COMUNICAREA STRATEGICĂ: UNELE CONSIDERAȚII TEORETICE
Elena MÂRZAC, Cristina EJOVA, Universitatea de Stat din Moldova
Rezumat
Articolul oferă o analiză cuprinzătoare a cadrului teoretic al conceptului de comunicare strategică (StratCom). În
cercetare se analizează evoluția StratCom, evidențiindu-se natura sa interdisciplinară și componentele esențiale care o
deosebesc de alte forme de comunicare. Sunt explicați termenii - „comunicare” și „strategie” - și modul în care aceste
elemente se combină pentru a servi ca un instrument puternic pentru state și organizații, modelând percepția publică,
întărind legitimitatea acțiunilor și promovând interesele naționale și organizaționale. Lucrarea evidențiază componentele StratCom în diverse domenii, de la diplomație publică la operațiuni psihologice și operațiuni informaționale,
subliniind rolul său esențial în abordarea amenințărilor hibride și combaterea dezinformării. Prin analizarea perspectivelor marilor puteri, precum SUA și Marea Britanie, și a organizațiilor internaționale, precum NATO și UE,
articolul subliniază rolul esențial al StratCom în alinierea mesajelor pe diferite platforme pentru a sprijini obiectivele
de securitate națională. Analiza subliniază necesitatea dezvoltării unor strategii de comunicare bine fundamentate,
coerent coordonate și cu impact semnificativ, ca măsură esențială pentru menținerea rezilienței într-un mediu de securitate caracterizat de volatilitate și schimbare constantă. Se concluzionează că, în esență, comunicarea strategică
trebuie privită ca un proces holistic care combină influența, alinierea mesajelor și implicarea audienței într-un dialog
activ, contribuind astfel la consolidarea pe termen lung a rezilienței naționale, a credibilității și a încrederii publicului.
Cuvinte-cheie: comunicare, strategie, comunicare strategică, NATO, Uniunea Europeană.