Științe Sociale

REFLECȚII PRIVIND INSTITUȚIA MANDATULUI PERSOANELOR CU FUNCȚIE DE DEMNITATE PUBLICĂ, SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA MANDATULUI

2026-01-15T13:25:54+02:00

În doctrina constituțională contemporană se invocă că instituțiile care asigură democrația într-un stat de drept sunt următoarele organe: Parlamentul – organ reprezentativ suprem și autoritate legislativă; executivul, reprezentat de șeful statului și de Guvern și puterea judecătorească. Cu certitudine, menționăm că elementul de bază al mecanismului statului îl constituie organul de stat, fiind definit ca o parte componentă a aparatului de stat, învestit cu competență și putere și compus din persoane care dețin calități specifice pentru a exercita o funcție de demnitate publică (șefi de stat, parlamentari, miniștri, magistrați, funcționari publici etc.). Astfel, funcțiile statului în organele de stat sunt exercitate de persoanele care dețin funcții de demnitate publică. Prin urmare, factorul cel mai important este că funcția de demnitate publică se realizează prin intermediul unui mandat în scopul exercitării atribuțiilor de interes public.
Cuvinte-cheie: funcție de demnitate publică, mandat, durata mandatului, suspendare, încetare, șef de stat, depu-
tat, membru al Guvernului, ministru.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_01

ANALIZA CONCEPTUALĂ A NOȚIUNII DE „TRĂDAREA DE PATRIE”

2026-01-15T13:30:55+02:00

Conținutul prezentului articol se referă la analiza atât științifică, cât și legală a conceptului de „Trădarea de Patrie”. Infracțiunea de „Trădarea de Patrie” reprezintă una dintre infracțiunile deosebit de grave care subminează valorile fundamentale prevăzute în art. 1 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, precum suveranitatea, independența, caracterul unitar și indivizibil al Republicii Moldova. Cercetarea conceptului de „Trădarea de Patrie” este indispensabilă, deoarece pentru încadrarea juridică a faptei este necesară cunoașterea și înțelegerea esenței acestei infracțiuni prevăzute în legislația penală națională.
Cuvinte-cheie: Trădarea de Patrie, stat, Republica Moldova, suveranitate, independență, unitate, indivizibilitate, securitate, capacitatea de apărare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_02

CONVENȚIA DE ARBIRAJ – CONDIȚIE NECESARĂ PENTRU DESFĂȘURAREA ARBITRAJULUI

2026-01-15T13:33:17+02:00

Prezentul articol este consacrat problematicii convenției de arbitraj, care este temeiul juridic pentru soluționarea litigiilor pe cale de arbitraj, având în vedere natura contractuală a arbitrajului ca modalitate alternativă de soluționare a litigiilor. Este subliniat faptul că, în virtutea principiului libertății contractuale, părțile convenției de arbitraj sunt libere să determine cuprinsul acestei convenții, având facultatea de a o adapta la circumstanțele particulare raporturilor contractuale dintre ele. În lucrare sunt tratate așa aspecte ca legea aplicabilă convenției de arbitraj, obiectul convenției (inclusiv, problematica arbitrabilității litigiilor), forma și conținutul convenției, în funcție de tipul arbitrajului – instituționalizat sau ad hoc – la care au recurs părțile (inclusiv, structura instanţei de arbitraj, locul arbitrajului, limba procedurii etc.).
Cuvinte-cheie: arbitraj, convenție de arbitraj, clauză arbitrală, tribunal arbitral, procedură arbitrală, arbitrabilitate, litigii comerciale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_03

EFICIENȚA MECANISMELOR DE PROTECȚIE A DREPTURILOR OMULUI ÎN TIMPUL PANDEMIEI DE COVID-19: CAZUL OMBUDSMANULUI DIN ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA

2026-01-15T13:35:40+02:00

Pandemia de COVID-19 a provocat importante restrângeri ale drepturilor fundamentale, punând la încercare instituțiile Ombudsman din România și Republica Moldova. Articolul analizează rolul Avocatului Poporului în apărarea drepturilor omului în perioada crizei sanitare. În România, instituția a beneficiat de prerogative constituționale solide, având capacitatea de a sesiza Curtea Constituțională, ceea ce i-a permis influențarea cadrului normativ și protejarea eficientă a drepturilor fundamentale. În Republica Moldova, Ombudsmanul a avut un rol preponderent consultativ, fără pârghii juridice directe. Studiul evidențiază diferențele de abordare, provocările întâmpinate și oferă recomandări pentru consolidarea rolului instituțiilor Ombudsman în situații de criză.
Cuvinte-cheie: Avocatul Poporului, Ombudsman, COVID-19, drepturile omului.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_04

FURTUL DE IDENTITATE: ANATOMIA UNEI INFRACȚIUNI ÎN ERA DIGITALĂ

2026-01-15T13:42:47+02:00

Se examinează cele patru elemente constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 2607 din Codul penal al Republicii Moldova. Sunt identificate obiectul juridic de subgrup și obiectul juridic special al acestei infracțiuni. Pe calea interpretării Legii nr. 195/2024, este caracterizat obiectul imaterial al infracțiunii prevăzute la art. 2607 din Codul penal al Republicii Moldova. Se stabilește structura și conținutul laturii obiective a acestei infracțiuni. Sunt examinate particularitățile laturii subiective și ale subiectului infracțiunii prevăzute la art. 2607 din Codul penal al Republicii Moldova. Studiul conține analiza relației dintre această infracțiune și infracțiunile specificate la lit. f) alin. (1) art. 165, art. 167, 168, 1771, 190, 196, 238, 248, 2481, 259, 260, 2608 etc. din Codul penal al Republicii Moldova.
Cuvinte-cheie: furt de identitate, identitatea unei alte persoane, modul fraudulos, sistem informatic, sistem de telecomunicație, inducerea în eroare, utilizatorul sistemului informatic, date personale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_05

REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL ȘI BIOLOGIC ÎN CONTEXTUL MALPRAXISULUI MEDICAL: ASPECTE DE DREPT MATERIAL ȘI PROCEDURAL (PARTEA I)

2026-01-15T13:44:56+02:00

Prezentul studiu se ocupă de regimul juridic al dreptului pacientului de a primi o despăgubire pentru prejudiciul nepatrimonial (moral sau biologic) cauzat printr-o greșeală medicală. Codul civil al Republicii Moldova a introdus o reglementare nouă a serviciilor de tratament la 1 martie 2019, inspirată din Proiectul Cadrului Comun de Referință al Uniunii Europene (DCFR). Aceasta privește raportul pacient-prestator ca un raport contract. Prin urmare, pretenția pacientului are natură contractuală. Totodată, Codul civil enunță, în această materie, concurența pretențiilor, astfel că pacientul poate întemeia aceeași pretenție pe regimul răspunderii delictuale. Jurisprudența națională pe cuantumul despăgubirilor pentru greșeală medicală încă nu este sistematizată, probabil, în primul rând, deoarece nu este bogată. Prin urmare, judecătorii naționali ar trebui să ia ca reper despăgubirile atribuite de instanțele judecătorești naționale în cauze nelegate de greșeală medicală.
Cuvinte-cheie: greșeală medicală, malpraxis medical, prejudiciu nepatrimonial, concurența acțiunilor, neexecutarea obligațiilor, servicii de tratament, delicte, DCFR.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_06(I)

REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL ȘI BIOLOGIC ÎN CONTEXTUL MALPRAXISULUI MEDICAL: ASPECTE DE DREPT MATERIAL ȘI PROCEDURAL (PARTEA A II-A)

2026-01-15T13:47:31+02:00

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_06(II)

ROLUL PREVENȚIEI TORTURII CA MECANISM DE PROTECȚIE A DREPTULUI LA LIBERTATE ȘI SIGURANȚĂ ÎN DETENȚIE: DIMENSIUNI CONCEPTUALE, INSTITUȚIONALE ȘI APLICATIVE

2026-01-15T13:49:43+02:00

În cercetarea respectivă este examinat rolul prevenției torturii ca mecanism esențial de protecție a persoanelor private de libertate, cu accent pe dreptul la libertate și siguranță al persoanelor în custodia statului. Scopul studiului este de a evidenția dimensiunile conceptuale, instituționale și practice ale prevenirii torturii. Obiectivele lucrării vizează: (1) clarificarea noțiunii de prevenire a torturii și formele sale (directă și indirectă); (2) analiza garanțiilor procesuale și instituționale relevante; (3) evidențierea importanței tragerii la răspundere a făptuitorilor; (4) evaluarea funcționării mecanismelor de monitorizare și de examinare a plângerilor. Studiul concluzionează că prevenirea torturii reprezintă o obligație pozitivă a statului, care contribuie la realizarea eficientă a dreptului la libertate și siguranță a persoanelor private de libertate.
Cuvintele-cheie: tortura, abuz, prevenire, libertate, drepturile omului, instituție, mecanism.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_07

IMPACTUL CHELTUIELILOR BUGETARE ASUPRA AUTONOMIEI FINANCIARE LOCALE ÎN LUMINA PREVEDERILOR EUROPENE ȘI NAȚIONALE

2026-01-15T13:51:47+02:00

Prezentul studiu își propune drept scop analiza impactului sistemului de cheltuieli bugetare asupra gradului de autonomie financiară a colectivităților locale și oferă premise teoretico-practice pentru consolidarea descentralizării fiscale și formularea de propuneri care să asigure echilibrul dintre responsabilități și resurse la nivel local. Structura și volumul cheltuielilor bugetare reprezintă un indicator esențial al gradului real de autonomie financiară, principiu fundamental al descentralizării administrative. Repartizarea cheltuielilor între domenii precum servicii cu destinație generală, învățământ, infrastructură, sport și activități pentru tineret reflectă nu doar capacitatea decizională a colectivităților locale, dar și nivelul de dependență de transferurile interguvernamentale. Analiza cheltuielilor bugetare locale prin prisma Cartei Europene a Autonomiei Locale și legislației financiare autohtone permite evidențierea gradului de flexibilitate în alocarea resurselor, dar și a constrângerilor generate de repartizarea neuniformă a finanțelor publice de la centru către localități.
Cuvinte-cheie: autonomie financiară locală, Carta Europeană a Autonomiei Locale, descentralizare administrativă, colectivitate locală, unitate administrativ-teritorială, buget local, cheltuieli bugetare, transferuri cu destinație generală, transferuri cu destinație specială.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_08

