Științe Sociale https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale <p>ISSN 1814-3199 | E-ISSN 2345-1017</p> ro-RO Tue, 18 Jun 2024 12:40:29 +0300 OJS 3.3.0.10 http://blogs.law.harvard.edu/tech/rss 60 MANIFESTĂRILE PENALE ALE SEPARATISMULUI ÎN VIZORUL CODULUI PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6099 <p><span class="fontstyle0">În prezenta investigație sunt supuse cercetării infracțiunile reunite sub denumirea marginală de separatism, prevă-<br>zute la art. 340</span><span class="fontstyle0">1 </span><span class="fontstyle0">din Codul penal al Republicii Moldova. Pentru ca acest articol să-și producă efectul scontat, beneficiarilor și destinatarilor legii penale trebuie să li se explice clar condițiile în care poate fi aplicat art. 340</span><span class="fontstyle0">1 </span><span class="fontstyle0">din Codul<br>penal al Republicii Moldova. Se subliniază că acest articol poate fi aplicat numai dacă activitatea de separare a unei<br>părți din Republica Moldova – pe care făptuitorul o desfășoară, o instigă, o finanțează etc. – fie presupune suprimarea<br>democrației și a drepturilor omului, fie este </span><span class="fontstyle2">însoțită </span><span class="fontstyle0">de aplicarea violenței.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">separatism, indivizibilitatea Republicii Moldova, instigare, finanțare, suprimarea democrației și<br>a drepturilor omului, violenț</span><span class="fontstyle0">ă</span><span class="fontstyle2">; concursul de infracțiuni.</span> </p> <p><span class="fontstyle2">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_01"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_01</span></a></span></p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6099 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ROLUL LEGISLAȚIEI BANCARE EUROPENE PENTRU STABILITATEA FINANCIARĂ https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6100 <p><span class="fontstyle0">În ultimele decenii, instituțiile financiare, inclusiv băncile, asigurătorii, fondurile de pensii și firmele de investiții,<br>s-au confruntat cu schimbări de reglementare tot mai mari, în special în cadrul Uniunii Europene. Evenimentele<br>globale recente au modificat și mai mult cadrul de reglementare financiară a Uniunii Europene, iar unele modificări<br>aduc și riscuri, fiind necesare noi instrumente de supraveghere. Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra<br>schimbărilor, concentrându-se pe dreptul bancar și financiar european, care este în centrul a trei subiecte economice<br>principale: piața financiară, instituțiile financiar-bancare și tranzacțiile financiare transfrontaliere. Specificul dinamic<br>a acestor reglementări subliniază necesitatea adaptării continue în industrie. Acest articol servește ca o introducere<br>în evoluțiile actuale pentru înțelegerea contextului mai larg al dreptului financiar european și a implicațiilor acestuia<br>pentru părțile interesate.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle0">: </span><span class="fontstyle3">piețe financiare, reglementare, drept comercial, instituții financiare, economie transnațională,<br>stabilitate, evoluții financiare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_02"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_02</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6100 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 SUMMARY:THE INTERPRETATION OF THE LAW: ACT OF KNOWLEDGE OR ACT OF WILL? https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6101 <p><span class="fontstyle0">Problema interpretării dreptului s-a bucurat pe parcursul secolelor de atenție sporită din partea doctrinei și practicii juridice. Atât școala dreptului natural, cât și teoria normativistă cu varianta sa pozitivistă, au pledat pentru a defini<br>interpretarea ca o activitate care se axează pe semnificația normei, actului sau conduitei umane. Divergența apare în<br>cazul răspunsului la întrebarea dacă semnificația este doar descoperită sau ea este determinată de cel ce interpretează<br>dreptul. Analizând tezele autorilor francezi despre interpretare, în primul rând al adepților teoriei realiste, ajungem<br>la concluzia că interpretarea este un act de cunoaștere, dar pentru a deveni obligatorie, adică pentru a produce efecte<br>juridice, este necesară voința organului care aplică și interpretează legea și în acest caz judecătorul de bună credință,<br>profesionist și cu bun simț este responsabil pentru decizia sa. Cât de importantă este voința organului ce interpretează<br>ne demonstrează studiul de caz: Ucraina și Moldova.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">interpretarea dreptului, teoria dreptului natural, teoria normativistă, teoria realistă a dreptului,<br>cunoaștere, voință, judecător, bun-simț.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_03"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_03</span></a></span></p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6101 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN ERORILE ORGANELOR DE URMĂRIRE PENALĂ, PROCURATURII ȘI ALE INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI. ANALIZA PRACTICII JUDICIARE, PROBLEME ȘI PERSPECTIVE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6102 <p><span class="fontstyle0">În procesul penal persoana, scoasă de sub urmărirea penală sau achitată, beneficiază de dreptul la despăgubire<br>din partea statului. Deși acest drept este realizat in baza Legii nr. 1545 din 25.02.1998 </span><span class="fontstyle2">privind modul de reparare<br>a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor<br>judecătoreşti, </span><span class="fontstyle0">jurisprudența Curții Supreme de Justiție constată temei pentru repararea prejudiciului numai în cazul<br>existenței actului de reabilitare a persoanei acuzate (ordonanța de scoatere de sub urmărire penală sau sentința de<br>achitare). Acțiunile ilicite, indicate în lege, nu determină dreptul la reparație, dar sunt luate în considerație la stabilirea cuantumului prejudiciului. Pentru a exclude interpretarea contradictorie a normelor juridice privind repararea<br>prejudiciului persoanei reabilitate în procesul penal, propunem înlocuirea sintagmei ,, </span><span class="fontstyle2">acțiuni ilicite</span><span class="fontstyle0">” din Legea nr.<br>1545 cu lexemul ,, </span><span class="fontstyle2">erorile</span><span class="fontstyle0">”.<br></span><span class="fontstyle3">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle2">erori judiciare, acțiuni ilicite, prejudiciu material și moral, act de reabilitare, scoatere integrală<br>de sub urmărire penală, achitarea persoanei acuzate</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_04"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_04</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6102 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ANALIZA MATERIALELOR ȘTIINȚIFICE PRIVIND RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU MUNCA FORȚATĂ, PUBLICATE ÎN STRĂINĂTATE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6103 <p><span class="fontstyle0">Pentru a percepe natura juridică a infracţiunii de muncă forțată, pot fi luate în considerare cercetările realizate de<br>către: C.-E. Cristea, C. Olaru și I. Ristea (România); M. D. Jdan, T. O. Mihailicenko, A. Orlean, O. O. Oropai și Iu.