ABORDĂRI TEORETICE ALE CERCETĂRII ETAPEI POST-CONFLICT DE CONSOLIDARE A PĂCII ÎN „CONFLICTE PRELUNGITE”: CAZUL REPUBLICII MOLDOVA
Анатолий ДИРУН, Валентина ТЕОСА Молдавский государственный университет
Rezumat
Articolul este dedicat analizei abordărilor teoretice ale studiului etapei post-conflict de consolidare a păcii în
„conflictele prelungite”. În acest context sunt analizate definițiile „conflict prelungit” și „etapă post-conflict”, precum și diverse abordări ale apariției etapei post-conflict în contextul teoriei de transformare a conflictelor. O atenție deosebită se acordă analizei factorilor care influențează apariția etapei post-conflict în „conflictele nerezolvate”. Aplicarea teoriei transformării conflictelor pentru a analiza relația părților în condițiile „păcii hibride”, care include absența ostilităților și prezența unui dialog între părțile de conflict, precum și utilizarea eforturilor actorilor internaționali de a lua o decizie politică privind soluționarea conflictului, formează baze ale metodologiei de studiu a stadiului de consolidare a păcii post-conflict în raport cu conflictele din spațiul post-sovietic. Această abordare, care prezintă un interes nu numai științific, ci și practic în contextul existenței unui conflict prelungit nerezolvat în Republica Moldova, pune în evidență necesitatea formării unei abordări diferite și a unei noi politici practice în procesul de soluționare a conflictului transnistrean.
Cuvinte-cheie: „conflicte prelungite”, consolidarea păcii post-conflict, transformarea conflictului, reglementarea transnistreană, etapa postbelică.
