Științe Sociale

MANIFESTĂRILE PENALE ALE SEPARATISMULUI ÎN VIZORUL CODULUI PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA

USM ADMIN — 2024-06-18

În prezenta investigație sunt supuse cercetării infracțiunile reunite sub denumirea marginală de separatism, prevă-
zute la art. 3401 din Codul penal al Republicii Moldova. Pentru ca acest articol să-și producă efectul scontat, beneficiarilor și destinatarilor legii penale trebuie să li se explice clar condițiile în care poate fi aplicat art. 3401 din Codul
penal al Republicii Moldova. Se subliniază că acest articol poate fi aplicat numai dacă activitatea de separare a unei
părți din Republica Moldova – pe care făptuitorul o desfășoară, o instigă, o finanțează etc. – fie presupune suprimarea
democrației și a drepturilor omului, fie este însoțită de aplicarea violenței.
Cuvinte-cheie: separatism, indivizibilitatea Republicii Moldova, instigare, finanțare, suprimarea democrației și
a drepturilor omului, violență; concursul de infracțiuni.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_01

ROLUL LEGISLAȚIEI BANCARE EUROPENE PENTRU STABILITATEA FINANCIARĂ

USM ADMIN — 2024-06-18

În ultimele decenii, instituțiile financiare, inclusiv băncile, asigurătorii, fondurile de pensii și firmele de investiții,
s-au confruntat cu schimbări de reglementare tot mai mari, în special în cadrul Uniunii Europene. Evenimentele
globale recente au modificat și mai mult cadrul de reglementare financiară a Uniunii Europene, iar unele modificări
aduc și riscuri, fiind necesare noi instrumente de supraveghere. Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra
schimbărilor, concentrându-se pe dreptul bancar și financiar european, care este în centrul a trei subiecte economice
principale: piața financiară, instituțiile financiar-bancare și tranzacțiile financiare transfrontaliere. Specificul dinamic
a acestor reglementări subliniază necesitatea adaptării continue în industrie. Acest articol servește ca o introducere
în evoluțiile actuale pentru înțelegerea contextului mai larg al dreptului financiar european și a implicațiilor acestuia
pentru părțile interesate.
Cuvinte-cheie: piețe financiare, reglementare, drept comercial, instituții financiare, economie transnațională,
stabilitate, evoluții financiare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_02

SUMMARY:THE INTERPRETATION OF THE LAW: ACT OF KNOWLEDGE OR ACT OF WILL?

USM ADMIN — 2024-06-18

Problema interpretării dreptului s-a bucurat pe parcursul secolelor de atenție sporită din partea doctrinei și practicii juridice. Atât școala dreptului natural, cât și teoria normativistă cu varianta sa pozitivistă, au pledat pentru a defini
interpretarea ca o activitate care se axează pe semnificația normei, actului sau conduitei umane. Divergența apare în
cazul răspunsului la întrebarea dacă semnificația este doar descoperită sau ea este determinată de cel ce interpretează
dreptul. Analizând tezele autorilor francezi despre interpretare, în primul rând al adepților teoriei realiste, ajungem
la concluzia că interpretarea este un act de cunoaștere, dar pentru a deveni obligatorie, adică pentru a produce efecte
juridice, este necesară voința organului care aplică și interpretează legea și în acest caz judecătorul de bună credință,
profesionist și cu bun simț este responsabil pentru decizia sa. Cât de importantă este voința organului ce interpretează
ne demonstrează studiul de caz: Ucraina și Moldova.
Cuvinte-cheie: interpretarea dreptului, teoria dreptului natural, teoria normativistă, teoria realistă a dreptului,
cunoaștere, voință, judecător, bun-simț.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_03

REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN ERORILE ORGANELOR DE URMĂRIRE PENALĂ, PROCURATURII ȘI ALE INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI. ANALIZA PRACTICII JUDICIARE, PROBLEME ȘI PERSPECTIVE

USM ADMIN — 2024-06-18

În procesul penal persoana, scoasă de sub urmărirea penală sau achitată, beneficiază de dreptul la despăgubire
din partea statului. Deși acest drept este realizat in baza Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare
a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor
judecătoreşti, jurisprudența Curții Supreme de Justiție constată temei pentru repararea prejudiciului numai în cazul
existenței actului de reabilitare a persoanei acuzate (ordonanța de scoatere de sub urmărire penală sau sentința de
achitare). Acțiunile ilicite, indicate în lege, nu determină dreptul la reparație, dar sunt luate în considerație la stabilirea cuantumului prejudiciului. Pentru a exclude interpretarea contradictorie a normelor juridice privind repararea
prejudiciului persoanei reabilitate în procesul penal, propunem înlocuirea sintagmei ,, acțiuni ilicite” din Legea nr.
1545 cu lexemul ,, erorile”.
Cuvinte-cheie: erori judiciare, acțiuni ilicite, prejudiciu material și moral, act de reabilitare, scoatere integrală
de sub urmărire penală, achitarea persoanei acuzate

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_04

ANALIZA MATERIALELOR ȘTIINȚIFICE PRIVIND RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU MUNCA FORȚATĂ, PUBLICATE ÎN STRĂINĂTATE

USM ADMIN — 2024-06-18

Pentru a percepe natura juridică a infracţiunii de muncă forțată, pot fi luate în considerare cercetările realizate de
către: C.-E. Cristea, C. Olaru și I. Ristea (România); M. D. Jdan, T. O. Mihailicenko, A. Orlean, O. O. Oropai și Iu.
Iu. Zabuga (Ucraina); A. V. Andreev, I. T. Idrisov, N. T. Idrisov și N. Iu. Tetereatnikov (Federația Rusă). La delimitarea muncii forțate de faptele asemănătoare (sclavie, traficul de ființe umane săvârșit în scopul exploatării prin muncă
etc.) se referă: I. T. Idrisov, N. T. Idrisov, T. O. Mihailicenko, A. Orlean și Iu.Iu. Zabuga. Pentru a identifica înțelesul
noțiunii de muncă forțată, este util să luăm în considerare definițiile acestei noțiuni, care sunt formulate de către C.-E.
Cristea, I. T. Idrisov, N. T. Idrisov, T. O. Mihailicenko și Iu.Iu. Zabuga.
Cuvinte-cheie: muncă forțată, servicii forțate, muncă obligatorie, sclavie, exploatarea prin muncă, exploatarea
copiilor, libertatea muncii.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_05

