CALOMNIA ȘI INSULTA ÎN ARHITECTURA CODULUI PENAL ȘI A CODULUI CONTRAVENȚIONAL ALE REPUBLICII MOLDOVA

Лилия ГЫРЛА Молдавский государственный университет

Rezumat

Acest articol este consacrat dezvoltării conceptelor de insultă (injurie) și calomnie în arhitectura Codului penal și a
Codului contravențional ale Republicii Moldova. Atentatul încetează să mai fie prejudiciabil din punct de vedere juridicopenal,
fiind operată dezinicriminarea calomniei și insultei ca componență generală a infracțiunii; prin urmare, dispare
posibilitatea de a urmări penal această formă de violență psihică. La rândul lor, norme speciale de calomnie și insultă
sunt păstrate în sistemul Părții speciale a Codului penal al Republicii Moldova, cu condiția respectării anumitor condiții
de survenire a răspunderii penale.
În urma analizei întreprinse s-a demonstrat că astfel de fapte sunt eterogene, aleatorii și subiective. Făptuitorul pretinde
că evaluarea lui este una obiectivă și aparține nu doar lui. Se argumentează că prezența sau absența faptei de insultă
(injurie) se stabilește ținându-se cont atât de semnificația obiectivă a acțiunilor comise și a cuvintelor folosite de către
făptuitor într-o situație concretă, cât și de percepția subiectivă din partea victimei. Autorul a formulat concluzii și recomandări
propuse spre îmbunătățirea legislației actuale.
Cuvinte-cheie: insultă, calomnie, violență psihică, onoare, demnitate, reputație, evaluarea obiectivă a insultei,
evaluarea subiectivă a insultei.