PROTECȚIA SPAȚIULUI PRIVAT PRIN SANCȚIUNI PENALE: ANALIZA VIOLĂRII DE DOMICILIU

2026-01-15T13:54:16+02:00

Necesitatea aplicării răspunderii penale pentru fapta de violare de domiciliu este dictată de semnificaţia socială pe care o are dreptul constituţional la inviolabilitatea domiciliului. Este primordial de a asigura protecţia secretelor, precum şi a faptelor care au loc în cadrul familiei sau în cadrul spectrului familial. Toate acestea determină necesitatea unui studiu amplu, ştiinţific al temei investigate de unde se deduce actualitatea şi importanţa temei. Trebuie de reţinut faptul că violarea de domiciliu deseori se întâlneşte în componenţa altor infracţiuni precum furt prin pătrundere în domiciliu, viol, omor, în acest sens este important de a cunoaşte cum se va aplica răspunderea pentru fiecare din aceste cazuri. Practica judiciară a demonstrat că acest subiect întruneşte o serie de probleme de calificare. În doctrină de asemenea se întâlnesc lacune destul de grave. Actualitatea temei rezidă şi din faptul că tema dată este abordată foarte puţin în literatura de specialitate, ceea ce necesită a fi dezvoltat, argumentat şi prelucrat într-un mod mai aprofundat.
Cuvinte-cheie: violare de domiciliu, domiciliu, reședință, infracțiune, viață privată, pătrundere, inviolabilitate, consimțământ.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_09

RESTRÂNGEREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI DE COVID-19: O PERSPECTIVĂ JURIDICĂ

2026-01-15T13:56:51+02:00

Articolul analizează modul în care România a restrâns drepturile fundamentale în timpul pandemiei de COVID-19, între 2020 și 2022. Acesta explorează cadrul constituțional și legal al stării de urgență și al stării de alertă, impactul asupra drepturilor fundamentale precum libertatea de circulație, de întrunire, dreptul la sănătate, educație și justiție, precum și reacțiile instituțiilor judiciare. Autorul subliniază importanța proporționalității, legalității și controlului democratic în aplicarea acestor măsuri excepționale.
Cuvinte-cheie: drepturi fundamentale, pandemie, România, stare de urgență, restricții, legislație.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_10

RĂSPUNDEREA MATERIALĂ ÎN CADRUL RAPORTURILOR JURIDICE SILVICE

2026-01-15T14:02:07+02:00

Prezentul articol are scopul de a analiza unele aspecte ale răspunderii materiale care, fiind o parte a răspunderii juridice, este chemată să realizeze așa sarcini ca: prevenirea acțiunilor părților contractului individual de muncă ce ar provoca unele pagube materiale; recuperarea pagubei deja pricinuită; atenționarea altor subiecți despre consecințele acțiunilor ilegale și sancționarea persoanei vinovate de cauzarea de prejudicii. În esență, răspunderea materială reprezintă obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi și rezultă din faptul că obligațiile de muncă asumate de părți prin acest contract urmează a fi executate în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Răspunderea materială este o parte a răspunderii juridice, asemănătoare cu răspunderea civilă patrimonială, dar care este caracteristică relaţiilor de muncă, iar apelarea
la aceasta reprezintă o modalitate de apărare a drepturilor şi intereselor părților contractului individual de muncă.
Cuvinte-cheie: raporturi juridice silvice, subiecți de drept, factori de mediu, fond forestier, prejudiciu material, răspundere materială deplină, răspundere materială limitată, vinovăție.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_11

REGULA ADMISIBILITĂȚII PROBELOR ÎN PROCESUL PENAL DIN REPUBLICA MOLDOVA

2026-01-15T14:06:24+02:00

Articolul analizează regula admisibilității probelor în procesul penal din Republica Moldova, evidențiind rolul său esențial în asigurarea echilibrului dintre protecția drepturilor fundamentale și interesul public de combatere a infracționalității. Sunt prezentate fundamentele teoretice ale conceptului de admisibilitate, precum și evoluția sa în contextul sistemului de drept continental. Se evidențiază faptul că doar probele pertinente, concludente, utile și legal obținute pot fi admise în procesul penal. Articolul oferă, de asemenea, anumite perspective comparative asupra reglementărilor privind admisibilitatea probelor.
Cuvinte-cheie: admisibilitatea probelor, inadmisibilitatea probelor, pertinența, concludență, utilitatea.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_12

ASPECTE PARTICULARE PRIVIND FAVORIZAREA INFRACTORULUI ȘI FAVORIZAREA INFRACȚIUNII

2026-01-15T14:08:47+02:00

Participarea la infracțiune reprezintă organizarea eficientă pentru îndeplinirea acesteia, prin realizarea și coparticiparea la executarea faptei de către mai multe persoane, fiecare dintre acestea îndeplinind obligațiile asumate simultan, participând autorul, organizatorul, complicele sau instigatorul la săvârșirea infracțiunea. În acest sens conform dispoziției normei penale art. 49 și art. 323 din Codul Penal al Republicii Moldova aprecierea instituțiilor responsabile devine importantă identificarea circumstanțelor esențiale pentru atragere la răspundere penală a persoanelor vinovate de săvârșirea infracțiunii precum și complicelor care au contribuit la îndeplinirea infracțiunii precum tăinuirea mijloacelor sau metodelor de săvârșire a infracțiunii, a obiectelor dobândite pe cale criminală condiționată de
neparticiparea săvârșirii din timp a infracțiunii.
Cuvinte-cheie: Favorizare, infractor, infracțiune, favorizator, timp, tăinuire, complicitate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_13

