baza unei tiosemicarbazone HL, cu denumirea IUPAC - N-hexil-2-[(piridin-2-il)metiliden]hidrazine-1-carbotioamida. La substanțele sintetizate au fost evaluate proprietățile antimicrobiene și antifungice.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">compuși coordinativi, tiosemicarbaone, antimicrobian, 2-formilpiridina</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_21"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_</span><span class="fontstyle0">21</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191168177ABORDĂRI METODOLOGICE ÎN STUDIUL STRESULUI HIDRIC LA PLANTE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6184
<p><span class="fontstyle0">Seceta afectează semnificativ creșterea și dezvoltarea plantelor, având un impact negativ asupra productivității<br>culturilor și, respectiv, asupra securității alimentare la nivel mondial. Pentru a prezice răspunsul culturilor agricole<br>la încălzirea globală ulterioară și deficitul de apă și a elabora strategii eficiente de gestionare a riscurilor este nevoie<br>să se înțeleagă, la diverse nivele de organizare, procesele care determină toleranța la mediile nefavorabile. În acest<br>context este important de a folosi modele adecvate de inducere a stresului hidric și de evaluare a reacției de răspuns.<br>Lucrarea prezintă o descriere succintă a abordărilor metodologice utilizate în studiile stresului hidric la plante<br>(experiențe de câmp, sere, laborator; modele experimentale cu utilizarea diferitor tipuri de substraturi; metode distincte<br>de inducere a deficitului de apă), reflectă particularitățile, avantajele și limitările acestora și pune în evidență importanța<br>combinării și adaptării metodelor de analiză în funcție de specia studiată, de mediu și de obiectivele cercetării.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">stres de secetă, stres hidric, toleranță la secetă, plante, tehnici experimentale, polietilenglicol<br>(PEG), regim de irigare.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_22"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_22</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191178189FLORA SINANTROPĂ NECULTIVATĂ A PARCULUI SILVIC „LUNCA GÂȘTEI” DIN ORAȘUL CHIȘINĂU
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6185
<p><span class="fontstyle0">Acest articol prezintă rezultatele cercetărilor florei sinantrope necultivate a parcului silvic „Lunca Gâștei”. Analiza<br>diversității taxonomice a evidențiat prezența a 298 de specii de plante, care se referă la 214 genuri şi 59 familii. A fost<br>depistat un loc nou de creştere a speciei critic periclitată </span><span class="fontstyle2">Orchis purpurea Huds. </span><span class="fontstyle0">S-a efectuat analiza particularităților<br>bioecologice și evidențierea fracției adventive din flora sinantropă necultivată a parcului. În elementul geografic<br>predomină speciile de origine euroasiatică. Diversitatea biotopurilor existente pe teritoriul cercetat a determinat și<br>diversitatea grupelor ecologice de plante în funcţie de regimul hidric, dominante fiind mezofitele și xeromezofitele.<br>În spectrul biomorfelor, cele mai reprezentative sunt hemicriptofitele. Au fost evidențiate 53 specii adventive, majoritatea fiind de origine americană.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">transformarea antropică, flora sinantropă, specii rare, parc silvic, structura taxonomică.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_23"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_</span><span class="fontstyle0">23</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191190196COMPOZIȚIA ARBORETELOR DIN CODRII STRĂȘENILOR COMPARATIV CU POTENȚIALUL PRODUCTIV AL TERENULUI
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6187
<p><span class="fontstyle0">În prezentul articol este studiată compoziția arboretelor pe specii și coresponderea acestora potențialului productiv<br>oferit în condițiile din zona centrală a Republicii Moldova amplasat în raionul Strășeni în raza Întreprinderii de Stat<br>„Strășeni”. Anume aici, în centrul republicii s-au păstrat cele mai valoroase arborete naturale, în care mai este prezentă în proporții optime specia principală de bază gorunul, fiind urmat de stejarul pedunculat. Abaterea compozițiilor<br>actuale de la cele optime este rezultatul gestionării defectuoase a pădurilor în trecut, iar stabilirea cu exactitate a<br>motivului devierii de la compozițiile optime va asigura realizarea comparațiilor și în funcție de condițiile climatice.<br>Structura pe specii a volumului, în special a gorunului, reflectă capacitatea speciei de a valorifica condițiile naturale<br>ale teritoriului în care este situat.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">structură, condiții climatice, pădure, stands.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_24"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_</span><span class="fontstyle0">24</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191197202CARACTERIZAREA FACTORULUI EDAFIC ÎN CARE VEGETEAZĂ SPECIILE FORESTIERE DIN CADRUL ENTITĂȚII SILVICE STRĂȘENI
