Științe Reale și ale Naturii
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii
ro-ROȘtiințe Reale și ale Naturii1814-3237DEHIDRINELE PLANTELOR. CARACTERISTICA GENERALĂ ȘI FUNCȚII IPOTETICE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6371
<p><span class="fontstyle0">Proteinele de stres - dehidrinele sunt o familie de proteine caracterizate prin hidrofilitate ridicată și stabilitate<br>termică. Acestea aparțin proteinelor LEA (Late Embryogenesis Abundant) clasa II. Caracteristicile structurale ale<br>dehidrinelor includ prezența secvențelor conservative în ele, care au fost desemnate ca segmente K, S, Y, F, în timp<br>ce prezența segmentului K este obligatorie pentru toate dehidrinele. Numărul și combinația segmentelor K-, S-, Y- și<br>F- au format baza clasificării dehidrinelor, ceea ce a făcut posibilă distingerea a șase clase de dehidrine: Y</span><span class="fontstyle0">n</span><span class="fontstyle0">SK</span><span class="fontstyle0">n</span><span class="fontstyle0">, K</span><span class="fontstyle0">n</span><span class="fontstyle0">,<br>K</span><span class="fontstyle0">n<br></span><span class="fontstyle0">S, SK<br></span><span class="fontstyle0">n<br></span><span class="fontstyle0">, Y<br></span><span class="fontstyle0">n<br></span><span class="fontstyle0">K</span><span class="fontstyle0">n<br></span><span class="fontstyle0">și F</span><span class="fontstyle0">n</span><span class="fontstyle0">SK</span><span class="fontstyle0">n</span><span class="fontstyle0">.<br>Se presupune că dehidrinele pot preveni denaturarea și coagularea proteinelor în timpul deshidratării, acestea sunt<br>capabile să lege o cantitate semnificativă de apă, prevenind pierderea acesteia. Una dintre funcțiile presupuse ale dehidrinelor<br>este capacitatea lor de a participa la detoxifierea de excesul ionilor de sare. Unele dintre dehidrine au activitate antigel.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: dehidrine, deshidratare, factori de stres, detoxifiere, acidul abscizic.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_01"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_01</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176310STUDIUL ACTIVITĂȚII RESPIRATORII A UNOR SOIURI DE SOIA CU AJUTORUL SENZORILOR DE CO 2
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6372
<p><span class="fontstyle0">Activitatea respiratorie a semințelor de soia (</span><span class="fontstyle2">Glycine max </span><span class="fontstyle0">(L.) Merrill.) a fost evaluată în timpul etapei de germinare, folosind senzori de CO</span><span class="fontstyle0">2</span><span class="fontstyle0">. În studiu au fost utilizate trei soiuri autohtone de soia: Aura, Viorela și Moldovița.<br>Activitatea respiratorie a fost evaluată prin măsurarea concentrației de dioxid de carbon (CO</span><span class="fontstyle0">2 </span><span class="fontstyle0">într-un amestec de<br>gaze), folosind tehnologiile PASCO. Modificările nivelurilor de dioxid de carbon s-au evaluat cu ajutorul senzorilor<br>wireless de CO₂ gaz de model PS-3208. Activitatea respiratorie crescută la soiul Aura a corelat pozitiv cu masa mai<br>mare la o mie de boabe și cu energia și capacitatea de germinare a semințelor mai mare. Datele obținute cu referire la<br>nivelul de CO<br></span><span class="fontstyle0">2 </span><span class="fontstyle0">eliberat în timpul respirației evidențiază capacitatea semințelor de a mobiliza substanțele de rezervă<br>în timpul germinării. Aceste informații pot fi valoroase în elucidarea diferențelor în procesele fundamentale de germinare a semințelor între soiurile unor culturi agricole, ținând cont de condițiile de mediu.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">soia, germinare, activitate respiratorie, senzori CO2.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_02"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_02</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1761118HYPHOMYCETE LECANICILLIUM LECANII FOR PLANT PROTECTION FROM SUCKING PESTS AND PHYTOPATHOGENS UNDER GREENHOUSE CONDITIONS
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6373
<p><span class="fontstyle0">The hyphomycete Lecanicillium lecanii CNMN-FE-03 (2T20) exhibits high insecticidal activity against melon<br />aphids and acaricidal activity against common spider mites in greenhouse conditions. The mortality rate of melon<br />aphids on the 12th day at a working suspension concentration of 2×10</span><span class="fontstyle0">6 </span><span class="fontstyle0">spores/ml was 87,1%, and at a concentration<br />of 1×10</span><span class="fontstyle0">7 </span><span class="fontstyle0">spores/ml – 91,1%. Acaricidal activity on the 12th day at a working suspension concentration of 2×10</span><span class="fontstyle0">6<br /></span><span class="fontstyle0">spores/ml was 86,7%, at a concentration of 1×10</span><span class="fontstyle0">7 </span><span class="fontstyle0">spores/ml – 92,8%. The hyphomycete exhibits fungicidal activity<br />against a wide range of pathogens of fungal plant diseases. Sterile zones of 5-16 mm were formed in a dual culture<br />with pathogens on an agar nutrient medium. The strain can be used for biological product manufacturing in order to<br />protect plants from sucking pests and a complex of phytopathogens in a greenhouse.<br /></span><span class="fontstyle2">Keywords: </span><span class="fontstyle3">hyphomycete, strain, insecticidal, acaricidal, fungicidal activity, Lecanicillium lecanii.<br /></span></p> <p><span class="fontstyle3">DOi: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_03"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_03</span></a> <br /></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1761927INTRODUCEREA ȘI CERCETAREA PARTICULARITĂȚILOR BIOMORFOLOGICE ALE SPECIEI PASSIFLORA INCARNATA L. ÎN CONDIȚIILE GRĂDINII BOTANICE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6374
