REFLECȚII CU PRIVIRE LA CONȚINUTUL NOȚIUNII DE CORUPȚIE

Cristian BRÎNZA Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

În literatura de specialitate străină, pozițiile autorilor care privesc corupția ca pe o stare a societății, ca pe un feno-men social se apropie de pozițiile celor care abordează corupția ca pe un abuz de putere sau un abuz de serviciu. Deose-birea constă în aceea că primii consideră corupția stare a societății, fenomen social, pe când ultimii privesc corupția ca pe o faptă. Interpretarea îngustă a noțiunii de corupție reduce această noțiune la înțelesul de „corupere (mituire)”. Adepții interpretării pe larg a noțiunii de corupție consideră că această noțiune se referă nu doar la corupere (mituire), dar și la alte fapte. Soluția aurea mediocritas este cea care ar trebui să rezulte din îmbinarea interpretării înguste cu interpretarea pe larg a respectivei noțiuni. Termenul „corupție” nu se poate referi la o singură componență de infracțiune. Acest ter-men poate desemna un grup de fapte infracționale sau non-infracționale. Nu mai este de actualitate conceptul de corup-ție consacrat în art.2 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, nr.90 din 25.04.2008. Noțiunea de corup-ție ar putea fi asemuită cu noțiunea de terorism în sensul art.3 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea terorismu-lui, nr.120 din 21.09.2017. Așadar, corupția reprezintă un fenomen social. Părțile integrante ale acestui fenomen social sunt ilegalitățile – penale sau nepenale – cu caracter corupțional. Faptele penale și faptele contravenționale, enumerate în alin.(2) și (3) art.44 al Legii nr.82/2017, formează conținutul noțiunii de corupție în sensul acestei legi. Toate celelal-te fapte exced sfera noțiunii în cauză. Anume aceasta este interpretarea pe care o oferă legislația în vigoare a Republicii Moldova. Nu poate exista un conținut universal al noțiunii de corupție care să satisfacă cerințele tuturor actelor norma-tive care o vizează. Corupția este un fenomen al cărui conținut trebuie stabilit în funcție de timpul, locul și contextul în care acesta se manifestă.
Cuvinte-cheie: corupție, formă de conduită, formă de interacțiune socială, tip de relații socioeconomice, stare a societății, fenomen social, abuz de putere sau abuz de serviciu, utilizarea funcției, folosirea situației de serviciu, ilega-lități cu caracter corupțional.