ZOOSADISMUL: ANALIZA FENOMENULUI

USM ADMIN — 2024-06-18

Prezentul studiu reprezintă o încercare de analiză a fenomenului numit „zoosadism” ce constituie o latură
neagră a dragostei, una dintre cele mai dure forme ale ei. Pe această cale, vom dezvălui sensul noțiunii de ”zoosadism” sub aspect comun și medical. Întru crearea unei imagini complexe a fenomenului, au fost stabilite și
supuse analizei cauzele acestuia, identificate trăsăturile lui definitorii cu determinarea particularităților actelor
de zoosadism realizate de către minori. Au fost examinate metodele sadice de tratament crud al animalelor,
caracterizate sub aspect obiectiv și subiectiv. Este analizat zoosadismul din perspectivă sexuală și non-sexuală, marcându-se manifestarea acestuia pe rețelele de socializare și degenerarea fenomenului în comportament
agresiv îndreptat contra ființei umane. Studiul conține și formularea unor recomandări în vederea prevenirii și
combaterii zoosadismului.
Cuvinte-cheie: animal, zoosadism, piromanie, enurezis, torturarea animalelor, tratarea cu cruzime a animalelor,
parafilie, bestialitate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_06

ALTERNATIVE ALE PARLAMENTARISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. ASPECTE DE ORDIN TEORETIC ȘI PRACTIC

USM ADMIN — 2024-06-18

Parlamentul, exercitând funcția de îmbinare a suveranității poporului cu puterea de stat, indică izvorul real al
puterii într-un stat democratic. Astăzi această instituție, în pofida deținerii unor funcții de importanță majoră, precum
cea reprezentativă, legislativă și de control asupra executivului, se confruntă cu numeroase provocări ce știrbesc din
autoritatea sa de organ suprem reprezentativ și unica autoritate legislativă. Acest studiu scoate în evidență principalele avantaje și dezavantaje ale parlamentarismului autohton și propune soluții pentru consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova în realizarea funcțiilor sale, reformele instituționale şi constituţionale propuse având ca
scop diminuarea tendinţelor de personalizare a puterii şi accentuarea tendinţelor de parlamentarizare a vieţii politice.
Cuvinte-cheie: parlamentarism, traseism politic, absenteism politic, reprezentare, delegare legislativă, angajarea răspunderii.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_07

ANALIZA DE DREPT PENAL A INFRACȚIUNILOR DE FABRICARE, PUNERE ÎN CIRCULAȚIE ȘI UTILIZARE A TIMBRELOR DE ACCIZE FALSE

USM ADMIN — 2024-06-18

Prezenta investigație științifică are ca obiect infracțiunile de fabricare, punere în circulație și utilizare a timbrelor de
accize false, care sunt prevăzute de art. 2502 din Codul penal al Republicii Moldova. Sunt relevate condițiile, care au
impus adoptarea acestui articol, precum și finalitatea urmărită prin adoptarea art. 2502 din Codul penal al Republicii
Moldova. Este stabilit conținutul juridic al infracțiunilor prevăzute la art. 2502 din Codul penal al Republicii Moldova,
fiind identificate obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă, subiectul și circumstanțele agravante ale acestora. Sunt
determinate asemănările și deosebirile dintre infracțiunile prevăzute la art. 2502 din Codul penal al Republicii Moldova,
pe de o parte, și infracțiunile specificate la art. 250 și 361 din Codul penal al Republicii Moldova, pe de altă parte.
Cuvinte-cheie: timbre de accize, fabricare, punere în circulație, utilizare, mărfuri accizate, articole din tutun,
produse alcoolice.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_08

TEMEIURILE CONSTITUIRII UNEI FIDUCII

USM ADMIN — 2024-06-18

În cadrul prezentului articol sunt analizate temeiurile constituirii unei fiducii, potrivit art. 2074 din Codul civil
al Republicii Moldova. Pentru a face lumină asupra sursei de inspirație a legiuitorului și asupra caracteristicilor
distincte ale diverselor metode de constituire, se efectuează un studiu comparativ cu privire la regulile prezentate în
Cartea X (Trusts) din Draft Common Frame of Reference, precum și a celor cuprinse în Codurile civile din provincia
Quebec, Franța, România și Republica Moldova.
În context, se pune accent pe modalitățile de constituire voluntară a unei fiducii, și anume prin contract, declarație
unilaterală și testament, toate acestea fiind reglementate în mod cuprinzător. În plus, articolul abordează mecanismul
de creare a unei fiducii prin act administrativ sau hotărâre judecătorească, situații care necesită o reglementare legislativă expresă înainte de implementare. De asemenea, lucrarea stabilește corelația dintre „lege” și „act administrativ”
în calitate de surse ale fiduciei, prezentând o ipoteză potrivit căreia legiuitorul a înlocuit intenționat acest termen în
legislația Republicii Moldova.
Cuvinte-cheie: fiducie, izvor al fiduciei, constituirea fiduciei, act de constituire a fiduciei, contract de fiducie,
declarație de fiducie, testament, act administrativ, hotărâre judecătorească, DCFR.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_09

