LUAREA COPILULUI DE LA PĂRINŢI – SANCŢIUNE SAU MĂSURĂ DE PROTECŢIE A MINORULUI?

Valentina CEBOTARI Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Conform legislaţiei în vigoare, părinţii sunt reprezentanţii legali ai copiilor lor şi sunt obligaţi să acţioneze în interesele acestora în raport cu toate persoanele fizice şi juridice, inclusiv cu autorităţile statului. Convenţia ONU privind drepturile copilului din 1989 subliniază, în Preambul, că familia este unitatea fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea şi bunăstarea tuturor membrilor săi, în mod deosebit a copiilor. Studiile în acest domeniu au constatat că pentru dezvoltarea deplină şi armonioasă a personalităţii copilului el are nevoie de dragoste şi înţelegere în familie. Oriunde este posibil el trebuie să crească sub grija şi răspunderea părinţilor săi într-o atmosferă de afecţiune şi securitate morală şi materială, care îi va asigura o dezvoltare fizică normală, spirituală, intelectuală şi socială ca el să devină personalitate. În cazurile în care părinţii nu-şi îndeplinesc obligaţiile sau abuzează de drepturi, organele de stat se implică şi iau măsurile necesare pentru ocrotirea minorilor, lipsindu-i pe părinţi de drepturi sau limitând aceste drepturi. Cuvinte-cheie: copil, domiciliu, educaţie, părinţi, protecţie, sancţiune, interese, autoritate tutelară.