O ANALIZĂ EMPIRICĂ A CONFORMĂRII ROMÂNIEI CU OBLIGAȚIILE PRIVIND DREPTURILE CIVILE ȘI POLITICE DUPĂ ANII 1990

2026-01-15T14:11:28+02:00

Deși România este acum un membru activ al sistemelor regionale și universale de protecție a drepturilor omului, acest rol nu poate fi considerat de la sine înțeles. În urmă cu mai puțin de patru decenii, noțiunea de drepturile omului nu era cunoscută de majoritatea populației, care trăia sub dictatură. În ciuda acestei situației inițiale dificile, România a aderat la Uniunea Europeană și la Consiliul Europei, două organizații care prețuiesc drepturile omului și democrația, și a ratificat numeroase tratate relevante. În acest context, articolul de față examinează datele empirice disponibile pentru a demonstra că România a reușit să-și îndeplinească obligațiile privind drepturile civile și politice. Principala contribuție științifică a acestei cercetări este de a oferi un cadru metodologic pentru a evalua aceste progrese (sau lipsa lor). Astfel, autorul sugerează un set de variabile universal aplicabile pentru a examina datele aferente
pentru alte state.
Cuvinte-cheie: drepturile omului, conformare, obligațiile statelor, drepturile civile și politice, democrație, liberalism, analiză empirică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_14

PROCEDURA DE AVIZARE A EXISTENȚEI IMPEDIMENTULUI JUSTIFICATOR – ÎNTRE CERTIFICARE ȘI PROTECȚIE CONTRACTUALĂ

2026-01-15T14:15:32+02:00

Articolul examinează procedura de avizare a existenței impedimentului justificator, un mecanism juridic esențial într-un context economic și social caracterizat de instabilitate, riscuri globale și factori externi neprevăzuți care influențează raporturile contractuale. Scopul cercetării este de a evidenția temeiurile normative, etapele procedurii și impactul avizului asupra obligațiilor contractuale, inclusiv modul în care acesta poate preveni litigiile. Studiul clarifică natura juridică a avizului și analizează efectele sale probatorii, cu accent pe interacțiunea dintre certificarea evenimentului și protecția echilibrului contractual. Totodată, articolul integrează o perspectivă comparată și jurisprudențială, reliefând diferențe de abordare între spațiul național și cel european. Concluziile subliniază necesitatea uniformizării procedurii și consolidarea rolului preventiv al avizării în protecția părților contractante, precum și potențialul acesteia de a contribui la stabilitatea și previzibilitatea mediului juridic și economic.
Cuvinte-cheie: impediment justificator, procedura de avizare, certificare juridical, protecție contractuală, probatoriu, jurisprudență.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_15

ROLUL JURISPRUDENȚEI CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI LA INTERPRETAREA CONSTITUȚIEI: CAZUL PREZUMȚIEI DOBÂNDIRII LICITE A BUNURILOR

2026-01-15T14:17:58+02:00

Curtea Constituțională a Republicii Moldova fost sesizată de mai multe ori ca să interpreteze prevederea constituțională referitoare la prezumția dobândirii licite a bunurilor. La intervale diferite de timp, în fața Curții Constituționale se punea în esență aceeași problemă: dacă Constituția permite confiscarea civilă a bunurilor de la persoane care exercită funcţii publice sau dacă permite inversarea sarcinii probei privind originea bunurilor deținute de agenți publici. În acest sens, Curtea Constituțională a făcut adesea apel la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Însă, poziția Curții Constituționale nu a fost de fiecare dată aceeași. Mai întâi, Curtea Constituțională a dat un răspuns negativ la problema semnalată. Apoi, Curtea Constituțională și-a revăzut jurisprudența sa anterioară și a decis că în cazurile de confiscare a bunurilor este posibilă aplicarea unor standarde de probă diferite, în funcţie de tipul procedurilor (penale sau non-penale). Această din urmă poziție a fost fundamentată prin prisma cazului Gogitidze şi alţii v. Georgia.
Cuvinte-cheie: bunuri, drept de proprietate, prezumția de nevinovăție, confiscare, sarcina probei.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_16

STATUTUL JURIDIC AL PROCURORULUI ÎN PROCEDURA DE REVIZUIRE A CAUZELOR PENALE

2026-01-15T14:20:03+02:00

După modificarea Codului de procedură penală prin Legea nr. 246/2023, procurorul are un rol pasiv în procedura de revizuire, prezentând numai referință privind cererea revizuirii cauzei penale. Procurorul nu este în drept să renunțe la învinuire în procedură de revizuire, această instituție este aplicabilă numai la judecarea cauzei în fond, sau după caz, în apel sau recurs. De lege ferenda se propune de revenit la procedura veche de examinare de către procuror a cererii de revizuire pentru temeiul apariției unor circumstanțe noi. Propunerea vizează temeiul indicat în art. 458. alin. (3) pct. 2) C.proc.pen., cu următoarele precizări: 1) procurorul, după înregistrare, verifică și stabilește existența sau inexistența temeiului de revizuire; 2) se exclude controlul judecătorului de instrucție și al curții de apel, datorită faptului că procurorul nu va soluționa deschiderea sau refuzul deschiderii procedurii de revizuire, dar va emite concluzii privind solicitarea de revizuire; 3) procurorul va fi obligat să sesizeze instanța de judecată cu concluziile și materialele acumulate.
Cuvinte-cheie: procuror, revizuire, referință, cerere de revizuire, renunțare la învinuire, circumstanțe noi.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_17