<p><span class="fontstyle0">Studiul este consacrat domeniului de introducere, aclimatizare, cercetare și valorificare a plantelor utile, care<br>reprezintă surse inepuizabile de materii prime pentru industria de medicamente, cosmetică și cea alimentară. Pe<br>plan mondial, una din plantele medicinale cu însușiri sedative promițătoare, cu un mare potențial adaptiv este specia<br></span><span class="fontstyle2">Passiflora incarnata </span><span class="fontstyle0">L</span><span class="fontstyle2">., </span><span class="fontstyle0">utilizată din antichitate în medicina tradițională a popoarele Americii de Sud și Nord, care<br>poate fi cu succes cultivată în R. Moldova. Lucrarea este axată pe evaluarea particularităților biomorfologice a speciei </span><span class="fontstyle2">Passiflora incarnata </span><span class="fontstyle0">L., ciclul de vegetație, fructificarea și formarea semințelor mature viabile în condițiile țării<br>noastre în scopul introducerii în cultură. Studiile au vizat cercetarea sub aspect sistematic, bioecologic, morfologic,<br>fenologic și tehnologic. Cercetarea metodelor de multiplicare, evidențierea celor mai eficiente și a posibilităților de<br>valorificare a speciei în diverse domenii ale economiei naționale.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">pasiflora, introducere, rizomi, medicină naturistă, valorificare.</span> </p> <p>DOI:<a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_04"> <span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_04</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1762831SEASONAL MONITORING OF THE INVASIVE SPECIES HALYOMORPHA HALYS Stal. ON DECORATIVE PLANTS IN THE CONDITIONS OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6375
<p><span class="fontstyle0">The brown marmorated stink bug </span><span class="fontstyle2">Halyomorpha halys </span><span class="fontstyle0">Stal is one of the most aggressive invasive insect species,<br>posing a serious threat to agricultural crops and decorative plants in Europe and North America. Over the past<br>five years, it has been actively spreading in the Republic of Moldova, causing damage to both agriculture and<br>ornamental plantings. This study conducted seasonal monitoring of </span><span class="fontstyle2">Halyomorpha halys </span><span class="fontstyle0">on ornamental plants,<br>focusing on visual inspections of plants such as lilac (</span><span class="fontstyle2">Syringa spp.</span><span class="fontstyle0">) and ailanthus (</span><span class="fontstyle2">Ailanthus altissima </span><span class="fontstyle0">Mill.), which<br>are potential hosts for this species. Regular inspections of the plants revealed the presence of adults, nymphs, and<br>egg masses, and tracked population dynamics throughout the growing season. On lilac, adults predominated from<br>june to july, while from august to september, during the development of the third generation and seed maturation,<br>there was an increase in nymph populations. On ailanthus, adults were dominant in the first ten days of august<br>(up to 12 individuals per branch), whereas nymphs of all stages dominated during the second and third ten days<br>of august.<br></span><span class="fontstyle3">Keywords: </span><span class="fontstyle2">Halyomorpha halys, marble bug, invasive species, ornamental plants, monitoring, adults, Republic of<br>Moldova.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_05"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_05</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1763237SELECTAREA CONDIȚIILOR OPTIME DE CULTIVARE A TULPINII DE FUNGI TRICHODERM ATROBRUNEUM
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6376
<p><span class="fontstyle0">Agricultura este o ramură principală a economiei Republicii Moldova, de care este dependentă bunăstarea<br>oamenilor, dar care este sub o amenințare constantă datorită condițiilor meteorologice variabile, cât și a dăunătorilor.<br>Principala armă împotriva dăunătorilor rămân a fi pesticidele chimice, dar o alternativă ecologică pentru rezolvarea<br>acestei probleme sunt preparatele microbiene, care sunt folosite ca metode de control biologic. Unul dintre cei<br>mai buni agenți biologici folosiți în prezent în agricultură sunt micromicetele din genul </span><span class="fontstyle2">Trichoderma</span><span class="fontstyle0">. Aceste<br>micromicete sunt eficiente împotriva unei game largi de agenți fitopatogeni și sunt folosite ca biofungicid, precum<br>și ca biofertilizant, dar și ca stimulatori ai productivității plantelor. Cercetările noastre au demonstrat de asemenea<br>că tulpina </span><span class="fontstyle2">Trichoderma atrobruneum </span><span class="fontstyle0">CNMN FD 25 posedă proprietăți antimicrobiene semniticative și ar putea fi<br>utilizată în calitate de biocontrol al plantelor agricole.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvine-cheie: </span><span class="fontstyle2">Trichoderma</span><span class="fontstyle0">, agricultură ecologică, potențial antimicrobian, cultivare, mediul nutritiv, temperatura<br>și durata de cultivare, control biologic.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_06"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_06</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1763845REZILIENȚA CULTURII DE FLOAREA-SOARELUI ÎN CONDIȚII DE STRES BIOTIC
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6378
<p><span class="fontstyle0">Orobanche cumana </span><span class="fontstyle2">Wallr., cunoscută sub denumirea de lupoaie, este o plantă parazită care afectează sever cultura<br>de floarea-soarelui (</span><span class="fontstyle0">Helianthus annuus </span><span class="fontstyle2">L.), provocând pierderi de producție semnificative la nivel mondial. Această<br>plantă se atașează de rădăcinile florii-soarelui, extrăgând nutrienți și apă, ceea ce duce la reducerea creșterii și<br>la o scădere a recoltei de semințe. Metodele tradiționale de control, cum ar fi rotația culturilor și utilizarea unor<br>genotipuri de floarea-soarelui cu gene majore de rezistență, s-au dovedit a fi insuficiente din cauza adaptabilității și<br>evoluției parazitului. Progresele în biologia moleculară și genomica</span><span class="fontstyle3">ă</span><span class="fontstyle2">, cum ar fi utilizarea markerilor moleculari (selectia asistată de markeri) și secvențierea de generație următoare facilitează identificarea genelor de rezistență calitative și cantitative, precum și combinarea acestora într-un singur genotip, asigurând bază teoretică pentru dezvoltarea<br>hibrizilor rezistenți. Tehnologiile emergente, cum ar fi CRISPR-Cas9, oferă oportunități promițătoare pentru crearea<br>unor genotipuri de floarea-soarelui mai rezistente. În plus, inteligența artificială și algoritmii de învățare automată<br>îmbunătățesc eficiența programelor de selecție. Această abordare multidisciplinară este esențială pentru controlul<br>parazitului și asigurarea unei producții durabile de floarea-soarelui. Prezenta lucrare include o analiză concisă a<br>cunoștințelor actuale, precum și a lacunelor în metodele de control ale lupoaiei și în dezvoltarea rezistenței față de<br>plantele parazite.