NECESITATEA STUDIULUI ȘTIINȚIFIC PRIVIND PROCESELE SUBCULTURALE DIN PENITENCIARELE REPUBLICII MOLDOVA

USM ADMIN — 2024-06-18

Articolul de față constituie un argument pentru inițierea unor studii științifice asupra proceselor subculturale din
penitenciarele Republicii Moldova, procese care au un rol determinant în modelarea criminalității penitenciare, dar
care nu sunt suficient de bine reflectate în studiile și statisticile oficiale. Lipsa unor instrumente de control asupra diseminării subculturii criminale în mediul de detenție, dar și influența negativă a acesteia asupra efectului acțiunilor de
resocializare, a ordinii și stabilității în mediul carceral, cât și a altor aspecte importante ce vizează detenția, determină
ca studierea proceselor subculturale să fie extrem de actuală și necesară. Facilitățile create de legiuitor pentru deținuți,
în scopul eliberării acestora fără executarea integrală a pedepsei, pentru a stopa suprapopularea spațiului carceral și a
evita condamnările la CEDO, a determinat ieșirea unui flux masiv de condamnați din detenție, fapt care face studiul
subculturii și mai actual, existând riscul de export a acesteia în afara mediului carceral.
Cuvinte-cheie: subcultură criminală, proces subcultural, criminalitate penitenciară, stratificare socială

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_10

INSOLVENȚA TRANSFRONTALIERĂ: CONCEPT ȘI FORME DE REGLEMENTARE JURIDICĂ

USM ADMIN — 2024-06-18

Prezentul articol își propune să definească și să clarifice termenul de insolvență transfrontalieră, precum și identificarea situațiilor care intră sub incidența insolvabilității transfrontaliere. Pornind de la faptul că subiecții activității
economice își desfășoară activitatea în mai multe state, iar aici intervine elementul de extraneitate specific raporturilor de drept internațional privat, articolul scoate în evidență locul insolvenței transfrontaliere în cadrul dreptului
internațional privat. Totodată, am atras atenția asupra faptului că nu există o definiție universal acceptată a termenului
de „insolvență transfrontalieră”. În acest sens, cercetarea conținutului și esenței relațiilor juridice examinate prezintă
un interes științific și practic considerabil.
De asemenea, sunt analizate diferite abordări legislative și instituționale adoptate la nivel global pentru gestionarea insolvabilității transfrontaliere, dar și comparații între sisteme juridice naționale și reglementări internaționale
privind insolvența.
Cuvinte-cheie: insolvență transfrontalieră, universalism, teritorialism, procedură de insolvență, drept
internațional privat, creditor străin, debitor străin.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_11

CERCETĂRILE DOCTRINARE CU PRIVIRE LA RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU FABRICAREA SAU PUNEREA ÎN CIRCULAŢIE A SEMNELOR BĂNEŞTI FALSE SAU A TITLURILOR DE VALOARE FALSE

USM ADMIN — 2024-06-18

Ideile și concepțiile științifice de o valoare netăgăduită privind infracţiunile, ce sunt prevăzute la art. 236 din Codul
penal al Republicii Moldova, au fost valorificate de către: V. Berliba; S. Brînza; R. Cojocaru; L. Gîrla; C. Gurschi; V.
Stati; Iu. Tabarcea (Republica Moldova); F. Duvac; N. Neagu; I. M. Rusu (România); V. Ivașcenko; I. M. Mihailov;
I. V. Sângaivska (Ucraina); I. E. Maksimova (Rusia). Acești doctrinari își îndreaptă privirea cu preponderență asupra
problemelor de natură juridico-penală ale fabricării sau punerii în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de
valoare false, care nu pot fi ignorate în procesul perceperii naturii juridice a răspunderii penale pentru fabricarea sau
punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de valoare false.
Cuvinte-cheie: răspunderea penală, fabricare, punere în circulaţie, contrafacere, alterare, semne băneşti false,
titluri de valoare false.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_12

APLICAREA ACQUIS-ULUI ÎN JURISPRUDENȚA UNUI STAT NON-MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE - CAZUL REPUBLICII MOLDOVA

USM ADMIN — 2024-06-18

Aderarea la Uniunea Europeană implică respectarea democrației, drepturilor omului și a valorilor europene, precum și îndeplinirea criteriilor politice, economice și administrative. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova în decembrie 2023, iar aceasta trebuie să implementeze reforme extinse și
să efectueze modificări ale legislației pentru a se alinia standardelor europene și acquis-ului Uniunii. În acest articol
este reflectată și analizată jurisprudența națională dezvoltată de Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție
în domeniul aplicării dreptului Uniunii Europene și a aderării la valorile acesteia. Deși aplicarea acquis-ului nu era o
obligație a statului formal vorbind, având în vedere că nu este, deocamdată, membru al Uniunii Europene, acest fapt
denotă, însă, direcția clară de integrare europeană a Republicii Moldova.
Cuvinte-cheie: Uniunea Europeană, acquis, aplicabilitate, jurisprudență, stat non-membru, Curtea
Constituțională, Curtea Supremă de Justiție.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_13

NECESITATEA IMPLEMENTĂRII CONSIMȚĂMÂNTULUI VICTIMEI ÎN CALITATE DE CAUZĂ CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI

USM ADMIN — 2024-06-18

Consimțământul victimei este un subiect controversat în teoria dreptului penal. Mai mult decât atât, în doctrina
noastră națională, acesta este unul neexplorat. În conținutul acestui articol, ne-am propus să elucidăm dacă este relevantă implementarea consimțământului victimei în calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Pentru
a realiza acest obiectiv, am utilizat metoda dreptului comparat și am studiat practica judiciară și legală a altor țări în
legătură cu consimțământul victimei. În consecință, am identificat care sunt principalele condiții pentru valabilitatea
consimțământului victimei și care ar fi cea mai oportună formulare de lege ferenda pentru a fi implementată în Codul
penal al Republicii Moldova.
Cuvinte-cheie: consimțământul victimei, consimțământ, cauză care înlătură caracterul penal al faptei.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_14

APLICAREA CONFISCĂRII EXTINSE ÎN PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE JUDECARE A CAUZEI PENALE ȘI ÎN PROCEDURILE SPECIALE