<br>Iu. Zabuga (Ucraina); A. V. Andreev, I. T. Idrisov, N. T. Idrisov și N. Iu. Tetereatnikov (Federația Rusă). La delimitarea muncii forțate de faptele asemănătoare (sclavie, traficul de ființe umane săvârșit în scopul exploatării prin muncă<br>etc.) se referă: I. T. Idrisov, N. T. Idrisov, T. O. Mihailicenko, A. Orlean și Iu.Iu. Zabuga. Pentru a identifica înțelesul<br>noțiunii de muncă forțată, este util să luăm în considerare definițiile acestei noțiuni, care sunt formulate de către C.-E.<br>Cristea, I. T. Idrisov, N. T. Idrisov, T. O. Mihailicenko și Iu.Iu. Zabuga.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">munc</span><span class="fontstyle2">ă </span><span class="fontstyle3">forțată, servicii forțate, munc</span><span class="fontstyle2">ă </span><span class="fontstyle3">obligatorie, sclavie, exploatarea prin muncă, exploatarea<br>copiilor, libertatea muncii.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_05"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_05</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6103 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ZOOSADISMUL: ANALIZA FENOMENULUI https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6104 <p><span class="fontstyle0">Prezentul studiu reprezintă o încercare de analiză a fenomenului numit „zoosadism” ce constituie o latură<br>neagră a dragostei, una dintre cele mai dure forme ale ei. Pe această cale, vom dezvălui sensul noțiunii de ”zoosadism” sub aspect comun și medical. Întru crearea unei imagini complexe a fenomenului, au fost stabilite și<br>supuse analizei cauzele acestuia, identificate trăsăturile lui definitorii cu determinarea particularităților actelor<br>de zoosadism realizate de către minori. Au fost examinate metodele sadice de tratament crud al animalelor,<br>caracterizate sub aspect obiectiv și subiectiv. Este analizat zoosadismul din perspectivă sexuală și non-sexuală, marcându-se manifestarea acestuia pe rețelele de socializare și degenerarea fenomenului în comportament<br>agresiv îndreptat contra ființei umane. Studiul conține și formularea unor recomandări în vederea prevenirii și<br>combaterii zoosadismului.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">animal, zoosadism, piromanie, enurezis, torturarea animalelor, tratarea cu cruzime a animalelor,<br>parafilie, bestialitate.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_06"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_06</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6104 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ALTERNATIVE ALE PARLAMENTARISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. ASPECTE DE ORDIN TEORETIC ȘI PRACTIC https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6105 <p><span class="fontstyle0">Parlamentul, exercitând funcția de îmbinare a suveranității poporului cu puterea de stat, indică izvorul real al<br>puterii într-un stat democratic. Astăzi această instituție, în pofida deținerii unor funcții de importanță majoră, precum<br>cea reprezentativă, legislativă și de control asupra executivului, se confruntă cu numeroase provocări ce știrbesc din<br>autoritatea sa de organ suprem reprezentativ și unica autoritate legislativă. Acest studiu scoate în evidență principalele avantaje și dezavantaje ale parlamentarismului autohton și propune soluții pentru consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova în realizarea funcțiilor sale, reformele instituționale şi constituţionale propuse având ca<br>scop diminuarea tendinţelor de personalizare a puterii şi accentuarea tendinţelor de parlamentarizare a vieţii politice.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">parlamentarism, traseism politic, absenteism politic, reprezentare, delegare legislativă, angajarea răspunderii.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_07"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_07</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6105 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ANALIZA DE DREPT PENAL A INFRACȚIUNILOR DE FABRICARE, PUNERE ÎN CIRCULAȚIE ȘI UTILIZARE A TIMBRELOR DE ACCIZE FALSE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6107 <p><span class="fontstyle0">Prezenta investigație științifică are ca obiect infracțiunile de fabricare, punere în circulație și utilizare a timbrelor de<br>accize false, care sunt prevăzute de art. 250</span><span class="fontstyle0">2 </span><span class="fontstyle0">din Codul penal al Republicii Moldova. Sunt relevate condițiile, care au<br>impus adoptarea acestui articol, precum și finalitatea urmărită prin adoptarea art. 250</span><span class="fontstyle0">2 </span><span class="fontstyle0">din Codul penal al Republicii<br>Moldova. Este stabilit conținutul juridic al infracțiunilor prevăzute la art. 250</span><span class="fontstyle0">2 </span><span class="fontstyle0">din Codul penal al Republicii Moldova,<br>fiind identificate obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă, subiectul și circumstanțele agravante ale acestora. Sunt<br>determinate asemănările și deosebirile dintre infracțiunile prevăzute la art. 250</span><span class="fontstyle0">2 </span><span class="fontstyle0">din Codul penal al Republicii Moldova,<br>pe de o parte, și infracțiunile specificate la art. 250 și 361 din Codul penal al Republicii Moldova, pe de altă parte.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">timbre de accize, fabricare, punere în circulație, utilizare, mărfuri accizate, articole din tutun,<br>produse alcoolice.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_08"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_08</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6107 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 TEMEIURILE CONSTITUIRII UNEI FIDUCII https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6108 <p><span class="fontstyle0">În cadrul prezentului articol sunt analizate temeiurile constituirii unei fiducii, potrivit art. 2074 din Codul civil<br>al Republicii Moldova. Pentru a face lumină asupra sursei de inspirație a legiuitorului și asupra caracteristicilor<br>distincte ale diverselor metode de constituire, se efectuează un studiu comparativ cu privire la regulile prezentate în<br>Cartea X (Trusts) din Draft Common Frame of Reference, precum și a celor cuprinse în Codurile civile din provincia<br>Quebec, Franța, România și Republica Moldova.<br>În context, se pune accent pe modalitățile de constituire voluntară a unei fiducii, și anume prin contract, declarație<br>unilaterală și testament, toate acestea fiind reglementate în mod cuprinzător. În plus, articolul abordează mecanismul<br>de creare a unei fiducii prin act administrativ sau hotărâre judecătorească, situații care necesită o reglementare legislativă expresă înainte de implementare. De asemenea, lucrarea stabilește corelația dintre „lege” și „act administrativ”<br>în calitate de surse ale fiduciei, prezentând o ipoteză potrivit căreia legiuitorul a înlocuit intenționat acest termen în<br>legislația Republicii Moldova.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">fiducie, izvor al fiduciei, constituirea fiduciei, act de constituire a fiduciei, contract de fiducie,<br>declarație de fiducie, testament, act administrativ, hotărâre judecătorească, DCFR.