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle0">ameliorare, lupoaie, Orobanche cumana, metode moleculare, floarea-soarelui, rase</span><span class="fontstyle0">.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_07"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_07</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1764653UTILIZAREA PRODUCȚIEI PRIMARE ALGALE DE CĂTRE CONSUMATORII DIN VERIGILE TROFICE SUPERIOARE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6379
<p><span class="fontstyle0">Studiul prezintă rezultatele investigațiilor privind utilizarea speciilor de microalge Chlorella vulgaris Beijerinck<br>1890 și Oscillatoria amphibia C.Agardh ex Gomont 1892, ca sursă de hrană pentru populația de </span><span class="fontstyle2">Paramecium<br>caudatum </span><span class="fontstyle0">Ehrenberg, 1834. Rezultatele demonstrează cum diferite concentrații ale culturilor de alge influențează<br>parametrii reproducției celulare la </span><span class="fontstyle2">Paramecium caudatum</span><span class="fontstyle0">. Concentrațiile scăzute de Chlorella vulgaris stimulează<br>creșterea, în timp ce concentrațiile mari de Oscillatoria amphibia au un efect negativ asupra populației de paramecii.<br>Chlorella vulgaris poate fi eficientă în doze mici pentru a stimula creșterea și productivitatea pe termen scurt, în timp<br>ce Oscillatoria amphibia, în concentrații ridicate poate afecta negativ reproducerea și diviziunea celulară. Importanța<br>acestor constatări rezidă în înțelegerea utilizării algelor ca sursă de hrană pentru ciliate, având consecințe asupra stării<br>ecologice a ecosistemelor acvatice și asupra sănătății populațiilor de protozoare.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">microalge, Chlorophyta, Chlorella vulgaris, Cyanophyta, </span><span class="fontstyle0">Oscillatoria amphibia</span><span class="fontstyle2">, Paramecium<br>caudatum, efectivul numeric, rata de reproducere.</span> </p> <p>DOI:<a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_08"> <span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_08</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1765465INFLUENCE OF SEASONAL AND LATITUDE CHANGES IN SOLAR RADIATION ON THE SYNTHESIS OF PLASTID PIGMENTS
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6380
<p><span class="fontstyle0">În lucrarea prezentată, folosind exemplul carotenoidelor și tetrapirolilor, este fundamentată condiționalitatea de<br>mediu a sintezei pigmenților plastidieni. In seria omologică genului </span><span class="fontstyle2">Viola</span><span class="fontstyle0">, se arată că sinteza determinată genetic<br>de carotenoide și tetrapiroli este o adaptare la ritmurile circadiene ale radiației solare și la variațiile caracteristicilor<br>sale cantitative și calitative. Se încearcă extinderea ariei de predicție a legii seriei omologice a variabilității ereditare:<br>cunoscând severitatea factorului de formare a morfologice pentru seria omologică a unei specii, se poate presupune<br>timpul și locația formelor paralele în alte specii înrudite.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">carotenoizi, tetrapiroli, radiații, adaptare, radicali, duble legături, spectru.</span></p> <p><span class="fontstyle2">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_09"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_09</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1766678EFECTUL STRESULUI DE TEMPERATURĂ NEGATIVĂ ASUPRA MOBILIZĂRII REZERVELOR DIN SEMINȚE PENTRU GERMINARE ȘI CREȘTEREA TIMPURIE A PLANTULELOR DIFERITOR HIBRIZI DE PORUMB
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6381
<p><span class="fontstyle0">A fost studiat efectul stresului de temperatură negativă (STN) de -4°C cu durata de 16 ore aplicat semințelor a 14<br>hibrizi de porumb înainte de germinare asupra mobilizării și translocării substanțelor de rezervă din endospermul<br>semințelor în germinare și creștere a plantulelor.<br>S-a stabilit că STN a avut un impact semnificativ asupra ratei de masă a endospermului (RME) consumată în<br>formarea unei unități de masă de rădăcină, epicotil și respirație, prin inhibarea mobilizării masei endospermului în<br>procesele de germinare și creștere a plantulelor. În baza datelor obținute, în funcție de % RME utilizată în germinare<br>și creștere au fost evidențiați hibrizi cu valorile RME: (i) ≈ 24%-27% ; (ii) ≈ 15% - 17% și (iii) ≈ 5%-8%) mai mică,<br>față de valorile variantelor martor.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: hibrizi de porumb, semințe, stres, temperatură negativă, mobilizarea rezervelor, germinare,<br>creștere.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_10"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_10</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1767984PARTICULARITĂȚILE BIOLOGICE ALE SPECIEI SCUTELLARIA BAICALENSIS ÎN CONDIȚIILE REPUBLICII MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6382