USM ADMIN — 2024-06-18

Demersul științific este canalizat spre abordarea evoluției procesului penal modern, care a început să integreze
priorități precum interesul și eficiența în detrimentul altor valori tradiționale, cum ar fi aflarea adevărului. În acest
context, justiția negociată, deși pare să neglijeze anumite principii precum contradictorialitatea, devine din ce în ce
mai frecventă, întrucât simplifică și accelerează procedurile penale.
Pe de altă parte, omisiunea de a recupera produsul infracțiunii sau bunurile rezultate dintr-o activitate infracțională
și lăsarea acestora făptuitorului ar echivala cu ignorarea scopului procesului penal de a proteja persoana, societatea
și statul de infracțiuni.
Studiul se concentrează pe evaluarea compatibilității măsurii de siguranță a confiscării extinse cu aceste proceduri, examinând cadrul legal existent și propunând soluții pentru îmbunătățirea acestuia.
Cuvinte-cheie: confiscarea extinsă, măsură de siguranță, activități ilicite, procedura simplificată, acord de
recunoaștere a vinovăției, acord de cooperare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_15

PREMISELE REALIZĂRII DREPTULUI DE INTENTARE A CAUZEI PRIVIND INSTITUIREA, REÎNNOIREA ȘI REVOCAREA MĂSURILOR DE OCROTIRE JUDICIARE

USM ADMIN — 2024-06-18

Principiul accesului liber la justiție este garantat și protejat atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de
tratatele internaționale. Accesul liber la justiție nu este un drept absolut, acesta putând fi limitat prin instituirea unor
condiții de admisibilitate. Așadar, realizarea dreptului de intentare a procesului civil este determinată de întrunirea
anumitor premise și condiții stabilite de lege. În prezentul articol ne propunem să abordăm problema premiselor
realizării dreptului de intentare a cauzei de instituire, reînnoire și revocare a măsurilor de ocrotire judiciare. Prin
urmare, ne vom expune asupra aspectelor generale referitoare la premisele realizării dreptului de intentare a cauzei
și, nemijlocit, asupra premiselor de realizare a dreptului de intentare a cauzei de instituire, reînnoire sau revocare a
măsurilor de ocrotire judiciare. Totodată, anticipând evenimentele specificăm că prezentul articol științific va face
corp comun cu un alt articol prin care vom cerceta problema condițiilor realizării dreptului de intentare a cauzei de
instituire, reînnoire sau revocare a măsurilor de ocrotire judiciare.
Cuvinte-cheie: măsuri de ocrotire judiciare, premisă, intentarea procesului, refuz în primire cererii, restituirea
cererii.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_16

REGLEMENTĂRILE CONVENȚIEI C.M.R. (GENEVA, 1956) PRIVIND RĂSPUNDEREA TRANSPORTATORULUI – ÎNTRE MOBILITATE ȘI IMPERATIVITATE

USM ADMIN — 2024-06-18

Prezentul articol științific va analiza prevederile Convenției privind contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (C.M.R.), adoptată la Geneva, la 19.05.1956 care vizează răspunderea transportatorului pentru neexecutarea sau executarea parțială a obligațiilor care izvorăsc din contractul de transport rutier internațional de mărfuri. Studiul combină analiza particularităților privind răspunderea cu posibilitatea examinării litigiilor prenotate
prin intermediul arbitrajului comercial internațional. În acest sens, studiul se focalizează pe interpretarea art. 33 din
Convenția C.M.R., în scopul clarificării posibilității inserării unei clauze arbitrale într-un contract de transport rutier
internațional de mărfuri. În condițiile în care art. 33 din Convenție nu reglementează forma clauzei arbitrale într-un
astfel de contract, opiniile din doctrina internațională sunt scindate și, urmează a fi analizate în contextul cercetării
prenotate. Astfel, urmează a fi analizate fundamentele din doctrina germană, poloneză și elvețiană, în vederea interpretării eficiente a prevederii nominalizate.
Cuvinte-cheie: contract, răspundere, transportator, arbitraj, convenție, clauză arbitrală, obligație, litigiu, scrisoare de trăsură.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_17

CADRUL BASEL DE GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ A BĂNCILOR

USM ADMIN — 2024-06-18

Cadrul Basel în domeniul guvernanței corporative a băncilor este un set de linii directoare și standarde
internaționale stabilite de Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancară, acesta având un rol crucial în stabilirea
practicilor de guvernanță corporativă ale băncilor din întreaga lume, contribuind activ la îmbunătățirea stabilității,
gestionarea riscurilor și conformarea cu reglementările naționale și internaționale aplicabile băncilor. Acest cadru de
reglementare conturează principiile și cerințele legate de managementul riscurilor, adecvarea capitalului, controalele
interne, transparența acționarilor băncii și relațiile cu clienții, însă se pune un accent puternic pe supravegherea consiliului, responsabilitatea și alinierea stimulentelor cu sustenabilitatea pe termen lung. În prezent, băncile urmează
să implementeze Basel IV - continuarea standardelor din Basel III, dezvoltat ca răspuns la deficiențele reglementării
financiare relevate de criza financiară din 2007, având scopul consolidării cerințelor de capital bancar prin creșterea
cerințelor minime de capital, deținerea lichidităților de înaltă calitate și scăderea efectului de levier bancar.
Cuvinte-cheie: guvernanță corporativă, cadru Basel, criză, managementul riscurilor, interesele acționarilor, capital, supraveghere.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_18