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_09"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_09</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6108 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 NECESITATEA STUDIULUI ȘTIINȚIFIC PRIVIND PROCESELE SUBCULTURALE DIN PENITENCIARELE REPUBLICII MOLDOVA https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6110 <p><span class="fontstyle0">Articolul de față constituie un argument pentru inițierea unor studii științifice asupra proceselor subculturale din<br>penitenciarele Republicii Moldova, procese care au un rol determinant în modelarea criminalității penitenciare, dar<br>care nu sunt suficient de bine reflectate în studiile și statisticile oficiale. Lipsa unor instrumente de control asupra diseminării subculturii criminale în mediul de detenție, dar și influența negativă a acesteia asupra efectului acțiunilor de<br>resocializare, a ordinii și stabilității în mediul carceral, cât și a altor aspecte importante ce vizează detenția, determină<br>ca studierea proceselor subculturale să fie extrem de actuală și necesară. Facilitățile create de legiuitor pentru deținuți,<br>în scopul eliberării acestora fără executarea integrală a pedepsei, pentru a stopa suprapopularea spațiului carceral și a<br>evita condamnările la CEDO, a determinat ieșirea unui flux masiv de condamnați din detenție, fapt care face studiul<br>subculturii și mai actual, existând riscul de export a acesteia în afara mediului carceral.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">subcultură criminală, proces subcultural, criminalitate penitenciară, stratificare socială</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_10"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_10</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6110 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 INSOLVENȚA TRANSFRONTALIERĂ: CONCEPT ȘI FORME DE REGLEMENTARE JURIDICĂ https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6112 <p><span class="fontstyle0">Prezentul articol își propune să definească și să clarifice termenul de insolvență transfrontalieră, precum și identificarea situațiilor care intră sub incidența insolvabilității transfrontaliere. Pornind de la faptul că subiecții activității<br>economice își desfășoară activitatea în mai multe state, iar aici intervine elementul de extraneitate specific raporturilor de drept internațional privat, articolul scoate în evidență locul insolvenței transfrontaliere în cadrul dreptului<br>internațional privat. Totodată, am atras atenția asupra faptului că nu există o definiție universal acceptată a termenului<br>de „insolvență transfrontalieră”. În acest sens, cercetarea conținutului și esenței relațiilor juridice examinate prezintă<br>un interes științific și practic considerabil.<br>De asemenea, sunt analizate diferite abordări legislative și instituționale adoptate la nivel global pentru gestionarea insolvabilității transfrontaliere, dar și comparații între sisteme juridice naționale și reglementări internaționale<br>privind insolvența.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">insolvență transfrontalieră, universalism, teritorialism, procedură de insolvență, drept<br>internațional privat, creditor străin, debitor străin.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_11"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_11</span></a> <br></span></p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6112 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 CERCETĂRILE DOCTRINARE CU PRIVIRE LA RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU FABRICAREA SAU PUNEREA ÎN CIRCULAŢIE A SEMNELOR BĂNEŞTI FALSE SAU A TITLURILOR DE VALOARE FALSE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6113 <p><span class="fontstyle0">Ideile și concepțiile științifice de o valoare netăgăduită privind infracţiunile, ce sunt prevăzute la art. 236 din Codul<br>penal al Republicii Moldova, au fost valorificate de către: V. Berliba; S. Brînza; R. Cojocaru; L. Gîrla; C. Gurschi; V.<br>Stati; Iu. Tabarcea (Republica Moldova); F. Duvac; N. Neagu; I. M. Rusu (România); V. Ivașcenko; I. M. Mihailov;<br>I. V. Sângaivska (Ucraina); I. E. Maksimova (Rusia). Acești doctrinari își îndreaptă privirea cu preponderență asupra<br>problemelor de natură juridico-penală ale fabricării sau punerii în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de<br>valoare false, care nu pot fi ignorate în procesul perceperii naturii juridice a răspunderii penale pentru fabricarea sau<br>punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de valoare false.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">răspunderea penală, fabricare, punere în circulaţie, contrafacere, alterare, semne băneşti false,<br>titluri de valoare false.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_12"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_12</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6113 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 APLICAREA ACQUIS-ULUI ÎN JURISPRUDENȚA UNUI STAT NON-MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE - CAZUL REPUBLICII MOLDOVA https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6115 <p><span class="fontstyle0">Aderarea la Uniunea Europeană implică respectarea democrației, drepturilor omului și a valorilor europene, precum și îndeplinirea criteriilor politice, economice și administrative. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova în decembrie 2023, iar aceasta trebuie să implementeze reforme extinse și<br>să efectueze modificări ale legislației pentru a se alinia standardelor europene și acquis-ului Uniunii. În acest articol<br>este reflectată și analizată jurisprudența națională dezvoltată de Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție<br>în domeniul aplicării dreptului Uniunii Europene și a aderării la valorile acesteia. Deși aplicarea acquis-ului nu era o<br>obligație a statului formal vorbind, având în vedere că nu este, deocamdată, membru al Uniunii Europene, acest fapt<br>denotă, însă, direcția clară de integrare europeană a Republicii Moldova.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">Uniunea Europeană, acquis, aplicabilitate, jurisprudență, stat non-membru, Curtea<br>Constituțională, Curtea Supremă de Justiție.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_13"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_13</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6115 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 NECESITATEA IMPLEMENTĂRII CONSIMȚĂMÂNTULUI VICTIMEI ÎN CALITATE DE CAUZĂ CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6116 <p><span class="fontstyle0">Consimțământul victimei este un subiect controversat în teoria dreptului penal. Mai mult decât atât, în doctrina<br>noastră națională, acesta este unul neexplorat. În conținutul acestui articol, ne-am propus să elucidăm dacă este relevantă implementarea consimțământului victimei în calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Pentru<br>a realiza acest obiectiv, am utilizat metoda dreptului comparat și am studiat practica judiciară și legală a altor țări în<br>legătură cu consimțământul victimei. În consecință, am identificat care sunt principalele condiții pentru valabilitatea<br>consimțământului victimei și care ar fi cea mai oportună formulare de lege ferenda pentru a fi implementată în Codul<br>penal al Republicii Moldova.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">consimțământul victimei, consimțământ, cauză care înlătură caracterul penal al faptei.