<p><span class="fontstyle0">Lucrarea se referă la studiul particularităților biologice ale speciei medicinale </span><span class="fontstyle2">Scutellaria baicalensis </span><span class="fontstyle0">Georgi<br>(scutelarie chinezească) în condițiile pedoclimatice ale Republicii Moldova. Sunt prezentate încadrarea sistematică,<br>descrierea botanică și informații despre proprietățile și beneficiile terapeutice. Au fost evaluați indicii de calitate a<br>semințelor, aspectele fenologice și procedeele de înmulțire. Condițiile locale de climă și sol sunt favorabile pentru<br>creșterea și dezvoltarea plantelor de </span><span class="fontstyle2">S. baicalensis</span><span class="fontstyle0">. Începând cu primul an de viață plantele reușesc să realizeze toate<br>fazele fenologice, iar perioada generativă culminează cu formarea semințelor viabile. Semințele cu o perioadă de<br>păstrare de 6-12 luni au cea mai înaltă capacitate germinativă (93,4±0.88%) și energie de germinare de 79.0±2.07%.<br>Se recomandă înmulțirea plantelor pe cale generativă, prin semințe, cu producere de răsad sau semănate direct în<br>câmp, primăvara.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">Lamiaceae, Scutellaria baicalensis, particularități biologice, Republica Moldova.</span> </p> <p><span class="fontstyle2">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_11"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_11</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-1768595COLECȚIA GENULUI CORNUS L. DIN CADRUL GRĂDINII BOTANICE NAȚIONALE (INSTITUT) ,,ALEXANDRU CIUBOTARU” A REPUBLICII MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6383
<p><span class="fontstyle0">Colecția genului </span><span class="fontstyle2">Cornus </span><span class="fontstyle0">L. al Grădinii Botanice Naționale (Institut) „Alexandru Ciubotaru” a fost completat</span><span class="fontstyle2">ă </span><span class="fontstyle0">cu<br>5 specii și 28 taxoni noi alohtoni ornamentali. Taxonii cercetați (</span><span class="fontstyle2">Cornus alba </span><span class="fontstyle0">‚Elegantisima’, </span><span class="fontstyle2">Cornus alba </span><span class="fontstyle0">‚Aurea’,<br></span><span class="fontstyle2">Cornus kousa </span><span class="fontstyle0">‚Samaritan’, </span><span class="fontstyle2">Cornus florida </span><span class="fontstyle0">‚Cherokee Brave’) sunt reprezentanți ai cornului cu grad ridicat de decorativitate după habitus, coronament, coloritul lujerilor, frunzelor, fructelor, durata îndelungată a înfloririi, fructificării<br>fiind criterii determinante în arta peisageră. Ei sunt rezistenți la secetă, ger, noxe, nu cer îngrijiri speciale, doar tăieri<br>de formare și respectarea tehnologiei pe toată perioada de vegetație. Sunt utilizați în amenajările spațiilor verzi în<br>prim plan în grupuri mici, în amestecuri la lizieră și garduri vii de diferite înălțimi.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">Cornus L., taxoni, creștere, dezvoltare, particularități biologice, caractere specifice.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_12"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_12</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-17696101ASOCIAȚIA GERANIO PRATENSI–CIRSIETUM CANI PÎNZARU, IONIȚA ET JARDAN 2019 (FILIPENDULION SEGAL EX WESTHAFF ET DEN HELD 1969) ÎN REZERVAȚIA PEISAGISTICĂ „DOBRUŞA”, REPUBLICA MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6384
<p><span class="fontstyle0">Ca rezultat al cercetărilor efectuate în cadrul rezervației peisagistice „Dobrușa”, au fost descrise 5 relevee fitocenologice ce aparțin la asociația Geranio pratensi–Cirsietum cani Pînzaru, Ionița et Jardan 2019. Aceste fitocenoze<br>vegetează pe soluri umede în valea râului Ciorna, la altitudine de 174-185 m. Acoperirea generală a învelișului ierbos este 100%. În structura verticală a fitocenozelor se observă 3 straturi, cel superior atinge înălțimea de 170-200<br>cm. Specii edificatoare sunt Cirsium canum (L.) All., Geranium pratense L. şi Inula helenium L. Specii constante:<br>Eupatorium cannabinum L. (V), Potentilla reptans L. (V), Glechoma hederacea L. (V), Epilobium hirsutum L. (IV),<br>Lythrum salicaria L. (IV), Lysimachia vulgaris L. (IV), Mentha longifolia (L.) Huds. (IV), Valeriana officinalis L.<br>(IV). Specii rare: Caltha palustris L., periclitată (EN) inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova; Galium rivale<br>(Sibth. & Sm.) Griseb. vulnerabilă (VU); Sonchus palustris L., vulnerabilă (VU) și Selinum carvifolia (L.) L., periclitată (EN).<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">As. Geranio pratensi–Cirsietum cani, descrierea fitocenozelor, rezervația peisagistică „Dobrușa”,<br>Republica Moldova.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_13"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_13</span></a></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176102108DIVERSITATEA FLORISTICĂ DIN ECOSISTEMUL URBAN CAHUL
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6385
<p><span class="fontstyle0">Studiul floristic al ecosistemelor urbane la etapa actuală de dezvoltare a societăţii umane este determinat de<br>procesul de urbanizare, care s-a intensificat începând cu a II – a jumătate a sec. XX. Procesul de formare a urbocenozelor influențează structura și compoziția vegetației unei regiuni, reduce efectivul speciilor, speciile cu amplitudine ecologică îngustă dispar, specii neautohtone îşi manifestă caracterul invaziv etc. Diversitatea floristică a<br>ecosistemului urban Cahul, care face parte din zona stepei Câmpiei de Sud, districtul Stepa Bugeacului indică, că<br>flora acestui ecosistem se deosebeşte radical de flora zonală tipică spontană a stepelor. Prezentul articol constă în<br>studiul și analiza indicilor biologici, biomorfelor, geoelementelor, grupelor ecologice în raport cu factorul umiditatea, troficitatea florei vasculare din orașul Cahul. Grupele majore conform diversității floristice sunt reprezentate<br>de familiile Asteraceae și Poaceae, poziția dominantă a cărora a fost stabilită și în alte ecosisteme urbane din Republica Moldova.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">ecosistem urban, floră, specie, indice biologic, biomorfă, geoelement, umiditate, troficitate.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_14"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_14</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176109113REGIMUL DE UMIDITATE ȘI TEMPERATURĂ AL SOLURILOR DIN REZERVAȚIA „CODRII” ÎN TIMPUL PERIOADEI DE VEGETAȚIE 2023
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6386