HISTORICAL RETROSPECTIVE OF THE FORMATION OF THE INSTITUTION OF AUTONOMY AND SELF-DETERMINATION OF PEOPLES

USM ADMIN — 2024-06-18

This article examines the evolution of the concept of the right of nations to self-determination from the ideas
of the Enlightenment to the modern enshrinement in international law. It traces the genesis of the ideas of popular
sovereignty and natural human rights in such thinkers as Locke, Grotius, Vattel and Rousseau. The key stages of
formation of the institution of national autonomy are analyzed: national liberation movements of the XVIII-XIX
centuries, the activities of the League of Nations, the formation of the system of minority protection within the
UN. Particular attention is paid to international documents that enshrined the right to self-determination - the
UN Charter, Declarations, Covenants on Human Rights. Controversial issues of correlation of this principle with
the territorial integrity of states are considered. It substantiates the relevance of finding compromise solutions to
ensure stability in the realization of the right to self-determination through various forms of autonomy and the
formation of new states.
Keywords: autonomy, sovereignty, self-determination of peoples, rights of national minorities.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_19

PROBLEME ACTUALE ALE FAMILIILOR CU COPII ÎN SITUAȚIE DE RISC

USM ADMIN — 2024-06-18

Familiile cu copii în situație de risc se confruntă cu diverse provocări, precum sărăcia, violența domestică, probleme de sănătate mentală sau fizică, dependențe și lipsă de resurse sociale. Serviciile sociale au rolul de a gestiona
aceste riscuri prin integrarea teoriilor și metodelor adecvate pentru a identifica soluții eficiente. Printre principalele
teorii utilizate se numără teoria sistemelor sociale, teoria schimbului social și teoria legăturilor sociale. Pentru validarea reperelor teoretice, am organizat un focus grup cu experți în domeniul social, care ne-a permis să îmbunătățim
înțelegerea complexității acestor situații și să validăm cele mai recente cercetări și practici în domeniu.
Cuvinte-cheie: familii cu copii în situație de risc, copii în situație vulnerabilă, integrare socială, teoria schimbării
sociale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_20

RĂSPUNDEREA PENALĂ A MINORULUI ÎN DREPTUL COMPARAT

USM ADMIN — 2024-06-18

În acest articol sunt analizate drepturile minorilor acuzați pentru săvârșirea de infracțiuni în contextul procedurilor
de justiție și anume aspectele importante ce țin de drepturile fundamentale ale minorilor în cadrul procedurilor judiciare precum, garantarea unui proces echitabil, inclusiv participarea efectivă a unui avocat și accesul la serviciile acestuia, drepturile minorilor reținuți, detenția preventivă, protecția împotriva relelor tratamente și a arestării sau deținerii
în condiții contrare a dispozițiilor tratatelor internaționale precum și dreptul la un remediu efectiv. De asemenea, sunt
analizate principiile directoare ce țin de privarea de liberate a minorilor, vârsta răspunderii penale a minorilor și a
prevederilor speciale în aplicarea pedepselor penale în privința minorilor din diferite state.
Cuvinte-cheie: proces penal, protecția minorilor, proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, tratamente inumane și degradante, dreptul la un remediu efectiv, măsuri preventive, reținere, arest preventiv, condamnare, executarea
pedepsei, extrădare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_21

PRESIDENT OF THE REPUBLIC OF BELARUS – HEAD OR HEAD OF STATE?

USM ADMIN — 2024-06-18

Using linguistic and historical and legal methods, the author set out to show that the President of the Republic of
Belarus is not the head of state, but the head of state. It is noted that the constitutional content of the concept of “head
of state” does not significantly depend on the form of government.
The issues of incorrect translation and substitution of words in аrt. 79 of the draft Constitution of the Republic of
Belarus at the republican referendum on November 24, 1996. As a result, the President of the Republic of Belarus
unreasonably, in addition to the will of the people, received the status of ,,Head of State”.
An assessment of the consequences for the country and society of the ,,President-Head of State” union is given.
It is shown that such a combination allows the President not to act, but to rule alone, which leads to the formula:
,,president” – ,,head of state” – ,,sovereign”.
In conclusion, it is concluded about the monarchization of the institution of the presidency and the formation of a
new atypical form of government in the country – the ,,republican elected monarchy”.
Keywords: сonstitution, referendum, president, the head of state, a man-made state, monarchization.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_22

,,IDENTITY” IN THE DISCURSIVE PRACTICE OF CONTEMPORARY SOCIO-POLITICAL MOVEMENTS

USM ADMIN — 2024-06-18

The rhetoric of contemporary socio-political movements often formulates its demands and arguments using the word
,,identity”, despite the lack of its clear definition. The article aims to analyze the additional meanings that ,,identity”
acquires in the discursive practice of modern socio-political movements such as feminism, the LGBT movement,
and environmental activism, as well as to examine the role of ,,identity” in these discourses. Research materials are
classic works related to each socio-political movement. As the result the paper claimes that in feminism, the LGBT
movement, and environmental activism, the word ,,identity” serves as a tool to attribute importance to aspects previously
considered secondary - whether it be women, gender, or biological organisms. The search for the reasons behind such a
rhetorical choice implies immersing into the theory of psychologisation of modern society (J. De Vos) and the theory of
psychological power (M. Foucault).
Keywords: identity, socio-political movement, feminism, LGBT movement, environmental activism,
psychologisation, psychological power.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_23

OPINIA COPILULUI ÎN CONTEXTUL PROCEDURII DE ÎNAPOIERE SAU EXERCITARE A DREPTULUI DE VIZITARE A ACESTUIA

USM ADMIN — 2024-06-18

În cadrul procedurii de înapoiere sau exercitare a dreptului de vizitare, opinia copilului urmează a fi luată în considerare, precum se procedează și în multe alte chestiuni ce privesc drepturile și interesele acestuia.
Prevederile internaționale permit instanțelor administrative și judiciare să nu dispună înapoierea copilului, în
cazurile în care acesta se împotrivește. Iar dat fiind faptul că, procedura de înapoiere sau exercitarea dreptului de
vizitare a fost înființată cu scopul protecției intereselor exclusiv ale copilului, de opinia acestuia urmează să se țină
cont obligatoriu, în cazul în care se constată că vârsta și gradul de maturitate îi permit să perceapă și să se expună
asupra situației în care se află.
Cuvinte-cheie: copil, opinia copilului, vârstă, grad de maturitate, înapoierea copilului.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_24

