DISENSIUNI PRIVIND NERECUNOAŞTEREA INDICAŢIILOR SOCIALE ÎN CALITATE DE CIRCUMSTANŢĂ CARE ÎNLĂTURĂ CARACATERUL PENAL AL FAPTEI PREVĂZUTE LA ART.159 CP RM

Aliona PLOP Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Dreptul femeii la sănătatea reproducerii este protejat prin lege. Dar care sunt limitele autonomiei femeii de a decide cu privire la soarta fructului concepţiei? Răspunsul la această întrebare îl găsim în prevederea de la alin.(2) art.32 al Legii ocrotirii sănătăţii, dar şi în Regulamentul Ministerului Sănătăţii privind efectuarea întreruperii voluntare a cursului sarcinii, aprobat prin Ordinul nr.647 din 21.09.2010. Atenţia ne-au atras-o indicaţiile sociale de întrerupere voluntară a cursului sarcinii, care sunt recunoscute ca fiind situaţii fixate obiectiv într-un act normativ, dar care, paradoxal, nu sunt reţinute de legea penală ca o circumstanţă care înlătură caracterul penal al faptei prevăzute la art.159 CP RM. Astfel, în prezentul demers ştiinţific vom încerca să stabilim pe ce se obiectivează raţiunile legiuitorului de a scoate indicaţiile sociale din sfera cauzelor de nepedepsire pentru provocarea ilegală a avortului, având la bază următoarele direcţii de cercetare: esenţa socială şi de drept a indicaţiilor sociale; coraportul dintre indicaţiile sociale şi indicaţiile medicale de întrerupere voluntară a cursului sarcinii; viziunea instrumentelor şi a mecanismelor internaţionale în materie. 

Cuvinte-cheie: întreruperea voluntară a cursului sarcinii, indicaţii sociale, indicaţii medicale, provocare ilegală a avortului, termen de gestaţie, produs al concepţiei.