<p><span class="fontstyle0">Pe teritoriul Rezervației clima se caracterizează prin alternarea perioadelor de secetă cu abundențe de<br>precipitații. Iernile sunt relativ blânde cu puțină zăpadă, perioada caldă preponderent secetoasă. Ploile abundente<br>pot condiționa scurgerea superficială, însă în pădure ele nu provoacă eroziunea solului.<br>Relieful are un rol important în formarea climei. Altitudinile variate și fragmentarea teritoriului provoacă<br>perturbări, de la un loc la altul, ale presiunii atmosferice și temperaturii aerului, ale cantității de precipitații atmosferice.<br>Suprafețele de probă cercetate sunt situate pe partea superioară și mijlocie a pantelor, cu aflarea stratului freatic<br>la adâncimi mari. Pentru aceste suprafețe este caracteristic regimul hidric periodic percolativ, adică are loc percolarea profilului de sol până la nivelul pânzei freatice numai în unii ani, și anume în acei cu precipitații abundente.<br>Umiditatea se menține în sol numai din precipitațiile atmosferice.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">suprafață de probă, perioadă de vegetație, șleau de deal, goruneto-fag, sol, procent de umiditate,<br>temperatură, protosol, molisol, indice de ariditate.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_15"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_15</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176114120MANAGEMENTUL DURABIL AL BIODIVERSITĂȚII ÎN SITUL EMERALD „PĂDUREA HÂNCEȘTI”
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6387
<p><span class="fontstyle0">În lucrare sunt prezentate rezultatele evaluării stării diversității biologice și a calității factorilor de mediu (aer, sol)<br>din ecosistemele Sitului Emerald „Pădurea Hâncești”. Studiul a fost bazat pe cercetări în teren și laborator. În rezultat<br>a fost constatat că Situl Emerald „Pădurea Hâncești” include habitate naturale favorabile pentru specii valoroase de<br>floră și faună cu statut de protecție la nivel național și internațional. Solul din ecosistemele Sitului nu este supus riscului de insuficiență nutritivă pentru vegetație și de toxicitate cu metale grele pentru plante și organismele din sol, iar<br>nivelul fondului radiologic gama extern nu depășește limitele admisibile. În baza rezultatelor obținute sunt formulate<br>acțiuni manageriale de conservare durabilă a diversității biologice în Sitului Emerald „Pădurea Hâncești”.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">management durabil, biodiversitate, factori de mediu.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_16"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_16</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176121126ESTIMAREA PROPRIETĂȚILOR ATRACTIVE A CAPCANELOR FEROMONALE ȘI LUMINOASE PENTRU MONITORIZAREA SEZONIERĂ A SPECIEI INVAZIVE HALYOMORPHA HALYS STAL
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6388
<p><span class="fontstyle0">Ploșnița marmorată Halyomorpha halys, este unul dintre cei mai dificil de controlat din cauza mobilității sale<br>ridicate și a comportamentului său polifag, care îi permite să colonizeze în scurt timp noi teritorii. Monitorizarea<br>eficientă a populațiilor acestui dăunător este o sarcină importantă pentru agronomi și specialiști în protecția mediului.<br>Metoda de monitorizare cu capcane luminoase are atât avantaje: o gamă largă de atragere a insectelor, siguranță față<br>de mediu, abordare integrată, cât și limitări legate de sensibilitatea la factori externi, cum ar fi iluminarea, condițiile<br>meteorologice, caracteristicile fiziologice ale speciilor atrase etc. Astfel, din analiza datelor obținute rezultă că capcana luminoasă este mai puțin eficientă pentru monitorizarea sezonieră a ploșniței marmorate Halyomorpha halys,<br>comparativ cu capcanele cu feromoni. În același timp, utilizarea capcanelor cu feromon de agregare, ca instrument<br>de monitorizare pentru Halyomorpha halys, reprezintă o abordare alternativă promițătoare. Feromonii pot oferi o precizie ridicată în detectarea și atragerea insectelor, ceea ce le face potențial mai eficiente decât metodele tradiționale.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">Halyomorpha halys, capcane feromon, capcane luminoase, monitorizare, dinamica sezonieră,<br>material biologic, male, female, nymphs.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_17"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_17</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176127132EVALUAREA EFICACITĂȚII FITOPREPARATELOR ÎN PREVENIREA GLICOZURIEI, CETONURIEI ȘI PROTEINURIEI ÎN MODELE EXPERIMENTALE DE DIABET
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6389
<p><span class="fontstyle0">Diabetul zaharat este o boală cronică ce necesită monitorizare atentă pentru prevenirea complicațiilor precum cetonuria, proteinuria și glicozuria, fiecare reflectând un control necorespunzător al bolii. Cetonuria apare când organismul descompune grăsimi în locul glucozei pentru energie, fiind mai frecventă în diabetul de tip 1. Proteinuria indică<br>deteriorarea rinichilor cauzată de nivelurile ridicate de glucoză din sânge. Glicozuria reflectă incapacitatea rinichilor<br>de a reabsorbi complet glucoza, apărând atunci când nivelul glicemiei este prea mare.<br>Fitopreparatele pot oferi suport complementar tratamentului convențional. Plante precum dudul, ginsengul,<br>scorțișoara, socul și urzica au proprietăți benefice în reducerea acestor simptome și în protejarea rinichilor. Cercetările experimentale realizate pe șobolani au arătat efectele pozitive ale unui fitopreparat compus din urzică, soc și<br>dovleac asupra simptomelor diabetului indus de alloxan. Rezultatele au indicat o reducere semnificativă a glicozuriei,<br>cetonuriei și proteinuriei la animalele tratate.<br>Astfel, utilizarea fitopreparatelor poate îmbunătăți controlul diabetului, dar trebuie să fie însoțită de monitorizare<br>medicală și un stil de viață sănătos.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">glicozurie, cetonurie, proteinurie, diabet zaharat, fitopreparat, alloxan, plante medicinale.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_18"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_18</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176133139REPERE ISTORIOGRAFICE ASUPRA CERCETĂRILOR CONDIȚIILOR ȘI RESURSELOR NATURALE ALE REGIUNII DE SUD A REPUBLICII MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6390