ASPECTE VICTIMOLOGICE ALE INFRACȚIUNILOR CU CARACTER SEXUAL. STUDII DE CAZ ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE

USM ADMIN — 2024-06-18

Cunoașterea aspectelor victimologice ale infracțiunilor cu caracter sexual, anume a patternurilor sociale
și psihocomportamentale este indispensabilă organizării eficiente a activității anticrimă pe palierul preventiv,
mai ales dacă ne referim la prevenția victimologică a acestor infracțiuni. Dar la o asemenea cunoaștere nu se
poate ajunge făcând abstracție de studierea cazurilor de victimizare concrete. Astfel de studii, foarte populare
în lumea occientală, nu pot fi aplicate în România și Republica Moldova din cauza că intervin variații culturale
semnificative, care fac și diferențe ce nu pot fi conciliate. În aceste condiții, se conturează necesitatea de a analiza situații concrete de victimizare pentru a obține generalizări teoretice potrivite pe care ulterior să le putem
pune la dispoziție organelor de ocrotire a normelor de drept în sensul de a organiza mai eficient, prin metode
diversificate, activitatea de securizare criminologică a cetățenilor prin prevenție și combatere. Din aceste considerente, am purces la un demers investigativ în care să identificăm unele aspecte victimologice ale infracțiunilor
cu caracter sexual, anume analizând cazuri concrete și elaborând unele recomandări ameliorativ-preventive în
legătură cu acestea.
Cuvinte-cheie: prevenție, infracțiuni sexuale, victimă, agresor, autoprevenție, factori victimogeni, agresiune sexuală, concubinaj, monoparentalietate viol.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_25

ÎNTREȚINEREA COPIILOR MINORI DE CĂTRE PĂRINȚII DIVORȚAȚI

USM ADMIN — 2024-06-18

Familia joacă un rol primordial pentru dezvoltarea și educarea copiilor, în asigurarea sprijinului reciproc între
membrii familiei și în menținerea echilibrului social. În interiorul familiei, copiii învață pentru prima dată cum să
perceapă viața în complexitatea ei fiind călăuziți de către părinți. Principala misiune a părinților, indiferent de anumite conjucturi, constă în asigurarea unui cămin armonios și viață decentă urmașilor săi. Drept urmare, întreținerea
copiilor minori de către foștii soți, rămâne în egală măsură principala îndatorire a persoanelor odată ce și-au propus
să devină părinți. Prezentul articol constituie cercetarea minuțioasă privind obligația legală de întreținere a copiilor minori în cazul părinților divorțați, ordinea și modul de contribuire și participarea la viața și educația copiilor.
Totodată, reprezintă o sinteză multidimensională a obligației de întreținere datorată copiilor minori de către părinții
divorțați care trebuie să participe în egală măsură la sprijinirea materială, financiară și morală a copiilor minori comparativ întreținerii copiilor majori.
Cuvinte- cheie: minor, părinți, divorț, venituri, pensie de întreținere, hotătâre judecătorească.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_26

EXPLORAREA REGULII ADMISIBILITĂȚII PROBELOR ÎN PROCESUL PENAL: O ANALIZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ

USM ADMIN — 2024-06-18

Respectarea regulii admisibilității probelor este esențială pentru un proces penal, anumite reguli privind admisibilitatea probelor fiind stabilite în jurisprudență CtEDO și încorporate în legislația națională. În general, principiul
admisibilității probelor înseamnă că în principiu orice probă este admisibilă, cu excepția cazurilor când intervin limitările legale și limitările impuse de principiile generale. Acest articol analizează reguli de admisibilitate a probelor
în procesul penal prevăzute la nivel european și național, fiind acordată atenție și funcțiilor admisibilității în procesul
penal, în special funcției de garanție. Totodată, articolul reflectă starea dezbaterii științifice privind recunoașterea
probelor obținute ilegal ca „probe inadmisibile”, precum și opiniile autorilor cu privire la această problemă.
Cuvinte-cheie: proces penal, probe, proces echitabil, admisibilitatea, inadmisibilitatea, acțiunile autorităților
statului, excluderea probelor.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_27

IDENTIFICĂRI CONCEPTUAL-TEORETICE ALE FENOMENULUI ,,DEZINFORMARE”

USM ADMIN — 2024-06-18

Actualmente, fenomenul ,,dezinformării” a devenit o problemă de relevanță pe scena internațională, reînviind
dezbaterea în jurul circulației informațiilor, a legăturilor acesteia cu interesele geostrategice ale anumitor țări și a
efectelor pe care le produc asupra cetățenilor. Deși discuțiile cu referire la fenomenul ,,dezinformării” nu sunt recente, actualmente, acest fenomen capătă noi dimensiuni: natura rețelelor digitale permite să fie folosite nu doar pentru
a disemina informații, ci și pentru a ataca serverele de date folosind tehnici informatice (pentru a le modifica, fura
sau distruge); rețelele de socializare și personalizarea informațiilor primite prin intermediul acestora; noi forme de
influență a sferei publice.
Prezentul articol are drept obiectiv reliefarea principalelor definiții cu referire la conceptul de ,,dezinformare”.
Multiplele sensuri ale ,,dezinformării” ne fac să scoatem în relievanță principalele caracteristici, precum ar fi: fenomen intenționat, lipsă de adevăr, ca fenomen legat de informație și mass-media, comunicare, ca armă de atac împotriva adversarului, ca fenomen organizat.
Cuvinte-cheie: dezinformare, informație, operațiune, acțiune politică, relații internaționale, influență, control.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_28