DESPRE SUBCULTURA CRIMINALĂ ÎN CONTEXTUL MODIFICĂRILOR OPERATE DE LEGIUITOR ASUPRA LEGII PRIVIND PREVENIREA ȘI COMBATEREA CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE

2026-01-15T14:23:40+02:00

Subcultura criminală din penitenciarele Republicii Moldova reprezintă un fenomen social nedorit. Reziliența acestei rețele interlope în raport cu măsurile adoptate indică despre un pericol social sporit. Totuși, măsurile au fost elaborate la nivelul sistemului Administrației Naționale a Penitenciarelor. O lege care să facă trimitere la subcultura criminală în Republica Moldova niciodată nu a fost adoptată, exceptând anul curent. Anume în 2025 Parlamentul conferă respectivei subculturi criminale o definire legală, definind totodată ce înseamnă un lider informal, prin adoptarea unor modificări legislative la o lege mai veche din anul 2012, care reglementează combaterea crimei organizate. Modificările legislative nu reflectă o strategie de combatere bine definită, abordând subcultura mai mult în contextul crimei organizate. Totuși, este un bun început, pentru elaborarea unei strategii de combatere mai eficiente, faptul că
pentru prima dată într-o lege adoptată în lectură finală în parlament și promulgată apare și este definită legal noțiunea de subcultură criminală.
Cuvinte-cheie: crimă organizată, subcultură criminală, lider informal.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_18

EVOLUȚIA TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI ROMÂNIA: ANALIZĂ STATISTICĂ

2026-01-15T14:26:03+02:00

Acest studiu comparativ examinează traficul de ființe umane în Republica Moldova și România, evidențiind diferențele și asemănările în tipurile de exploatare și profilul victimelor. În Moldova, exploatarea prin muncă este mai frecventă, vizând atât minori, cât și adulți vulnerabili economic, cu o prezență semnificativă a traficului transnațional pentru muncă. Vulnerabilitățile socio-economice, migrația și mediul rural sau marginalizat sporesc riscul victimelor. În România, traficul sexual predomină, afectând în special femei și fete tinere, inclusiv minori, iar exploatarea prin muncă are o pondere mai redusă. Deși ambele țări aplică măsuri de combatere, subidentificarea și capacitatea limitată a autorităților rămân provocări majore, necesitând politici consolidate și adaptate contextului local.
Cuvinte-cheie: trafic de ființe umane, exploatare prin muncă, trafic sexual, vulnerabilități socio-economice, migrație.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_19

OPERAȚIUNI ILEGALE CU MIJLOACE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR: ANALIZĂ DE DREPT PENAL

2026-01-15T14:28:28+02:00

În articol se analizează elementele constitutive și circumstanțele agravante ale infracțiunilor prevăzute la art. 2608 din Codul penal al Republicii Moldova. Sunt stabilite obiectul juridic de subgrup și obiectele juridice speciale ale acestor infracțiuni. Pe calea interpretării art. 1323 din Codul penal al Republicii Moldova și a unor norme extrapenale, este caracterizat obiectul material (imaterial) al infracțiunilor prevăzute la art. 2608 din Codul penal al Republicii Moldova. Se stabilește structura și conținutul laturii obiective pentru fiecare dintre aceste infracțiuni. Sunt examinate particularitățile laturii subiective și ale subiectului infracțiunilor prevăzute la art. 2608 din Codul penal al Republicii Moldova. Analiza se încheie cu determinarea circumstanțelor agravante ale infracțiunilor analizate.
Cuvinte-cheie: mijloace de plată fără numerar; numerar; fonduri; date de identificare; operațiune; consimțământul titularului; utilizarea frauduloasă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_20

DESFACEREA CĂSĂTORIEI CAUZATĂ DE VIOLENȚA DOMESTICĂ ASUPRA FEMEII

2026-01-15T14:30:37+02:00

Articolul analizează legătura dintre divorț și violența domestică asupra femeii în Republica Moldova. Căsătoria este definită ca uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, bazată pe sprijin reciproc și soluționarea amiabilă a problemelor. Din păcate, multe căsătorii se destramă din cauza violenței domestice, în special asupra femeilor. În conținutul prezentului articol se va purcede asupra analizei detaliate a diferitelor forme de violență domestică, subliniind că societatea tinde să recunoască doar violența fizică, nu și violența psihologică, violența economică, violența sexuală și spirituală, care la fel servesc temei juridic de încetare a căsătoriei. Deși violența fizică este mai ușor de probat, alte forme de violență sunt dificil de dovedit, determinând adesea victimele să invoce incompatibilitatea de caracter ca motiv de divorț.
Cuvinte-cheie: violență domestică,desfacerea căsătorie, soț și soție,agresor, victimă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_21

