DETERMINANȚII INTENȚIILOR DE EMIGRARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: SATISFACȚIA FAȚĂ DE LOCUL DE MUNCĂ, PERCEPȚIILE ASUPRA PIEȚEI MUNCII ȘI REȚELELE FAMILIALE

Aurelia MAMOLEA,Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Acest articol examinează determinanții intenției de emigrare în Republica Moldova printr-un cadru analitic integrat micro-meso-macro. Studiul explorează modul în care satisfacția individuală față de condițiile de muncă, percepțiile asupra condițiilor generale de muncă din țară și existența membrilor familiei în diaspora interacționează în modelarea intenției de emigrare. Analiza se bazează pe datele unui sondaj național reprezentativ, realizat față în față în perioada ianuarie-februarie 2026 (N = 1,027). Rezultatele indică că 9% dintre respondenți intenționează să emigreze în următorii trei ani, cu niveluri mai ridicate în rândul tinerilor. Deși 62% dintre respondenții ocupați se declară mulțumiți de condițiile proprii de muncă, doar 22% apreciază pozitiv condițiile generale ale pieței muncii, evidențiind un decalaj perceptiv micro–macro pronunțat. Insatisfacția ocupațională și rețelele migratorii sunt asociate pozitiv cu intenția de emigrare, sugerând că mobilitatea este determinată atât de factori individuali, cât și de percepții sistemice și de capitalul social transnațional. Cuvinte-cheie: piața muncii, emigrare, condiții de muncă, intenții de emigrare, Republica Moldova, rețele migra- torii, satisfacția muncii. DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(193)2026_41