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_14"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_14</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6116 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 APLICAREA CONFISCĂRII EXTINSE ÎN PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE JUDECARE A CAUZEI PENALE ȘI ÎN PROCEDURILE SPECIALE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6119 <p><span class="fontstyle0">Demersul științific este canalizat spre abordarea evoluției procesului penal modern, care a început să integreze<br>priorități precum interesul și eficiența în detrimentul altor valori tradiționale, cum ar fi aflarea adevărului. În acest<br>context, justiția negociată, deși pare să neglijeze anumite principii precum contradictorialitatea, devine din ce în ce<br>mai frecventă, întrucât simplifică și accelerează procedurile penale.<br>Pe de altă parte, omisiunea de a recupera produsul infracțiunii sau bunurile rezultate dintr-o activitate infracțională<br>și lăsarea acestora făptuitorului ar echivala cu ignorarea scopului procesului penal de a proteja persoana, societatea<br>și statul de infracțiuni.<br>Studiul se concentrează pe evaluarea compatibilității măsurii de siguranță a confiscării extinse cu aceste proceduri, examinând cadrul legal existent și propunând soluții pentru îmbunătățirea acestuia.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">confiscarea extinsă, măsură de siguranță, activități ilicite, procedura simplificată, acord de<br>recunoaștere a vinovăției, acord de cooperare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_15"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_15</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6119 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 PREMISELE REALIZĂRII DREPTULUI DE INTENTARE A CAUZEI PRIVIND INSTITUIREA, REÎNNOIREA ȘI REVOCAREA MĂSURILOR DE OCROTIRE JUDICIARE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6120 <p><span class="fontstyle0">Principiul accesului liber la justiție este garantat și protejat atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de<br>tratatele internaționale. Accesul liber la justiție nu este un drept absolut, acesta putând fi limitat prin instituirea unor<br>condiții de admisibilitate. Așadar, realizarea dreptului de intentare a procesului civil este determinată de întrunirea<br>anumitor premise și condiții stabilite de lege. În prezentul articol ne propunem să abordăm problema premiselor<br>realizării dreptului de intentare a cauzei de instituire, reînnoire și revocare a măsurilor de ocrotire judiciare. Prin<br>urmare, ne vom expune asupra aspectelor generale referitoare la premisele realizării dreptului de intentare a cauzei<br>și, nemijlocit, asupra premiselor de realizare a dreptului de intentare a cauzei de instituire, reînnoire sau revocare a<br>măsurilor de ocrotire judiciare. Totodată, anticipând evenimentele specificăm că prezentul articol științific va face<br>corp comun cu un alt articol prin care vom cerceta problema condițiilor realizării dreptului de intentare a cauzei de<br>instituire, reînnoire sau revocare a măsurilor de ocrotire judiciare.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">măsuri de ocrotire judiciare, premisă, intentarea procesului, refuz în primire cererii, restituirea<br>cererii.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_16"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_16</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6120 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 REGLEMENTĂRILE CONVENȚIEI C.M.R. (GENEVA, 1956) PRIVIND RĂSPUNDEREA TRANSPORTATORULUI – ÎNTRE MOBILITATE ȘI IMPERATIVITATE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6121 <p><span class="fontstyle0">Prezentul articol științific va analiza prevederile Convenției privind contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (C.M.R.), adoptată la Geneva, la 19.05.1956 care vizează răspunderea transportatorului pentru neexecutarea sau executarea parțială a obligațiilor care izvorăsc din contractul de transport rutier internațional de mărfuri. Studiul combină analiza particularităților privind răspunderea cu posibilitatea examinării litigiilor prenotate<br>prin intermediul arbitrajului comercial internațional. În acest sens, studiul se focalizează pe interpretarea art. 33 din<br>Convenția C.M.R., în scopul clarificării posibilității inserării unei clauze arbitrale într-un contract de transport rutier<br>internațional de mărfuri. În condițiile în care art. 33 din Convenție nu reglementează forma clauzei arbitrale într-un<br>astfel de contract, opiniile din doctrina internațională sunt scindate și, urmează a fi analizate în contextul cercetării<br>prenotate. Astfel, urmează a fi analizate fundamentele din doctrina germană, poloneză și elvețiană, în vederea interpretării eficiente a prevederii nominalizate.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">contract, răspundere, transportator, arbitraj, convenție, clauză arbitrală, obligație, litigiu, scrisoare de trăsură.</span> </p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_17"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_17</span></a></span></p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6121 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 CADRUL BASEL DE GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ A BĂNCILOR https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6124 <p><span class="fontstyle0">Cadrul Basel în domeniul guvernanței corporative a băncilor este un set de linii directoare și standarde<br>internaționale stabilite de Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancară, acesta având un rol crucial în stabilirea<br>practicilor de guvernanță corporativă ale băncilor din întreaga lume, contribuind activ la îmbunătățirea stabilității,<br>gestionarea riscurilor și conformarea cu reglementările naționale și internaționale aplicabile băncilor. Acest cadru de<br>reglementare conturează principiile și cerințele legate de managementul riscurilor, adecvarea capitalului, controalele<br>interne, transparența acționarilor băncii și relațiile cu clienții, însă se pune un accent puternic pe supravegherea consiliului, responsabilitatea și alinierea stimulentelor cu sustenabilitatea pe termen lung. În prezent, băncile urmează<br>să implementeze Basel IV - continuarea standardelor din Basel III, dezvoltat ca răspuns la deficiențele reglementării<br>financiare relevate de criza financiară din 2007, având scopul consolidării cerințelor de capital bancar prin creșterea<br>cerințelor minime de capital, deținerea lichidităților de înaltă calitate și scăderea efectului de levier bancar.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle0">: </span><span class="fontstyle3">guvernanță corporativă, cadru Basel, criză, managementul riscurilor, interesele acționarilor, capital, supraveghere.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_18"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_18</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6124 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 HISTORICAL RETROSPECTIVE OF THE FORMATION OF THE INSTITUTION OF AUTONOMY AND SELF-DETERMINATION OF PEOPLES https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6125 <p><span class="fontstyle0">This article examines the evolution of the concept of the right of nations to self-determination from the ideas<br>of the Enlightenment to the modern enshrinement in international law. It traces the genesis of the ideas of popular<br>sovereignty and natural human rights in such thinkers as Locke, Grotius, Vattel and Rousseau. The key stages of<br>formation of the institution of national autonomy are analyzed: national liberation movements of the XVIII-XIX<br>centuries, the activities of the League of Nations, the formation of the system of minority protection within the<br>UN. Particular attention is paid to international documents that enshrined the right to self-determination - the<br>UN Charter, Declarations, Covenants on Human Rights. Controversial issues of correlation of this principle with<br>the territorial integrity of states are considered. It substantiates the relevance of finding compromise solutions to<br>ensure stability in the realization of the right to self-determination through various forms of autonomy and the<br>formation of new states.