AUTONOMIA INFRACȚIUNII DE SPĂLARE A BANILOR: ÎNTRE REALITATE JURIDICĂ ȘI CONTROVERSĂ DOCTRINARĂ

2026-01-15T14:32:40+02:00

Prevenirea infracțiunii de spălare a banilor în Republica Moldova este o componentă esențială a politicii penale naționale și a angajamentelor internaționale asumate în lupta împotriva criminalității economico-financiare. Întrucât spălarea banilor implică adesea probe indirecte, în practică apar dificultăți în interpretarea și evaluarea corectă a acestor probe circumstanțiale, mai ales în absența unei infracțiuni predicate dovedite. Adesea instanțele și organele de urmărire penală solicită dovedirea categorică a infracțiunii primare (predicat), apreciind că fără aceasta nu poate fi probată spălarea banilor. Această cerință strictă generează dificultăți în stabilirea sarcinii probei și în modul de administrare a probelor conducând frecvent la clasări sau achitări în cauzele de spălare de bani. Prezenta lucrare abordează și analizează controversele asociate interpretării restrictive a infracțiunii de spălare a banilor și formulează ipoteze menite să contribuie la clarificarea cadrului juridic și la o aplicare mai eficientă a normelor în practică.
Cuvinte-cheie: spălarea banilor, caracter autonom, infracțiune subsecventă, infracțiune predicat, practica judiciară etc.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_22

PLĂȚILE CU NUMERAR: IMPACT, TENDINȚE ȘI PROVOCĂRI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

2026-01-15T14:35:11+02:00

Actualmente, libertatea de alegere a formei de plată reprezintă o componentă esențială a economiei moderne, oferind întreprinderilor, instituțiilor și cetățenilor posibilitatea de a opta pentru plăți în numerar sau fără numerar, în funcție de necesitățile și preferințele proprii. Totuși, dinamica relațiilor economice și riscurile asociate tranzacțiilor impun, în anumite situații, o intervenție normativă menită să reglementeze modalitățile de efectuare a plăților. Aceasta urmărește nu doar asigurarea transparenței și trasabilității fluxurilor financiare, ci și prevenirea fenomenelor de evaziune fiscală, spălare a banilor și corupție. Prin urmare, cadrul legislativ stabilește expres formele admise de plată, definind limite, obligații și excepții care contribuie la consolidarea unui mediu economic stabil, competitiv și sigur, în concordanță cu principiile economiei de piață și ale bunei guvernări.
Cuvinte-cheie: plăți cu numerar, plăți fără numerar, evaziune fiscală, transfer bancar, mediu de afaceri.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_23

UNELE SOLUȚII PRIVIND CALIFICAREA FAPTELOR ÎN TEMEIUL ART. 209 CP AL RM

2026-01-15T14:37:22+02:00

Infracțiunea de atragerea minorilor la consumul ilegal de substanţe stupefiante, psihotrope şi/sau de alte substanţe cu efecte similare, face parte din capitolul VII al Codului Penal al Republicii Moldova (în continuare CP al RM) „Infracţiuni contra familiei şi minorilor”. Acest articol își propune să analizeze problemele de calificare juridică ale infracțiunii prevăzute la art. 209 CP RM, evidențiind dificultățile întâlnite în practica judiciară și de a aborda soluții aplicative care să asigure o interpretare uniformă a infracțiunii cercetate. Studiul vine să sintetizeze aspecte legate de introducerea acestuia în legislația penală, părțile componente ale infracțiunii, punctele distinctive față de alte infracțiuni similare și impactul acesteia asupra protecției relațiilor sociale obiectului juridic pe caz – minorii. În special se evidențiează problemele care se ciocnesc în aria de calificare și soluțiile de aplicare de către organul de urmărire penală și a instanțelor de judecată, inclusiv și prin prisma coraportului cu alte infracțiuni conexe.
Cuvinte-cheie: calificarea infracțiunii, minori, consumul ilegal, substanţe stupefiante, substanţe cu efecte similar, infracțiuni conexe.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_24

EFICACITATEA METODELOR DE ABILITARE JURIDICĂ A MEMBRILOR COMUNITĂȚILOR UTILIZATE DE PARAJURIȘTI

2026-01-15T14:39:47+02:00

În prezent, seminarul și lecția publică ca metode de abilitare juridică nu sunt utilizate deplin de către toți parajuriștii. Activitățile variază ca durată, iar numărul de participanți la activitățile realizate cu prezență fizică este redus. Promovarea formatului online al seminarelor și lecțiilor publice ar fi convergentă cu obiectivul de digitalizare și sporire a accesibilității serviciilor de asistență juridică garantată de stat și ar permite implicarea mai activă a unor persoane-resursă și a acorda o mai mare atenție și altor domenii care la moment nu prea sunt solicitate. Adițional specificării exprese a formatului online al seminarelor și lecțiilor publice în legislație, o serie de măsuri instituționale precum asigurarea cu materiale informaționale actualizate, instruire privind procedurile de desfășurare a seminarelor și lecțiilor publice în format online și dotare cu echipamentul necesar, ar spori eficacitatea metodelor de abilitare juridică a membrilor comunităților utilizate de parajuriști.
Cuvinte-cheie: asistență juridică primară, parajurist/parajuristă, abilitare juridică, lecție publică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_25

