DILEMA DIFERENŢIERII RĂSPUNDERII PENALE PENTRU RELELE TRATAMENTE COMISE DE O PERSOANĂ CU FUNCŢIE DE RĂSPUNDERE

Daniela URSU Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Deoarece unele autorităţi (ca, de exemplu, poliţistul) sunt, potrivit literei legii (art.123 alin.(1) şi alin.(2) CP RM), atât persoane publice, cât şi persoane cu funcţie de răspundere, în contextul relelor tratamente incriminate la art.1661 CP RM, unii subiecţi de aplicare în concret a legii penale recunosc poliţistului calitatea de persoană cu funcţie de răspundere, motiv din care reţin circumstanţa agravantă în dependenţă de faptă, prevăzută fie la lit.e) alin.(2), fie la lit.e) alin.(4) art.1661 CP RM, iar alţii îi reţin calitatea de persoană publică, încadrându-i faptele în acord cu variantele-tip ale infracţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant. Pornind de la câteva hotărâri din practica judiciară naţională, prezentul studiu îşi propune să ofere răspuns la următoarea întrebare: Care este cea mai potrivită soluţie de calificare în ipoteza comiterii infracţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant de către autorităţi care deţin dubla calitate: atât de persoană publică, cât şi de persoană cu funcţie de răspundere? Cuvinte-cheie: tortură, tratament inuman, tratament degradant, subiect al infracţiunii, persoană publică, persoană cu funcţie de răspundere, poliţist.