<br></span><span class="fontstyle2">Keywords: </span><span class="fontstyle3">autonomy, sovereignty, self-determination of peoples, rights of national minorities.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_19"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_19</span></a> <br></span></p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6125 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 PROBLEME ACTUALE ALE FAMILIILOR CU COPII ÎN SITUAȚIE DE RISC https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6127 <p><span class="fontstyle0">Familiile cu copii în situație de risc se confruntă cu diverse provocări, precum sărăcia, violența domestică, probleme de sănătate mentală sau fizică, dependențe și lipsă de resurse sociale. Serviciile sociale au rolul de a gestiona<br>aceste riscuri prin integrarea teoriilor și metodelor adecvate pentru a identifica soluții eficiente. Printre principalele<br>teorii utilizate se numără teoria sistemelor sociale, teoria schimbului social și teoria legăturilor sociale. Pentru validarea reperelor teoretice, am organizat un focus grup cu experți în domeniul social, care ne-a permis să îmbunătățim<br>înțelegerea complexității acestor situații și să validăm cele mai recente cercetări și practici în domeniu.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">familii cu copii în situație de risc, copii în situație vulnerabilă, integrare socială, teoria schimbării<br>sociale.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_20"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_20</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6127 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 RĂSPUNDEREA PENALĂ A MINORULUI ÎN DREPTUL COMPARAT https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6128 <p><span class="fontstyle0">În acest articol sunt analizate drepturile minorilor acuzați pentru săvârșirea de infracțiuni în contextul procedurilor<br>de justiție și anume aspectele importante ce țin de drepturile fundamentale ale minorilor în cadrul procedurilor judiciare precum, garantarea unui proces echitabil, inclusiv participarea efectivă a unui avocat și accesul la serviciile acestuia, drepturile minorilor reținuți, detenția preventivă, protecția împotriva relelor tratamente și a arestării sau deținerii<br>în condiții contrare a dispozițiilor tratatelor internaționale precum și dreptul la un remediu efectiv. De asemenea, sunt<br>analizate principiile directoare ce țin de privarea de liberate a minorilor, vârsta răspunderii penale a minorilor și a<br>prevederilor speciale în aplicarea pedepselor penale în privința minorilor din diferite state.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">proces penal, protecția minorilor, proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, tratamente inumane și degradante, dreptul la un remediu efectiv, măsuri preventive, reținere, arest preventiv, condamnare, executarea<br>pedepsei, extr</span><span class="fontstyle0">ă</span><span class="fontstyle3">dare.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_21"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_21</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6128 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 PRESIDENT OF THE REPUBLIC OF BELARUS – HEAD OR HEAD OF STATE? https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6129 <p><span class="fontstyle0">Using linguistic and historical and legal methods, the author set out to show that the President of the Republic of<br>Belarus is not the head of state, but the head of state. It is noted that the constitutional content of the concept of “head<br>of state” does not significantly depend on the form of government.<br>The issues of incorrect translation and substitution of words in аrt. 79 of the draft Constitution of the Republic of<br>Belarus at the republican referendum on November 24, 1996. As a result, the President of the Republic of Belarus<br>unreasonably, in addition to the will of the people, received the status of ,,Head of State”.<br>An assessment of the consequences for the country and society of the ,,President-Head of State” union is given.<br>It is shown that such a combination allows the President not to act, but to rule alone, which leads to the formula:<br>,,president” </span><span class="fontstyle2">– </span><span class="fontstyle0">,,head of state” – ,,sovereign”.<br>In conclusion, it is concluded about the monarchization of the institution of the presidency and the formation of a<br>new atypical form of government in the country </span><span class="fontstyle2">– </span><span class="fontstyle0">the ,,republican elected monarchy”.<br></span><span class="fontstyle3">Keywords: </span><span class="fontstyle0">с</span><span class="fontstyle4">onstitution, referendum, president, the head of state, a man-made state, monarchization.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_22"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_22</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6129 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ,,IDENTITY” IN THE DISCURSIVE PRACTICE OF CONTEMPORARY SOCIO-POLITICAL MOVEMENTS https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6131 <p><span class="fontstyle0">The rhetoric of contemporary socio-political movements often formulates its demands and arguments using the word<br>,,identity</span><span class="fontstyle0">”</span><span class="fontstyle0">, despite the lack of its clear definition. The article aims to analyze the additional meanings that ,,identity</span><span class="fontstyle0">”<br></span><span class="fontstyle0">acquires in the discursive practice of modern socio-political movements such as feminism, the LGBT movement,<br>and environmental activism, as well as to examine the role of ,,identity</span><span class="fontstyle0">” </span><span class="fontstyle0">in these discourses. Research materials are<br>classic works related to each socio-political movement. As the result the paper claimes that in feminism, the LGBT<br>movement, and environmental activism, the word ,,identity” serves as a tool to attribute importance to aspects previously<br>considered secondary - whether it be women, gender, or biological organisms. The search for the reasons behind such a<br>rhetorical choice implies immersing into the theory of psychologisation of modern society (J. De Vos) and the theory of<br>psychological power (M. Foucault).<br></span><span class="fontstyle2">Keywords</span><span class="fontstyle3">: </span><span class="fontstyle4">identity, socio-political movement, feminism, LGBT movement, environmental activism,<br>psychologisation, psychological power.