<p><span class="fontstyle0">Un rol important în evoluția economică a statelor sau regiunilor lumii îl au politicile de dezvoltare elaborate la nivel<br>statal sau regional. Calitatea acestora depinde în mare măsură de suportul științific pus la dispoziția experților. Republica<br>Moldova a adoptat legea cu privire la dezvoltarea regională și ca urmare a fost divizată în șase unități administrative. La<br>etapa actuală se constată o creștere economică neuniformă a acestora. Pentru a asigura evoluția economică a tuturor regiunilor de dezvoltare, sunt necesare cercetări fundamentale ale factorilor ce influențează sporirea eficienței economice. Prezenta<br>cercetare vine să identifice lucrările care au vizat dezvoltarea regională a Republicii Moldova, aspecte ale condițiilor fizicogeografice și a gradului de asigurare cu resurse naturale, etc. în scopul identificării domeniilor mai slab cercetate și creșterii<br>nivelului de asigurare cu suport informațional al structurilor administrative de nivel I și II din Republică.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">Regiunea de Dezvoltare Sud, Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia, Republica Moldova,<br>așezare fizico-geografică, relief, resurse naturale, resurse minerale, condiții climatice.</span> </p> <p>DOI:<a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_19"> <span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_19</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176140147DEZVOLTAREA UNEI ARHITECTURI DE MODEL BAZAT PE REȚELE NEURONALE PENTRU CALCULUL PERSONALIZAT AL DOZELOR DE INSULINĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT DE TIP I
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6391
<p><span class="fontstyle0">Diabetul zaharat de tip I este o boală cronică autoimună, caracterizat</span><span class="fontstyle2">ă </span><span class="fontstyle0">prin deficienţa hormonului insulin in<br>organism, astfel că pacienții au nevoie de administrare externă a acestui hormon pentru a supraviețui. Totodată,<br>monitorizarea nivelului glicemiei și calcularea precisă a dozelor de insulină sunt aspecte esențiale </span><span class="fontstyle2">în </span><span class="fontstyle0">gestionarea<br>acestei boli. Cercetarea actuală propune o abordare, care folosește tehnici de învățare automatizată pentru a optimiza<br>și personaliza calculul dozelor de insulinâ la pacienți cu diabet zaharat tip I. Modelul elaborat se bazează pe rețele<br>neuronale și a fost instruit utilizând profilurile farmacodinamice și un set de date simulate. Cercetarea s-a desfășurat<br>pe o perioadă de două luni, urmărind adaptarea algoritmului la caracteristicile individuale ale pacienților pentru<br></span><span class="fontstyle2">îmbunătățirea </span><span class="fontstyle0">gestionării nivelului glicemiei.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle0">: </span><span class="fontstyle2">rețea neuronală artificială, învățare automată, management diabet tip 1, model predictive, control<br>glicemic, dozare insulină, analiză timp-real.</span> </p> <p><span class="fontstyle2">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_20"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_20</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176148153IMPACTUL FACTORILOR FIZICI INTERNI ȘI EXTERNI ASUPRA CONCENTRAȚIILOR DE RADON INTERIOR CA PROBLEMĂ ACTUALĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ÎN CONDIȚIILE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE REGIONALE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6392
<p><span class="fontstyle0">Schimbările climatice pot intensifica migrația radonului în locuințe, ridicând riscul pentru sănătatea umană. Strategiile de eficiență energetică pot contribui la acumularea radonului în interior, în special în perioadele de iarnă și<br>vară, când casele sunt închise pentru a menține echilibrul confortului termic. Studiile din diverse regiuni ale lumii<br>arată, că factorii meteorologici influențează concentrația de radon în interior direct sau indirect. Colectarea datelor meteorologice simultan cu măsurătorile radonului interior, cu studiul relațiilor acestora, este esențială pentru<br>înțelegerea acestor interacțiuni și dezvoltarea de strategii de sănătate publică privind prevenirea și adaptarea la clima<br>viitoare. Pe baza experienței internaționale a fost elaborată metodologia de evaluare a influenței factorilor meteorologici asupra riscului de expunere la radon în aspect regional.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">radon interior, factori meteorologici, eficiență energetică, schimbarea climei</span><span class="fontstyle3">.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_21"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_21</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176154167ISODONTIA MEXICANA, O NOUĂ SPECIE INVAZIVĂ DE VIESPI ÎN FAUNA REPUBLICII MOLDOVA
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6393
<p><span class="fontstyle0">O nouă specie de viespi invazive, </span><span class="fontstyle2">Isodontia mexicana </span><span class="fontstyle0">(Hymenoptera: Sphecidae) a fost crescută din adăposturi artificiale în anul 2024 pe teritoriul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor, Republica Moldova. Am analizat<br>biologia, istoria distribuției speciilor în Europa și posibilitatea utilizării acesteia în protecția plantelor. Specia </span><span class="fontstyle2">I. mexicana<br></span><span class="fontstyle0">a venit din America Centrală în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și nu și-a schimbat nișa ecologică<br>în zona invadată. Prezența unui mezosom relativ păros și vizitarea frecventă a multor plante cu flori de către </span><span class="fontstyle2">I. mexicana<br></span><span class="fontstyle0">îl definește probabil ca un nou polenizator puternic. Pe măsură ce populația de </span><span class="fontstyle2">I. mexicana </span><span class="fontstyle0">crește, un efect mai probabil<br>ar putea fi acela că viespea controlează dăunătorii culturii din ordinul Ortoptere. În acest caz, refugiile artificiale ar trebui<br>utilizate într-o manieră care să maximizeze apariția descendenților adulți sănătoși ai </span><span class="fontstyle2">I. mexicana </span><span class="fontstyle0">în zonele agricole.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle2">: Isodontia mexicana; Republica Moldova; Sphecinae, adaposturi artificiale,, specii invazive, protectia plantelor, combaterea dăunătorilor, polenizator puternic.</span></p> <p><span class="fontstyle2">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_22"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_22</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176168172IMPACTUL DISBIOZEI INTESTINALE ASUPRA NIVELURILOR DE COENZIMA Q10
