IMPLICAŢIILE JURIDICO-PENALE ALE ADOPTĂRII LEGII NR.133/2016 ŞI A LEGII NR.134/2016

Sergiu BRÎNZA, Vitalie STATI Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Obiectul investigaţiei de faţă îl constituie implicaţiile juridico-penale ale adoptării Legii nr.133/2016 şi a Legii nr.134/2016. Se stabileşte că obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la alin.(3) art.3301 CP RM îl constituie relaţiile sociale cu privire la buna desfăşurare a activităţii de serviciu în sfera publică, care implică inviolabilitatea secretului informaţiilor din declaraţiile de avere şi interese personale. Se arată că obiectul imaterial al infracţiunii prevăzute la alin.(3) art.3301 CP RM îl reprezintă informaţiile din declaraţiile de avere şi interese personale, informaţii devenite cunoscute în procesul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau al exercitării controlului. Se argumentează că victimă a acestei infracţiuni este persoana care are una dintre următoarele calităţi speciale: 1) subiect al declarării (inclusiv subiect al declarării, care este ofiţer de informaţii şi securitate sau ofiţer de investigaţii din cadrul unei subdiviziuni cu misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, a Ministerului Apărării, a Autorităţii Naţionale Anticorupţie, a Serviciului de Informaţii şi Securitate, a Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, a Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei ori a Serviciului Vamal); 2) membru al familiei subiectului declarării; 3) concubin/concubină al/a subiectului declarării. Sunt analizate modalităţile normative alternative ale acţiunii prejudiciabile specificate la alin.(3) art.3301 CP RM: 1) divulgare; 2) publicare. Se arată că subiectul infracţiunii specificate la alin.(3) art.3301 CP RM trebuie să aibă una dintre următoarele calităţi speciale: 1) persoană responsabilă de colectarea declaraţiilor de avere şi interese personale, desemnată de conducătorul uneia dintre organizaţiile publice în care activează persoanele care, în conformitate cu Legea nr.133/2016, au obligaţia de a depune astfel de declaraţii; 2) preşedinte, vicepreşedinte, inspector de integritate sau membru al personalului Autorităţii Naţionale de Integritate; 3) membru al Consiliului de Integritate. Se demonstrează de ce nu a fost oportună completarea art.3521 CP RM cu alineatul (2). Se stabileşte că, în cazul infracţiunii prevăzute la alin.(2) art.3521 CP RM, obiectul juridic special îl formează relaţiile sociale cu privire la încrederea publică în declaraţiile de avere şi interese personale. Se ajunge la concluzia că, în ipoteza includerii intenţionate a unor date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, infracţiunea examinată are obiect material: declaraţia autentică de avere şi interese personale. În aceeaşi ipoteză, produsul infracţiunii specificate la alin.(2) art.3521 CP RM îl constituie declaraţia de avere şi interese personale conţinând date incomplete sau false. Se arată că fapta prejudiciabilă prevăzută la alin.(2) art.3521 CP RM cunoaşte două modalităţi normative cu caracter alternativ: una dintre aceste modalităţi corespunde acţiunii, iar a doua corespunde inacţiunii. Se relevă că scopul infracţiunii specificate la alin.(2) art.3521 CP RM se exprimă în scopul subiectului de a ascunde îmbogăţirea sa fără justă cauză. Se argumentează că subiectul infracţiunii examinate are calitatea specială de subiect al declarării în sensul art.3 al Legii nr.133/2016. Cuvinte-cheie: declaraţie de avere şi interese personale, informaţii, date, divulgare, publicare, includere, date incomplete sau false, neincludere, subiect al declarării.