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_23"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_23</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6131 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 OPINIA COPILULUI ÎN CONTEXTUL PROCEDURII DE ÎNAPOIERE SAU EXERCITARE A DREPTULUI DE VIZITARE A ACESTUIA https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6132 <p><span class="fontstyle0">În cadrul procedurii de înapoiere sau exercitare a dreptului de vizitare, opinia copilului urmează a fi luată în considerare, precum se procedează și în multe alte chestiuni ce privesc drepturile și interesele acestuia.<br>Prevederile internaționale permit instanțelor administrative și judiciare să nu dispună înapoierea copilului, în<br>cazurile în care acesta se împotrivește. Iar dat fiind faptul că, procedura de înapoiere sau exercitarea dreptului de<br>vizitare a fost înființată cu scopul protecției intereselor exclusiv ale copilului, de opinia acestuia urmează să se țină<br>cont obligatoriu, în cazul în care se constată că vârsta și gradul de maturitate îi permit să perceapă și să se expună<br>asupra situației în care se află.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">copil, opinia copilului, vârstă, grad de maturitate, înapoierea copilului.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_24"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_24</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6132 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ASPECTE VICTIMOLOGICE ALE INFRACȚIUNILOR CU CARACTER SEXUAL. STUDII DE CAZ ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6134 <p><span class="fontstyle0">Cunoașterea aspectelor victimologice ale infracțiunilor cu caracter sexual, anume a patternurilor sociale<br>și psihocomportamentale este indispensabilă organizării eficiente a activității anticrimă pe palierul preventiv,<br>mai ales dacă ne referim la prevenția victimologică a acestor infracțiuni. Dar la o asemenea cunoaștere nu se<br>poate ajunge făcând abstracție de studierea cazurilor de victimizare concrete. Astfel de studii, foarte populare<br>în lumea occientală, nu pot fi aplicate în România și Republica Moldova din cauza că intervin variații culturale<br>semnificative, care fac și diferențe ce nu pot fi conciliate. În aceste condiții, se conturează necesitatea de a analiza situații concrete de victimizare pentru a obține generalizări teoretice potrivite pe care ulterior să le putem<br>pune la dispoziție organelor de ocrotire a normelor de drept în sensul de a organiza mai eficient, prin metode<br>diversificate, activitatea de securizare criminologică a cetățenilor prin prevenție și combatere. Din aceste considerente, am purces la un demers investigativ în care să identificăm unele aspecte victimologice ale infracțiunilor<br>cu caracter sexual, anume analizând cazuri concrete și elaborând unele recomandări ameliorativ-preventive în<br>legătură cu acestea.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">prevenție, infracțiuni sexuale, victimă, agresor, autoprevenție, factori victimogeni, agresiune sexuală, concubinaj, monoparentalietate viol.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_25"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_25</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6134 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ÎNTREȚINEREA COPIILOR MINORI DE CĂTRE PĂRINȚII DIVORȚAȚI https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6135 <p><span class="fontstyle0">Familia joacă un rol primordial pentru dezvoltarea și educarea copiilor, în asigurarea sprijinului reciproc între<br>membrii familiei și în menținerea echilibrului social. În interiorul familiei, copiii învață pentru prima dată cum să<br>perceapă viața în complexitatea ei fiind călăuziți de către părinți. Principala misiune a părinților, indiferent de anumite conjucturi, constă în asigurarea unui cămin armonios și viață decentă urmașilor săi. Drept urmare, întreținerea<br>copiilor minori de către foștii soți, rămâne în egală măsură principala îndatorire a persoanelor odată ce și-au propus<br>să devină părinți. Prezentul articol constituie cercetarea minuțioasă privind obligația legală de întreținere a copiilor minori în cazul părinților divorțați, ordinea și modul de contribuire și participarea la viața și educația copiilor.<br>Totodată, reprezintă o sinteză multidimensională a obligației de întreținere datorată copiilor minori de către părinții<br>divorțați care trebuie să participe în egală măsură la sprijinirea materială, financiară și morală a copiilor minori comparativ întreținerii copiilor majori.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte- cheie: </span><span class="fontstyle3">minor, părinți, divorț, venituri, pensie de întreținere, hotătâre judecătorească.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_26"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_26</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6135 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 EXPLORAREA REGULII ADMISIBILITĂȚII PROBELOR ÎN PROCESUL PENAL: O ANALIZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6136 <p><span class="fontstyle0">Respectarea regulii admisibilității probelor este esențială pentru un proces penal, anumite reguli privind admisibilitatea probelor fiind stabilite în jurisprudență CtEDO și încorporate în legislația națională. În general, principiul<br>admisibilității probelor înseamnă că în principiu orice probă este admisibilă, cu excepția cazurilor când intervin limitările legale și limitările impuse de principiile generale. Acest articol analizează reguli de admisibilitate a probelor<br>în procesul penal prevăzute la nivel european și național, fiind acordată atenție și funcțiilor admisibilității în procesul<br>penal, în special funcției de garanție. Totodată, articolul reflectă starea dezbaterii științifice privind recunoașterea<br>probelor obținute ilegal ca „probe inadmisibile”, precum și opiniile autorilor cu privire la această problemă.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">proces penal, probe, proces echitabil, admisibilitatea, inadmisibilitatea, acțiunile autorităților<br>statului, excluderea probelor.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_27"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_27</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6136 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 IDENTIFICĂRI CONCEPTUAL-TEORETICE ALE FENOMENULUI ,,DEZINFORMARE” https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6138 <p><span class="fontstyle0">Actualmente, fenomenul ,,dezinformării” a devenit o problemă de relevanță pe scena internațională, reînviind<br>dezbaterea în jurul circulației informațiilor, a legăturilor acesteia cu interesele geostrategice ale anumitor țări și a<br>efectelor pe care le produc asupra cetățenilor. Deși discuțiile cu referire la fenomenul ,,dezinformării” nu sunt recente, actualmente, acest fenomen capătă noi dimensiuni: natura rețelelor digitale permite să fie folosite nu doar pentru<br>a disemina informații, ci și pentru a ataca serverele de date folosind tehnici informatice (pentru a le modifica, fura<br>sau distruge); rețelele de socializare și personalizarea informațiilor primite prin intermediul acestora; noi forme de<br>influență a sferei publice.<br>Prezentul articol are drept obiectiv reliefarea principalelor definiții cu referire la conceptul de ,,dezinformare”.<br>Multiplele sensuri ale ,,dezinformării” ne fac să scoatem în relievanță principalele caracteristici, precum ar fi: fenomen intenționat, lipsă de adevăr, ca fenomen legat de informație și mass-media, comunicare, ca armă de atac împotriva adversarului, ca fenomen organizat.