STUDIU EMPIRIC PRIVIND RESPECTAREA DEMNITĂȚII UMANE

USM ADMIN — 2024-06-18

Chiar dacă sistemul juridic are o reglementare clară privind desfășurarea procesului penal, în aplicarea căruia
trebuie respectat principiul demnității umane, nu putem spune că nu poate fi sau nu a fost încălcat acest principiu
al demnității umane. Neajunsurile legislative trebuiesc înlăturate să nu existe posibilitatea de a se profita (abuz al
autorității). Pot fi considerate vicii fundamentale care pot afecta hotărârile instanțelor.
Examinarea și analiza cadrului normativ va fi prezentat în scopul respectării și implementării unor garanții
procedurale de protecție și respectare a demnității umane în cadrul procedeelor probatorii. Astfel spus, rezultatul
cercetării rezidă, pe de o parte, în sistematizarea lucrărilor din domeniu și a legilor în vigoare, cu scoaterea în
evidență a celor mai importante idei care se referă la obiectul de studiu dar, totodată, și o încercare de analiză a
aspectelor pozitive și criticabile ale acestora, formularea unor idei proprii referitoare la respectarea principiului
demnității umane. Pe de altă parte, sunt abordate aspecte practice ale încălcării principiului demnității umane în
scopul reliefării particularităților acestuia în practică, organelor de drept. Studiul realizat să permită astfel a se
stabili direcțiile şi tendințele politicii procesual-penale promovate pe linia asigurării și realizării dreptului la respectarea principiului demnității umane.
Cuvinte-cheie: demnitate umană, principiu, respect, procedură penală.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_29

SPECIFICITY OF ,,CRIMES AGAINST FOREIGNERS”: CATEGORIES OF VICTIMITY AND PROTECTION OF HUMAN RIGHTS DURING WAR

USM ADMIN — 2024-06-18

This article highlights the specifics of ,,crime against foreigners”, categories of crimes committed against foreign
citizens themselves, due to their prevalence, relevance, increased public danger, due to their criminological and
criminal legal features, as well as due to the understudied nature of this criminal phenomenon. We believe that
currently the type of crime associated with foreigners represents a separate and independent, specific section of
criminal offenses and an object of criminological and victimological research in the context of globalization processes,
post-pandemic effects and long-term war in Ukraine.
Keywords: ,,crimes against foreigners”, foreign victim, security of humanity, victimization of citizens, protection
of (social/fundamental) human rights, military aggression, war crimes, genocide, terrorism, human trafficking.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_30

ROLUL INSTITUȚIILOR INTERNAȚIONALE ȘI ȚĂRILOR DE DESTINAȚIE IN FORMAREA DIASPOREI MOLDOVENEȘTI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

USM ADMIN — 2024-06-18

În articol se analizează activitatea organizațiilor internaționale și a țărilor UE la procesul de consolidare și dezvoltare a diasporei moldovenești în Uniunea Europeană, se dezvăluie principalele forme și mecanisme de stimulare
a acestor procese.
Principalele instituții internaționale care se preocupă de implementarea proiectelor și programelor sunt: ONU,
Organizația Internațională a Muncii, Organizația Internațională pentru Migrație, OSCE, Centrul Internațional pentru
Dezvoltarea Politicilor Migraționiste (ICMPD) și altele. La nivel regional Moldova participă la mai multe organizații
și platforme specializate în domeniul migrației: Parteneriatul Estic, FRONTEX, EUBAM, Parteneriatul de Mobilitate, Procesul de la Praga, Procesul de la Budapesta, Procesul de la Söderköping și altele. Printre donatorii de asistență
financiară pentru Moldova în sfera migrației și diasporei se regăsesc și guvernele a mai multor state-membri UE,
al SUA și ale altor țări. Guvernul moldovenesc reglementează baza instituțională și mecanismul de coordonare a
asistenței externe oferite de organizațiile internaționale și țările donatoare.
Moldova beneficiază de asistență financiară, juridică, și logistică diversă din partea UE pentru reglementarea
migrației și integrării migranților în UE. În articol sunt indicate convențiile europene, care au avut impact asupra
elaborării politicii moldovenești în domeniul migrației și diasporei. Diaspora este privită drept agent al schimbării.
Structurile europene încep să pună accent în politicile sale asupra diasporei doar începând cu 2011. UE insistă asupra
colaborării strânse dintre diaspore și țările de origine, considerând că integrarea migranților se realizează mai efectiv prin intermediul diasporei. În procesul integrării migranților trebuie să fie incluse instituțiile societății civile din
țările UE. Moldova adoptă practicile pozitive de atragere a diasporei, suportului ei pentru dezvoltarea sustenabilă a
țării. Experiența arată că este necesar de a încheia acorduri nu numai în domeniul migrației de muncă și protecției
sociale, ci și în domeniul protecției juridice a migranților de muncă. Creșterea rolului diasporei rezultă din adâncirea
colaborării cu societatea civilă a țărilor de destinație, includerii migranților de muncă în viața politică a țărilor de
destinație. Este important ca toate nivelurile de administrație să participe la dezvoltarea și implementarea strategiilor
de integrare a migranților.
Cuvinte-cheie: diaspora moldovenească, forme și mecanisme de dezvoltare și consolidare a diasporei în UE.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_31

MODELE DE FORMARE A GÂNDIRII CRITICE SPECIFICE ANALIȘTILOR DE INTELLIGENCE

USM ADMIN — 2024-06-18

Realitatea actuală a demonstrat că factorul uman a devenit resursa de bază necesară în depistarea conglomeratului
de probleme ce caracterizează societatea riscului, iar competențele gândirii critice sunt esențiale pentru omul viitorului. În acest șir se înscriu și modelele de formare a gândirii critice specifice analiștilor de intelligence ce se axează
pe anumite particularități: atingerea scopului (Halpern, 2000), calitatea raționamentului (Paul și Elder, 2004), sistemele de gândire 1 și 2 (Fischer și Spiker, 2004) depășirea provocărilor în analiza informațiilor (Hendrickson, 2008),
abilitățile gândiri critice (Harris și Spiker, 2012). Performarea gândirii critice de către analist este un proces bazat
pe cunoașterea etapelor procesului analitic, pe descoperirea aptitudinilor cu care se angajează în munca cognitivă și
formarea setului de abilități necesare pentru această muncă.
Cuvinte-cheie: gândire critică, competențe de gândire critică, aptitudini de gândire critică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_32