FACTORII DE INFLUENȚĂ A PERCEPȚIILOR PRIVIND SECURITATEA PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

2026-01-15T14:43:21+02:00

Republica Moldova se confruntă cu o serie de provocări de securitate care exercită o presiune semnificativă asupra stabilității și dezvoltării sale. Într-un context regional și global în continuă schimbare, aceste provocări reprezintă nu numai amenințări concrete, ci și factori care pot influența substanțial percepția securității atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. În acest capitol, autorul își propune să analizeze și să examineze îndeaproape aceste provocări de securitate în contextul specific al Republicii Moldova și să evalueze impactul acestora asupra percepției securității în rândul populației. Explorarea acoperă diferite dimensiuni ale acestor provocări, de la amenințări militare și geopolitice la riscuri cibernetice, economice și sociale, oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra complexității și gravității acestui fenomen.
Cuvinte-cheie: amenințare, factori, provocare, percepție, riscuri, securitate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_26

CONFLICTUL IRANO-ISRAELIAN - IMPLICAȚII ASUPRA SECURITĂȚII INTERNAȚIONALE

2026-01-15T14:45:56+02:00

Conflictul irano-israelian este o confruntare geopolitică și ideologică de lungă durată, care are ramificații semnificative asupra securității internaționale. Rivalitatea dintre Iran și Israel este alimentată de diferențe ideologice profunde, de competiția pentru influență regională în Orientul Mijlociu și de percepțiile de amenințare reciprocă, în special în contextul programului nuclear iranian și al sprijinului Teheranului pentru grupări anti-israeliene precum Hezbollah și Hamas. Implicațiile asupra securității internaționale sunt multiple: riscul escaladării unui conflict regional deschis, amenințarea la adresa securității energetice globale, polarizarea alianțelor internaționale și destabilizarea echilibrului de putere în Orientul Mijlociu. Conflictul irano-israelian devine astfel un catalizator pentru insecuritatea globală, demonstrând modul în care rivalitățile regionale pot avea efecte sistemice asupra ordinii internaționale.
În acest context, prezentul articol își propune să analizeze principalele dimensiuni ale conflictului irano-israelian și să identifice implicațiile sale asupra securității internaționale, prin prisma teoriilor relațiilor internaționale, a echilibrului de putere regional și a regimurilor de neproliferare nucleară.
Cuvinte-cheie: conflict, securitate, Orientul Mijlociu, Iran, Israel.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_27

COOPÉRATION RÉGIONALE AU SEIN DE L’UNION EUROPÉENNE. QUELQUES CONSIDÉRATIONS

2026-01-15T14:48:34+02:00

La présence dans l’espace intégrationniste européen de plusieurs groupes/associations régionales conditionne une coopération plus efficace entre les États membres en dehors du cadre institutionnel de l’UE. Il existe actuellement treize de ces groupes actifs dans l’espace européen. On les trouve dans toutes les régions de l’Europe – au nord, au sud, à l’est et à l’ouest. Chaque État membre actuel de l’UE-27 participe à au moins un. Actuellement, le sujet concernant les spécificités de la coopération régionale dans l’espace de l’UE n’a pas encore fait l’objet de recherches approfondies. Ainsi, l’objectif de cette recherche réside dans la mise en évidence des principaux groupes/associations régionales présents dans l’espace de l’Union européenne. Aussi, cet article mettra en lumière les spécificités de l’activité de certains groupes/associations présents dans l’espace intégrationniste-européen. Cet article évalue donc le
phénomène de la coopération régionale dans une perspective théorique plus large, en réfléchissant à ses implications pour les études sur l’intégration européenne.
Mots-clés: Union Européenne, coopération, région, intérêts, groupe régional.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_28

TRANSPARENȚA ÎN PROCESUL DECIZIONAL, FACTOR IMPORTANT ÎN FORTIFICAREA RELAȚIEI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – CETĂȚEAN

2026-01-15T14:51:44+02:00

Conținutul articolului explorează transparența în procesul decizional ca factor important în fortificarea relației administrație publică – cetățean, subliniind necesitatea unui proces decizional deschis și accesibil pentru toți actorii implicați. În acest context, scopul cercetării este de a demonstra importanța trasparenței în procesul decizional și în fortificarea dialogului administrației publice cu cetățenii. Suportul teoretico-metodologic al articolului are la bază studiile editate de Institutul de Administrație Publică al USM, diversele problematici elucidate de IDIS „Viitorul” și aspectele ce țin de politicile publice analizate de Expert-Grup. Metodele aplicate sunt analiza documentară, analiza comparată; procedeele de raționament logic inducția și deducția, ce au permis explicarea participării scăzute a cetățenilor la procesul decizional. Identificarea soluțiilor va reprezenta valoarea cercetării și utilitatea practică – transparența în procesul decizional este pilonul decizional, iar pentru a fi fortificat avem nevoie de deschiderea administrației publice, acces la informație și voință participativă.
Cuvinte-cheie: transparență, proces decizional, administrație publică, acces la informația publică, autoritate publică, cetățean.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_29

MANAGEMENTUL PUBLIC CLASIC VS. NOUL MANAGEMENT PUBLIC: ASEMĂNĂRI ȘI DIFERENȚE ÎN CONTEXTUL ADMINISTRATIV DIN REPUBLICA MOLDOVA