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6394
<p><span class="fontstyle0">Acest studiu investighează legătura dintre disbioza intestinală și deficitul de coenzima Q10 la un grup de 13<br>pacienți. Rezultatele au indicat că toți participanții prezentau un deficit de coenzima Q10, asociat cu dezechilibre<br>ale microbiotei intestinale, pH fecal crescut și o încărcătură microbiană ridicată, în special pentru specii patogene<br>precum Candida albicans. Aceste modificări sugerează că disbioza poate afecta absorbția și utilizarea coenzimei Q10,<br>reducând eficiența metabolică și favorizând stresul oxidativ.<br>Studiul subliniază rolul critic al unei microbiote echilibrate pentru menținerea nivelurilor optime de coenzima<br>Q10, esențiale în susținerea sănătății mitocondriale și antioxidante. Concluziile recomandă intervenții dietetice și<br>probiotice pentru restabilirea echilibrului microbiotic, cu scopul de a îmbunătăți absorbția coenzimei Q10 și a susține<br>funcțiile energetice și imunitare ale organismului. Aceste descoperiri evidențiază importanța monitorizării și optimizării sănătății intestinale în gestionarea deficiențelor de coenzima Q10.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">coenzima Q10, disfuncție mitocondrială, disbioză intestinală, permeabilitate intestinală, stres<br>oxidativ, microbiota, metabolism energetic.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_23"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_23</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176173181OPTIMIZAREA MODELELOR DE PREDICȚIE A HIPOGLICEMIEI PRIN COMBINAREA ALGORITMILOR GENETICI ȘI LEVENBERG-MARQUARDT
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6395
<p><span class="fontstyle0">Această lucrare investighează o metodă de anticipare a episoadelor de hipoglicemie la persoanele cu diabet de<br>tip 1, folosind rețele neuronale artificiale (RNA). Hipoglicemia este o problemă semnicativă care apare adeseori în<br>urma tratamentului intens cu insulină; episoadele nocturne sunt foarte periculoase din cauză că simptomele pot fi<br>adeseori greșit interpretate sau ignorate în timpul somnului și pot evolua către convulsii sau comă chiar și deces.<br>Studiul examinează date de monitorizare continuă a glicemiei pe o perioadă de 3 luni ale cinci persoane diagnosticate cu diabet de tip I. Prin analiza datelor istorice disponibile, metoda propusă antrenează un model de învățare<br>profundă pentru a detecta şabloane care pot semnaliza anticipat riscul de hipoglicemie. De asemenea, cercetarea<br>prezintă o abordare pentru îmbunătățirea sensibilității și specificității predicțiilor prin includerea algoritmilor genetici si Levenberg-Marquardt în procesul de antrenare. Această adaptare refinează precizia predictivă a modelului si<br>înbunătățeste adaptarea dinamică la caracteristicile unice ale fiecărui pacient în parte pentru a îmbunătăți rapiditatea<br>și fiabilitatea predicțiilor sale.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">sisteme de avertizare timpurie pentru diabet, rețele neuronale, algoritmi bio-inspirați, computație<br>evoluționară, inteligență artificială, monitorizare glicemică personalizată.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_24"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_24</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176182186INFESTAREA GÂŞTELOR (ANSER ANSER DOMESTICUS L.) DIN REPUBLICA MOLDOVA CU ECTOPARAZIŢI
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6396
<p><span class="fontstyle0">De la gâște (</span><span class="fontstyle2">Anser anser domesticus </span><span class="fontstyle0">L.) din Republica Moldova s-au recoltat 249 de eșantioane biologice. S-a stabilit infestarea lor cu 8 specii de malofagi </span><span class="fontstyle2">(Trinoton querquedulae </span><span class="fontstyle0">(Linnaeus, 1758)</span><span class="fontstyle2">, Trinoton anserinum </span><span class="fontstyle0">(Fabricius,<br>1805), </span><span class="fontstyle2">Anatoecus adustus (</span><span class="fontstyle0">Nitzsch in Giebel, 1874), </span><span class="fontstyle2">Anatoecus icterodes </span><span class="fontstyle0">(Nitzsch, 1818), </span><span class="fontstyle2">Anaticola crassicornis<br></span><span class="fontstyle0">(Scopoli, 1763), </span><span class="fontstyle2">Anaticola anseris </span><span class="fontstyle0">(Linnaeus, 1758</span><span class="fontstyle2">), Menopon obscurum </span><span class="fontstyle0">(Piaget, 1880), </span><span class="fontstyle2">Lipeurus caponis </span><span class="fontstyle0">(Linneus,<br>1758), o specie de acarieni gamazizi </span><span class="fontstyle2">(Dermanyssus gallinae (</span><span class="fontstyle0">De Geer, 1778</span><span class="fontstyle2">) </span><span class="fontstyle0">și o specie de căpușe argazide </span><span class="fontstyle3">(</span><span class="fontstyle2">Argas<br>persicus </span><span class="fontstyle0">(Oken,1818). Din speciile stabilite la gâște, o specie de malofagi (</span><span class="fontstyle2">Lipeurus caponis</span><span class="fontstyle0">) este comună pentru galinaceele domestice și sălbatice, 2 specii de acarieni: </span><span class="fontstyle2">Argas percicus </span><span class="fontstyle0">- parazitează pe galinaceele sălbatice și domestice, iar specia </span><span class="fontstyle2">Dermanyssus gallinae </span><span class="fontstyle0">- este comună la mai multe specii de păsări domestice, sălbatice și mamifere,<br>inclusiv şi la om.<br></span><span class="fontstyle4">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">gâște, ectoparaziți, infestații, malofagi, acarieni</span><span class="fontstyle4">.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_25"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_25</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176187190EFECTELE INTERVENȚIEI DIETETICE ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE LA UN ATLET CU SINDROMUL INTESTINULUI PERMEABIL - STUDIU DE CAZ