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6188
<p><span class="fontstyle0">Articolul reprezintă un studiu comparativ al condițiilor de vegetație (aspecte geomorfologice, soluri) pentru zona<br>centrală a Republicii Moldova numită și „Codrii centrali”. Secetele prelungite impun un mod diferit de gestionare a<br>silviculturii. Prin acest studiu ne propunem să identificăm comparativ condițiile edafice din 1985 și 2021, modul în<br>care acestea au evoluat, dar și capacitatea arborilor de a se acomoda în timp.<br>Solurile forestiere din Republica Moldova au fost mai puțin studiate, cu excepția celor din centrul Republicii<br>Moldova (Ursu, 2005), în special ariile protejate, fiind incluse în traseele cercetărilor științifice.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">condiții de vegetație, condiții ecologice, sol, orizonturi, pădure.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_25"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_</span><span class="fontstyle0">25</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191203217CAPACITATEA DE AUTOPURIFICARE BIOLOGICĂ A APELOR NATURALE ŞI UZATE PRIN EVALUAREA RAPORTULUI DINTRE POLUANŢII BIODEGRADABILI ŞI CEI TOXICI
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6189
<p><span class="fontstyle0">Studiul dat evidențiază impactul semnificativ al poluării chimice a mediului acvatic, provenite din diverse surse -<br>continue, intermitente şi accidentale - cu o atenţie specială acordată râurilor mici din Republica Moldova.<br>În articol se aplică metodologia evaluării capacității de autopurificare biologică a apelor naturale şi reziduale,<br>utilizând parametrii consumul biochimic de oxigen (CBO</span><span class="fontstyle0">5</span><span class="fontstyle0">) şi consumul chimic de oxigen (CCO</span><span class="fontstyle0">Cr</span><span class="fontstyle0">). Aceşti parametri<br>sunt esenţiali pentru aprecierea aportului proceselor de biodegradare a poluanţilor în apele naturale şi reziduale. În<br>baza raportului CBO</span><span class="fontstyle0">5</span><span class="fontstyle0">/CCO</span><span class="fontstyle0">Cr </span><span class="fontstyle0">apele se clasifică în cinci nivele de autopurificare, de la eficientă până la imposibilă.<br>Lucrarea subliniază necesitatea respectării cerinţelor normative pentru epurarea apelor uzate provenite din<br>diferite sectoare economice. Pentru monitorizarea respectării acestor cerinţe se sugerează calcularea capacităţii de<br>autopurificare folosind raportul CBO</span><span class="fontstyle0">5</span><span class="fontstyle0">/CCO</span><span class="fontstyle0">Cr</span><span class="fontstyle0">.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">autopurificare, consumul biochimic de oxigen, consumul chimic de oxigen, capacitatea de<br>autopurificare a apelor, sisteme acvatice, monitorizare, bazin hidrografic.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_26"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_26</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191218229INFLUENCE OF VITAMIN B 12 ON CHEMICAL SELF-PURIFICATION PROCESSES OF WATER SYSTEMS
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6190
<p><span class="fontstyle0">This article describes the participation of vitamin B</span><span class="fontstyle0">12 </span><span class="fontstyle0">in the processes of chemical self-purification of water. The<br>experiment was carried out in laboratory conditions by simulating systems. It was found that the pharmaceutical<br>form of vitamin B<br></span><span class="fontstyle0">12 </span><span class="fontstyle0">(cyanocobalamin) undergoes direct photolysis (k=(2.20±0.11)·10</span><span class="fontstyle0">-4</span><span class="fontstyle0">s</span><span class="fontstyle0">-1</span><span class="fontstyle0">) transforming into the<br>hydroxocobalamin form. Using an indirect method for determining the intensity of radical processes - inhibitory<br>ability, it was determined that in natural waters vitamin B</span><span class="fontstyle0">12 </span><span class="fontstyle0">will exhibit reducing properties, leading to a decrease<br>in oxidative equivalents, but in the presence of other substances with a more pronounced reducing character, for<br>example thiols, this vitamin will exhibit catalytic properties in the process of their oxidation. This is confirmed by the<br>values of the inhibitory ability, which in the system B</span><span class="fontstyle0">12</span><span class="fontstyle0">-PNDMA-H</span><span class="fontstyle0">2</span><span class="fontstyle0">O</span><span class="fontstyle0">2</span><span class="fontstyle0">-hν (</span><span class="fontstyle2">Σk</span><span class="fontstyle2">i</span><span class="fontstyle2">[S</span><span