SIGMUND FREUD ŞI DOCTRINA PSIHANALITICĂ

Igor CIOBANU, Dumitru JELESCU Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Realităţile de astăzi sunt o expresie a formării şi dezvoltării continue a personalităţii umane. Organismele vii reprezintă nişte sisteme dinamice energetice ce se supun legilor universului fizic. Sigmund Freud a acceptat aceste idei, mai apoi înaintându-le în concepţiile sale vizavi de funcţionarea psihicului. În prezentul articol facem o incursiune analitică cu privire la viaţa şi opera lui Sigmund Freud, la structura psihicului uman în concepţia freudiană, la doctrina psihanalitică şi la rolul psihanalizei în societatea contemporană. Sunt analizate cele trei niveluri ale psihicului uman în concepţia lui Sigmund Freud: conştientul, preconştientul şi inconştientul (mai apoi, definit prin alte trei structuri fundamentale: id (sinele), ego (eul) şi superego (supraeul)). Sunt prezentate detaliat aspecte introductive referitoare la doctrina psihanalitică a lui Sigmund Freud (psihanaliză), în faza ei de debut cu scop pur terapeutic, căutând să vindece isteria, treptat evoluând într-o vastă doctrină a filosofiei vieţii psihice. Este dimensionat rolul psihanalizei în societatea contemporană, cu multiple aplicaţii în viaţa cotidiană. Una dintre cele mai semnificative e terapia psihanalitică, orientată spre studierea inconştientului. La fel de important este faptul că sunt identificate lacunele teoriei psihanalitice. Cuvinte-cheie: personalitate, psihic, doctrină, freudism, psihanaliză.