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6397
<p><span class="fontstyle0">Studiul de cazexploreazăimpactulintervențieinutriționaleasupraperformanței sportive șisănătățiiintestinale la un<br>tânărsportivdiagnosticat cu sindromulintestinuluipermeabil.<br>Obiectivul principal a fostevaluareamodificărilorînparametriibiologiciasociați cu permeabilitateaintestinală, precum zonulina, vitamina D3, fierulsericșiferitina, înurmauneidietepersonalizatefără gluten și lactate, suplimentate cu<br>alimentefuncționaleșinutraceutice. Studiul a implicatmonitorizareaunuibăiat de 11 ani, sportiv de performanță, pe o<br>perioadă de 2,5 ani.<br>Rezultatele au indicatîmbunătățirisemnificativeînnivelurileserice de vitamina D3 și o reducereconstantă a zonulineifecale, sugerândameliorareapermeabilitățiiintestinale.<br>Creștereaconstantă a fieruluisericși a piruvatului a reflectatoptimizareastăriinutriționaleșimetabolice, susținând o<br>recuperarefizicămaieficientăși o performanțăsportivăîmbunătățită. Aceststudiudemonstreazărolul crucial al interve<br>nțiilordieteticepersonalizateînmenținereahomeostazieiintestinaleșisusținereadezvoltăriisănătoase a sportivilortineri.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">intervenție nutrițională, nutriția sportivului, piruvat, zonulin, vitamina D3, feritină, permeabilitate intestinală.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_26"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_26</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176191197SINTEZA UNOR bis-TIOSEMICARBAZONE NOI ÎN BAZA 2,2’-[PROPANE-1,3-DIIL-bis-(OXI)]DIBENZALDEHIDEI CU POTENȚIAL BIOLOGIC
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6398
<p><span class="fontstyle0">Cancerul este a doua cea mai frecventă cauză de deces. Nici un medicament cunoscut nu satisface 100%<br>necesitățile industriei medicinale. Din aceste considerente mulți cercetători încearcă să sintetizeze molecule noi cu<br>proprietăți anticancer. O clasă de compuși organici numită tiosemicarbazone manifestă un spectru larg de activități<br>biologice utile, printre care cele anticancer și antimicrobiene. Unul din mecanismele posibile de acțiune anticancer<br>a tiosemicarbazonelor este inhibarea topoizomerazei IIα. În acest articol este descrisă procedura de sinteză a unor<br></span><span class="fontstyle2">bis</span><span class="fontstyle0">-tiosemicarbazone noi. Potențialul lor de inhibiare a topoizomerazei IIα a fost estimat cu ajutorul metodei de<br>andocare moleculară.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">bis-thiosemicarbazone, inhibitori de topoizomeraza II, activitate anticanceroasă, andocare<br>moleculară</span><span class="fontstyle0">.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_27"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_27</span></a> </p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176198206INFLUENȚA CONDIȚIILOR DE PROCESARE ASUPRA CONȚINUTULUI DE ANTIOXIDANȚI ÎN FRUCTUS ROSAE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6399
<p><span class="fontstyle0">Fructele de măceș sau </span><span class="fontstyle2">Fructus Rosae </span><span class="fontstyle0">este un produs vegetal medicinal bogat în vitamine (A, B, C, D și E), minerale (Ca, Fe, K, Mg, Mn, S, Si și Se), polifenoli și are capacitate antioxidantă înaltă. Cel mai mare dezavantaj însă al<br>vitaminei C, extrasă din produsele vegetale, este că aceasta se descompune ușor sub influența oxigenului, a condițiilor<br>de procesare și păstrare din cauza fermentului ascorbinaza. A fost determinat regimul optim de temperatură și forma<br>fructelor de măceș pentru a menține un conținut înalt de vitamina C și alți antioxidanți, responsabili de activitatea biologică a produsului vegetal medicinal. S-a stabilit că regimul optim de temperatură necesar dezactivării ascorbinazei<br>este de 60°C timp de 30 minute, de asemenea forma produsului integral sau pulbere nu afectează esențial activitatea<br>antioxidantă demonstrată prin metoda ABTS a ambelor forme.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">produs vegetal medicinal, condiționare, antioxidanți, vitamina C, fructus Rosae, ABTS.</span></p> <p><span class="fontstyle2">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_28"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_28</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176207213PRODUS EDUCAȚIONAL PREZENTAT LA PROBA PRACTICĂ ÎN PROCESUL DE ATESTARE A CADRELOR DIDACTICE
https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/6400
<p><span class="fontstyle0">În articol este prezentat un exemplu de produs educațional, prevăzut pentru proba practică în Regulamentul de<br>atestare a cadrelor didactice din învățământul general, profesional tehnic și din cadrul structurilor de asistență psihopedagogică, aprobat prin ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1091 din 07.10.2020, cu modificările<br>ulterioare, aprobate prin ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 1335 din 30.09.2024 (publicat în Monitorul<br>Oficial al Republicii Moldova nr. 437-439, art. 814, la 18.10.2024) [1]. În calitate de produs din practica educațională<br>propunem - Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina opțională STEM în Criminalistică. Sunt descrise<br>etapele de elaborare ale produsului educațional, precum și elementele de structură: 1) Argument/ Descrierea problemei și motivarea necesității schimbării; 2) Scop și obiective SMART; 3) Planul de acțiuni implementat (Ce? Când?<br>Cum? Responsabil, resurse); 4) Rezultate cantitative și calitative obținute/impactul practicii educaționale de succes;<br>5) Asigurarea durabilității schimbărilor inițiate; 6) Diseminarea rezultatelor prin prezentări, publicații, formări la<br>nivel de instituție/ raion/ municipiu/ republică.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">cadre didactice, cadre didactice debutante, produs educațional, atestare.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_29"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum6(176)2024_29</span></a> <br></span></p>USM ADMIN
Copyright (c) 2025
2025-01-172025-01-176214219