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">dezinformare, informație, operațiune, acțiune politică, relații internaționale, influență, control.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_28"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_28</span></a> <br></span></p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6138 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 STUDIU EMPIRIC PRIVIND RESPECTAREA DEMNITĂȚII UMANE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6141 <p><span class="fontstyle0">Chiar dacă sistemul juridic are o reglementare clară privind desfășurarea procesului penal, în aplicarea căruia<br>trebuie respectat principiul demnității umane, nu putem spune că nu poate fi sau nu a fost încălcat acest principiu<br>al demnității umane. Neajunsurile legislative trebuiesc înlăturate să nu existe posibilitatea de a se profita (abuz al<br>autorității). Pot fi considerate vicii fundamentale care pot afecta hotărârile instanțelor.<br>Examinarea și analiza cadrului normativ va fi prezentat în scopul respectării și implementării unor garanții<br>procedurale de protecție și respectare a demnității umane în cadrul procedeelor probatorii. Astfel spus, rezultatul<br>cercetării rezidă, pe de o parte, în sistematizarea lucrărilor din domeniu și a legilor în vigoare, cu scoaterea în<br>evidență a celor mai importante idei care se referă la obiectul de studiu dar, totodată, și o încercare de analiză a<br>aspectelor pozitive și criticabile ale acestora, formularea unor idei proprii referitoare la respectarea principiului<br>demnității umane. Pe de altă parte, sunt abordate aspecte practice ale încălcării principiului demnității umane în<br>scopul reliefării particularităților acestuia în practică, organelor de drept. Studiul realizat să permită astfel a se<br>stabili direcțiile şi tendințele politicii procesual-penale promovate pe linia asigurării și realizării dreptului la respectarea principiului demnității umane.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: demnitate umană, principiu, respect, procedură penală.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_29"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_29</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6141 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 SPECIFICITY OF ,,CRIMES AGAINST FOREIGNERS”: CATEGORIES OF VICTIMITY AND PROTECTION OF HUMAN RIGHTS DURING WAR https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6142 <p><span class="fontstyle0">This article highlights the specifics of ,,crime against foreigners”, categories of crimes committed against foreign<br>citizens themselves, due to their prevalence, relevance, increased public danger, due to their criminological and<br>criminal legal features, as well as due to the understudied nature of this criminal phenomenon. We believe that<br>currently the type of crime associated with foreigners represents a separate and independent, specific section of<br>criminal offenses and an object of criminological and victimological research in the context of globalization processes,<br>post-pandemic effects and long-term war in Ukraine.<br></span><span class="fontstyle2">Keywords: </span><span class="fontstyle3">,,crimes against foreigners”, foreign victim, security of humanity, victimization of citizens, protection<br>of (social/fundamental) human rights, military aggression, war crimes, genocide, terrorism, human trafficking.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_30"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_30</span></a> <br></span></p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6142 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 ROLUL INSTITUȚIILOR INTERNAȚIONALE ȘI ȚĂRILOR DE DESTINAȚIE IN FORMAREA DIASPOREI MOLDOVENEȘTI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6143 <p><span class="fontstyle0">În articol se analizează activitatea organizațiilor internaționale și a țărilor UE la procesul de consolidare și dezvoltare a diasporei moldovenești în Uniunea Europeană, se dezvăluie principalele forme și mecanisme de stimulare<br>a acestor procese.<br>Principalele instituții internaționale care se preocupă de implementarea proiectelor și programelor sunt: ONU,<br>Organizația Internațională a Muncii, Organizația Internațională pentru Migrație, OSCE, Centrul Internațional pentru<br>Dezvoltarea Politicilor Migraționiste (ICMPD) și altele. La nivel regional Moldova participă la mai multe organizații<br>și platforme specializate în domeniul migrației: Parteneriatul Estic, FRONTEX, EUBAM, Parteneriatul de Mobilitate, Procesul de la Praga, Procesul de la Budapesta, Procesul de la Söderköping și altele. Printre donatorii de asistență<br>financiară pentru Moldova în sfera migrației și diasporei se regăsesc și guvernele a mai multor state-membri UE,<br>al SUA și ale altor țări. Guvernul moldovenesc reglementează baza instituțională și mecanismul de coordonare a<br>asistenței externe oferite de organizațiile internaționale și țările donatoare.<br>Moldova beneficiază de asistență financiară, juridică, și logistică diversă din partea UE pentru reglementarea<br>migrației și integrării migranților în UE. În articol sunt indicate convențiile europene, care au avut impact asupra<br>elaborării politicii moldovenești în domeniul migrației și diasporei. Diaspora este privită drept agent al schimbării.<br>Structurile europene încep să pună accent în politicile sale asupra diasporei doar începând cu 2011. UE insistă asupra<br>colaborării strânse dintre diaspore și țările de origine, considerând că integrarea migranților se realizează mai efectiv prin intermediul diasporei. În procesul integrării migranților trebuie să fie incluse instituțiile societății civile din<br>țările UE. Moldova adoptă practicile pozitive de atragere a diasporei, suportului ei pentru dezvoltarea sustenabilă a<br>țării. Experiența arată că este necesar de a încheia acorduri nu numai în domeniul migrației de muncă și protecției<br>sociale, ci și în domeniul protecției juridice a migranților de muncă. Creșterea rolului diasporei rezultă din adâncirea<br>colaborării cu societatea civilă a țărilor de destinație, includerii migranților de muncă în viața politică a țărilor de<br>destinație. Este important ca toate nivelurile de administrație să participe la dezvoltarea și implementarea strategiilor<br>de integrare a migranților.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie</span><span class="fontstyle3">: diaspora moldovenească, forme și mecanisme de dezvoltare și consolidare a diasporei în UE.</span></p> <p><span class="fontstyle3">DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_31"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_31</span></a> <br></span></p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6143 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 MODELE DE FORMARE A GÂNDIRII CRITICE SPECIFICE ANALIȘTILOR DE INTELLIGENCE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6146 <p><span class="fontstyle0">Realitatea actuală a demonstrat că factorul uman a devenit resursa de bază necesară în depistarea conglomeratului<br>de probleme ce caracterizează societatea riscului, iar competențele gândirii critice sunt esențiale pentru omul viitorului. În acest șir se înscriu și modelele de formare a gândirii critice specifice analiștilor de intelligence ce se axează<br>pe anumite particularități: atingerea scopului (Halpern, 2000), calitatea raționamentului (Paul și Elder, 2004), sistemele de gândire 1 și 2 (Fischer și Spiker, 2004) depășirea provocărilor în analiza informațiilor (Hendrickson, 2008),<br>abilitățile gândiri critice (Harris și Spiker, 2012). Performarea gândirii critice de către analist este un proces bazat<br>pe cunoașterea etapelor procesului analitic, pe descoperirea aptitudinilor cu care se angajează în munca cognitivă și<br>formarea setului de abilități necesare pentru această muncă.