class="fontstyle2">i</span><span class="fontstyle2">]=1,6·10</span><span class="fontstyle2">7 </span><span class="fontstyle2">s</span><span class="fontstyle2">-1</span><span class="fontstyle0">) is 3,4 times greater<br>than in the system B</span><span class="fontstyle0">12</span><span class="fontstyle0">-Cys-PNDMA-H</span><span class="fontstyle0">2</span><span class="fontstyle0">O</span><span class="fontstyle0">2</span><span class="fontstyle0">-hν (</span><span class="fontstyle2">Σk</span><span class="fontstyle2">i</span><span class="fontstyle2">[S</span><span class="fontstyle2">i</span><span class="fontstyle2">]=4,7·10</span><span class="fontstyle2">6 </span><span class="fontstyle2">s</span><span class="fontstyle2">-1</span><span class="fontstyle0">).<br></span><span class="fontstyle3">Keywords: </span><span class="fontstyle2">photolysis, vitamin B</span><span class="fontstyle2">12</span><span class="fontstyle2">, thiol, inhibitory ability, reducing agents, self-purification, natural waters.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_27"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_</span><span class="fontstyle0">27</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191230238STUDIUL ACTIVITĂȚII ANTIOXIDANTE A 4-FENILTIOSEMICARBAZONEI 1-(PIPERIDIN-1-IL)PROPAN-1,2-DIONEI ȘI A COMPUȘILOR COORDINATIVI AI METALELOR 3d CU ACEST LIGAND
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6191
<p><span class="fontstyle0">Un ligand nou, 4-feniltiosemicarbazonă 1-(piperidin-1-il)propan-1,2-dionei (HL) și 7 compuși coordinativi<br>[Cu(L)X] (X = Br</span><span class="fontstyle0">- </span><span class="fontstyle0">(I); Cl</span><span class="fontstyle0">- </span><span class="fontstyle0">(II); NO</span><span class="fontstyle0">3- </span><span class="fontstyle0">(III); CH</span><span class="fontstyle0">3</span><span class="fontstyle0">COO</span><span class="fontstyle0">- </span><span class="fontstyle0">(IV); Cl</span><span class="fontstyle0">2</span><span class="fontstyle0">CHCOO</span><span class="fontstyle0">- </span><span class="fontstyle0">(V)), [Co(L)</span><span class="fontstyle0">2</span><span class="fontstyle0">]NO</span><span class="fontstyle0">3 </span><span class="fontstyle0">(VI), [Fe(L)</span><span class="fontstyle0">2</span><span class="fontstyle0">]NO</span><span class="fontstyle0">3 </span><span class="fontstyle0">(VII)<br>au fost sintetizați și caracterizați prin analiză elementală, spectroscopia FTIR, </span><span class="fontstyle0">1</span><span class="fontstyle0">H, </span><span class="fontstyle0">13</span><span class="fontstyle0">C RMN și conductibilitatea<br>electrică molară. Pentru compușii obținuți a fost studiată activitatea antioxidantă față de cation-radical ABTS</span><span class="fontstyle0">•+</span><span class="fontstyle0">.<br>4-Feniltiosemicarbazona HL necoordonată este cea mai activă cu IC<br></span><span class="fontstyle0">50 </span><span class="fontstyle0">14.1 μM, activitatea ei este mai mare decât cea<br>a Troloxului, care este folosit în medicină ca antioxidant. Dintre toți compușii coordinativi sintetizați, complexul de<br>fier(III) VII posedă cea mai pronunțată activitate. Activitatea antioxidantă a complecșilor metalici este influențată atât<br>de anion, cât și de natura atomului central.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">compuși coordinativi, 4-feniltiosemicarbazonă, amidă acidului pyruvic, activitatea antioxidantă.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_28"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_28</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191239246CONȚINUTUL TOTAL DE POLIFENOLI ȘI ACTIVITATEA ANTIOXIDANTĂ A EXTRACTELOR ETANOLICE DE PROPOLIS
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6193
<p><span class="fontstyle0">Propolisul este un produs secundar apicol cu un conținut înalt de polifenoli ce manifestă acțiune antioxidantă. În<br>articolul dat a fost realizat studiul comparativ al rezultatelor obținute privind conținutul total de polifenoli din extractele de propolis și activitatea antioxidantă a acestora în funcție de unii factori: concentrația solventului, metoda<br>de extracție. Conținutul total de polifenoli a fost determinat prin metoda Folin-Ciocâlteu, iar activitatea antioxidantă<br>prin metoda DPPH. Analiza datelor a relevat că conținutul total de polifenoli și activitatea antioxidantă depinde, în<br>mare parte, de concentrația solventului, iar concentrația optimă pentru obținerea extractelor etanolice de propolis cu<br>un conținut înalt de polifenoli, este de 70%.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">propolis, extract, macerare, extracție cu ultrasunet, polifenoli, metoda Folin-Ciocâlteu, metoda<br>DPPH.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_29"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum1(171)2024_29</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2024
2024-06-192024-06-191247253