STANDARDUL UNEI INSTANȚE JUDECĂTOREȘTI INSTITUITE DE LEGE. PROBLEMATICA TRANSFERULUI TEMPORAR AL JUDECĂTORILOR LA CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

USM ADMIN — 2024-06-18

Obiectul prezentului studiu îl constituie problematica transferului temporar al judecătorilor la Curtea Supremă de
Justiție prin prisma standardului unei instanțe judecătorești instituite de lege, stabilit de art. 6 alin. (1) din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului. Scopul declarat al reglementării transferului temporar al judecătorilor la Curtea
Supremă de Justiție este de a asigura buna funcționare a instanței judecătorești supreme în condițiile demisiei marii
majorități a judecătorilor de la această instanță. Importanța acestui subiect rezidă în faptul că, deși în 2023, remediul
legislativ vizat a trecut testul constituționalității, în 2016, Curtea Constituțională a făcut o distincție între judecă-
torii judecătoriilor și ai curților de apel, pe de o parte, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, pe de altă parte. În
condițiile în care o parte a comunității juridice a considerat că respectiva distincție era aplicabilă și speței din 2023,
iar instanțele judecătorești trebuie să inspire încredere publică, se impune o cercetare a subiectului abordat.
Cuvinte-cheie: legalitate, instanță judecătorească instituită de lege, transferul temporar al judecătorilor, Curtea
Supremă de Justiție, constituționalitate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_33

PROMOVAREA REFUGIATULUI LA OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ LEGITIMĂ PRIN PRISMA DEZVOLTĂRII SECTORULUI ECONOMIC AL ȚĂRII GAZDĂ

USM ADMIN — 2024-06-18

În aceast articol se descriu cele mai importante aspecte despre incluziunea și adaptarea refugiatului în sectorul
economic al unei societăți prospere democratice. O atenție deosebită se acordă angajării refugiaților în câmpul muncii, deoarece ei urmează să contribuie la dezvoltarea economică a tării gazdă. Se aplică diverse elemente noi de analiză, pentru a demonstra că informația este actuală și veridică. Se abordează unele aspecte primordiale ca: litigiile de
adaptare a refugiaţilor în ocuparea forței de muncă și procesul de integrare în comunitatea gazdă . Se descrie asimilarea definitivă a instrumentelor locale în raport cu principalele momente de adaptare a subiecților, în cazul nostru a
refugiaților. Autorii a mai multor arte doctrinare fac trimitere la multiple surse de idei în care sunt descrise normele
aplicabile de încadrare a refugiaților în diferite țări. La finele articolului sunt expuși și factori definitorii de cercetare
cu privire la ocuparea forței de muncă a refugiaţilor,finalizând cu recomandări.
Cuvinte-cheie: refugiat, UE, Ucraina, PNUD, forța de muncă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_34

INFLUENȚA BUNEI CREDINȚE ASUPRA REALIZĂRII DREPTULUI DE A PRIMI ÎNTREȚINERE DE LA SOȚ SAU FOST SOȚ

USM ADMIN — 2024-06-18

Odată cu înregistrarea actului de căsătorie, soții sunt obligați reciproc și în mod solidar să-și acorde întreținere
materială și susținere morală atât în perioada căsniciei, cât și odată cu desfacerea acesteia. La stabilirea plății pensiei
de întreținere din partea soților se va lua în considerație atât perioada convețuirii în comun a soților care dă dreptul la
întreținere, cât și perioada de după desfacerea căsătoriei. Rolul instanței de judecată fiind unul primordial manifestat
prin examinarea minuțioasă a tuturor circumstanțelor de fapt și de drept care influențează buna-credință asupra dreptului de a primi întreținere de la soț sau fost soț. La stabilirea dreptului ce dă naștere obligației de întreținere, instanța
judecătorească va aprecia probele administrate în dosar ținând cont de principiul bunei credințe sau lipsa acesteia.
Instanța poate respinge cererea privind plata pensiei de întreținere dacă consideră că soțul care solicită întreținere a
acționat contrar bunei-credințe.
Cuvinte-cheie: Întreținere, buna-credință, comportament amoral, incapacitate de muncă, sprijin material, creditor, debitor.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_35

CÂTEVA CRITERII DE APRECIERE A SISTEMULUI DE JUSTIȚIE PENALĂ. ANALIZA LOR PRIN RAPORTARE LA REALITATEA SOCIO-JURIDICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

USM ADMIN — 2024-06-18

Fiecare stat ca sistem social are conturată propria realitate, iar un subsistem important al fiecărui stat este cel
al justiției penale. Diferențele conturate la nivelul realității sociale per ansamblu, determină diferențe și la nivelul
realității socio-juridice per parte. În condiția în care oamenii azi au posibilitatea de a emigra în zone în care pot să își
asigure un trai mai bun, devine evident și firesc faptul că fiecare dintre noi se preocupă de întrebarea „care stat are
un sistem de justiție penală mai reușit?”, pentru că fiecare caută protecție inclusiv prin intermediul dreptului penal.
Mulți dintre noi eșuează în identificarea unui răspuns corect, tocmai din cauza că nu stabilește propriile criterii care
să le caracterizeze așteptările personale în raport cu sistemul de justiție penală. În articolul de față, ne-am propus să
identificăm și să descriem câteva criterii prin care să putem aprecia mai obiectiv sistemul de justiție penală a unui
stat, criterii pe care le-am analizat prin prisma realităților ce caracterizează structura socială a Republicii Moldova.
Cuvinte-cheie: justiție penală, sistem, criterii de apreciere, drepturi ale omului, justiție tardivă, resocializare,
prevenție, represiune, politică penală.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_36