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">gândire critică, competențe de gândire critică, aptitudini de gândire critică.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_32"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_32</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6146 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 STANDARDUL UNEI INSTANȚE JUDECĂTOREȘTI INSTITUITE DE LEGE. PROBLEMATICA TRANSFERULUI TEMPORAR AL JUDECĂTORILOR LA CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6147 <p><span class="fontstyle0">Obiectul prezentului studiu îl constituie problematica transferului temporar al judecătorilor la Curtea Supremă de<br>Justiție prin prisma standardului unei instanțe judecătorești instituite de lege, stabilit de art. 6 alin. (1) din Convenția<br>Europeană a Drepturilor Omului. Scopul declarat al reglementării transferului temporar al judecătorilor la Curtea<br>Supremă de Justiție este de a asigura buna funcționare a instanței judecătorești supreme în condițiile demisiei marii<br>majorități a judecătorilor de la această instanță. Importanța acestui subiect rezidă în faptul că, deși în 2023, remediul<br>legislativ vizat a trecut testul constituționalității, în 2016, Curtea Constituțională a făcut o distincție între judecă-<br>torii judecătoriilor și ai curților de apel, pe de o parte, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, pe de altă parte. În<br>condițiile în care o parte a comunității juridice a considerat că respectiva distincție era aplicabilă și speței din 2023,<br>iar instanțele judecătorești trebuie să inspire încredere publică, se impune o cercetare a subiectului abordat.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">legalitate, instanță judecătorească instituită de lege, transferul temporar al judecătorilor, Curtea<br>Supremă de Justiție, constituționalitate.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_33"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_33</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6147 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 PROMOVAREA REFUGIATULUI LA OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ LEGITIMĂ PRIN PRISMA DEZVOLTĂRII SECTORULUI ECONOMIC AL ȚĂRII GAZDĂ https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6148 <p><span class="fontstyle0">În aceast articol se descriu cele mai importante aspecte despre incluziunea și adaptarea refugiatului în sectorul<br>economic al unei societăți prospere democratice. O atenție deosebită se acordă angajării refugiaților în câmpul muncii, deoarece ei urmează să contribuie la dezvoltarea economică a tării gazdă. Se aplică diverse elemente noi de analiză, pentru a demonstra că informația este actuală și veridică. Se abordează unele aspecte primordiale ca: litigiile de<br>adaptare a refugiaţilor în ocuparea forței de muncă și procesul de integrare în comunitatea gazdă . Se descrie asimilarea definitivă a instrumentelor locale în raport cu principalele momente de adaptare a subiecților, în cazul nostru a<br>refugiaților. Autorii a mai multor arte doctrinare fac trimitere la multiple surse de idei în care sunt descrise normele<br>aplicabile de încadrare a refugiaților în diferite țări. La finele articolului sunt expuși și factori definitorii de cercetare<br>cu privire la ocuparea forței de muncă a refugiaţilor,finalizând cu recomandări.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">refugiat, UE, Ucraina, PNUD, forța de muncă.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_34"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_34</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6148 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 INFLUENȚA BUNEI CREDINȚE ASUPRA REALIZĂRII DREPTULUI DE A PRIMI ÎNTREȚINERE DE LA SOȚ SAU FOST SOȚ https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6151 <p><span class="fontstyle0">Odată cu înregistrarea actului de căsătorie, soții sunt obligați reciproc și în mod solidar să-și acorde întreținere<br>materială și susținere morală atât în perioada căsniciei, cât și odată cu desfacerea acesteia. La stabilirea plății pensiei<br>de întreținere din partea soților se va lua în considerație atât perioada convețuirii în comun a soților care dă dreptul la<br>întreținere, cât și perioada de după desfacerea căsătoriei. Rolul instanței de judecată fiind unul primordial manifestat<br>prin examinarea minuțioasă a tuturor circumstanțelor de fapt și de drept care influențează buna-credință asupra dreptului de a primi întreținere de la soț sau fost soț. La stabilirea dreptului ce dă naștere obligației de întreținere, instanța<br>judecătorească va aprecia probele administrate în dosar ținând cont de principiul bunei credințe sau lipsa acesteia.<br>Instanța poate respinge cererea privind plata pensiei de întreținere dacă consideră că soțul care solicită întreținere a<br>acționat contrar bunei-credințe.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">Întreținere, buna-credință, comportament amoral, incapacitate de muncă, sprijin material, creditor, debitor.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_35"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_35</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6151 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300 CÂTEVA CRITERII DE APRECIERE A SISTEMULUI DE JUSTIȚIE PENALĂ. ANALIZA LOR PRIN RAPORTARE LA REALITATEA SOCIO-JURIDICĂ A REPUBLICII MOLDOVA https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6152 <p><span class="fontstyle0">Fiecare stat ca sistem social are conturată propria realitate, iar un subsistem important al fiecărui stat este cel<br>al justiției penale. Diferențele conturate la nivelul realității sociale per ansamblu, determină diferențe și la nivelul<br>realității socio-juridice per parte. În condiția în care oamenii azi au posibilitatea de a emigra în zone în care pot să își<br>asigure un trai mai bun, devine evident și firesc faptul că fiecare dintre noi se preocupă de întrebarea „care stat are<br>un sistem de justiție penală mai reușit?”, pentru că fiecare caută protecție inclusiv prin intermediul dreptului penal.<br>Mulți dintre noi eșuează în identificarea unui răspuns corect, tocmai din cauza că nu stabilește propriile criterii care<br>să le caracterizeze așteptările personale în raport cu sistemul de justiție penală. În articolul de față, ne-am propus să<br>identificăm și să descriem câteva criterii prin care să putem aprecia mai obiectiv sistemul de justiție penală a unui<br>stat, criterii pe care le-am analizat prin prisma realităților ce caracterizează structura socială a Republicii Moldova.<br></span><span class="fontstyle2">Cuvinte-cheie: </span><span class="fontstyle3">justiție penală, sistem, criterii de apreciere, drepturi ale omului, justiție tardivă, resocializare,<br>prevenție, represiune, politică penală.</span> </p> <p>DOI: <a href="https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_36"><span class="fontstyle0">https://doi.org/10.59295/sum3(173)2024_36</span></a> </p> USM ADMIN Copyright (c) 2024 https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/6152 Tue, 18 Jun 2024 00:00:00 +0300