2026-01-15T14:55:02+02:00

În acest articol, autorul analizează implementarea Noului Management Public (NMP) în cadrul administrației publice din Republica Moldova. Adoptarea principiilor NMP în administrația publică vizează digitalizarea, eficiența administrativă și o abordare centrată pe cetățean. Implementarea acestor reforme are drept scop simplificarea proceselor administrative, reducerea birocrației, combaterea corupției și facilitarea relațiilor economice, aliniindu-se la standardele internaționale, în special la cele ale Uniunii Europene. Articolul explorează impactul acestor reforme asupra proceselor administrative, structurii instituționale și cooperării internaționale, subliniind importanța unui management public eficient, transparent și orientat spre performanță.
Cuvinte-cheie: Noul Management Public, administrație publică, digitalizare, politici economice, eficiență administrativă, reforme administrative, guvernanță publică, transparență, managementul performanței, sectorul public.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_30

CONDIȚIILE DE MUNCĂ PRECARE ȘI INTENȚIILE DE MIGRAȚIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: O ANALIZĂ TEORETICO-METODOLOGICĂ

2026-01-15T14:57:25+02:00

Migrația internațională constituie unul dintre fenomenele sociale majore care au marcat Republica Moldova în ultimele trei decenii, având un impact semnificativ asupra pieței muncii, structurii demografice și dezvoltării sociale. Articolul analizează, din perspectiva teoretico-metodologică, relația dintre condițiile de muncă și intențiile de migrație în Republica Moldova. Pe baza unei studieri a literaturii și a analizelor secundare ale studiilor existente (fără date empirice proprii), lucrarea argumentează că factorii obiectivi ai calității locului de muncă (salarii, tipul contractului, protecție socială) trebuie analizați împreună cu factorii subiectivi (satisfacție percepută, percepția stabilității) în vederea explicării intențiilor de migrare. Rezultatele evidențiază rolul central al remunerării muncii și instabilității ocupaționale, diferențe de gen, vârstă și mediu de reședință (rural/urban) și limite metodologice recurente: dificultatea măsurării intențiilor, ponderea muncii informale și absența studiilor longitudinale. Concluzia subliniază necesitatea unor abordări mixte și a consolidării infrastructurii de date pentru fundamentarea politicilor publice orientate spre reducerea presiunilor migraționale.
Cuvinte-cheie: piața muncii, emigrare, condiții de muncă, intenții de emigrare, Republica Moldova.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_31

CONTRIBUȚII ALE ASISTENȚEI SOCIALE LA DIMINUAREA ABANDONULUI ȘCOLAR ÎN RÂNDUL COPIILOR DIN MEDII SOCIOECONOMICE VULNERABILE

2026-01-15T15:00:20+02:00

Articolul „Contribuții ale asistenței sociale la diminuarea abandonului școlar în rândul copiilor din medii socio-economice vulnerabileˮ reprezintă un aport științific relevant în domeniul asistenței sociale și educației prin aprofundarea înțelegerii fenomenului abandonului școlar în rândul copiilor din mediile defavorizate, cu un accent deosebit pe intervențiile asistenței sociale și impactul acestora. Cercetarea desfășurată oferă o înțelegere profundă a similitudinilor și diferențelor între Republica Moldova și România, contribuind astfel la elaborarea unor strategii și politici mai eficiente adaptate specificităților fiecărei țări. Deși intervențiile pentru prevenirea abandonului școlar sunt atribuite în principal autorităților educaționale, totuși articolul se concentrează pe un aspect mai puțin explorat - rolul asistentului social în acest proces și aprofundarea impactului pe care asistența socială îl poate avea în sprijinirea copiilor
vulnerabili, prin identificarea și abordarea factorilor socioeconomici și familiali care influențează abandonul școlar. Acest lucru poate deschide noi perspective asupra modului în care profesioniștii din domeniul asistenței sociale pot contribui la succesul educațional al copiilor din medii defavorizate.
Cuvinte-cheie: abandon școlar, asistent social, intervenție socială, copii din medii socio-economice vulnerabile, instabilitate familială, acces la educație, strategii de prevenire, educație incluzivă, intervenție intersectorială.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_32

ROLUL CULTURII ORGANIZAȚIONALE ÎN IMPLEMENTAREA EFICIENTĂ A PLANIFICĂRII STRATEGICE ÎN AUTORITĂȚILE PUBLICE CENTRALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

2026-01-15T15:02:40+02:00

Acest articol analizează rolul determinant al culturii organizaționale în succesul sau eșecul procesului de planificare strategică în cazul autorităților publice centrale. Cultura organizațională influențează modul în care funcționarii publici se raportează la schimbare, gradul lor de implicare în implementarea strategiilor, colaborarea interdepartamentală și deschiderea către inovație. Într-un mediu marcat de reforme și cerințe tot mai mari de eficiență, cultura organizațională devine un factor esențial în susținerea transformărilor instituționale. Articolul propune o abordare teoretico-aplicativă, concentrată pe Republica Moldova, evidențiind modul în care valorile și practicile organizaționale afectează rezultatele strategice. Sunt identificate atât barierele, cât și factorii facilitatori care pot influența gradul de succes al implementării strategice, oferind totodată recomandări privind alinierea culturii interne la obiectivele instituționale și naționale. De asemenea, se evidențiază provocările întâmpinate în procesul de implementare, precum rezistența la schimbare,
insuficiența resurselor și necesitatea consolidării capacităților instituționale pentru a asigura sustenabilitatea reformelor.
Cuvinte-cheie: cultură organizațională, planificare strategică, administrație publică centrală, reformă, leadership, performanță instituțională, schimbare organizațională, guvernanță.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum8(188)2025_33