Științe Umaniste

RAPORTURILE DINTRE DOMNII MOLDOVEI ȘI ORĂȘENII CETĂȚII ALBE

2024-09-30T14:16:33+03:00

Subiectul principal al acestui articol constă în prezentarea evoluției raporturilor dintre domnii Țării Moldovei și
orășenii Cetății Albe de la sfârșitul secolului XIV și până la cucerirea orașului de către Imperiul Otoman în 1484.
După o prezentare generală a opiniilor exprimate în istoriografie privind statutul Cetății Albe în componența voievodatului românesc est-carpatic, vor fi analizate principalele episoade aduse în favoarea ideii unei poziții deosebite
deținute de comunitatea orașului de pe limanul Nistrului în interacțiunile sale cu puterea domnească. Rezultatele
acestei analize sugerează existența unei dinamici în raporturile cu voievozii Țării Moldovei, care s-a schimbat la
mijlocul secolului XV în urma modificării situației internaționale și a dus la slăbirea influenței grecilor și genovezilor
în Cetatea Albă pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504).
Cuvinte-cheie: Cetatea Albă, Țara Moldovei, pârcălab, Genova, Caffa, Moncastro, Maurocastro, Asprokastron.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_01

ȚARA MOLDOVEI ÎN TIMPUL RĂSCOALEI LUI BOGDAN HMIELNICKI DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVII-LEA

2024-09-30T14:22:26+03:00

În secolul al XVII-lea situația internă a Uniunii Polono-Lituaniene cunoaște schimbări semnificative din cauza
deteriorării statutului politicii interne de guvern și a războaielor, democrația nobililor a căzut treptat în anarhie,
făcând încă o dată ca puternica Comunitate să fie vulnerabilă și la interferențele externe. Acest moment se definește
cu termenul de criză politico-militară, moment de care ține și declanșarea răscoalei cazacilor zaporojeni. Și punctul de
plecare este anul 1648, care după Iorga, a fost calificat ca unul bogat în evenimente. Aspect ce ne permite să dezvăluim,
în cele ce urmează, consecutivitatea cercetării, ce explică rolul și soarta Țării Moldovei în acestă conjunctură.
Cuvinte-cheie: rzeczpospolita, Țara Moldovei, criză politico-militară, cazaci, Imperiul Otoman.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_02

NEVOIA DE REFORMĂ. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CONFESIONAL ORTODOX DIN TRANSILVANIA ÎN PERIOADA ANILOR 1849-1867

2024-09-30T14:24:41+03:00

Începuturile învățământului în Transilvania se datorează satelor, preoților și călugărilor, pierzându-se astfel în
negura vremurilor, fapt ce nu poate fi contestat. Deși au existat preocupări oficiale pentru educarea credincioșilor încă
din epoca medievală, primele școli românești din sud-vestul Transilvaniei apar abia în secolul al XVIII-lea. Educația
religioasă ortodoxă se leagă însă, fără îndoială, de numele marelui patriot și cărturar Andrei Șaguna, vicar general
(1846-1848), apoi episcop (1848-1864), Arhiepiscop și Mitropolit (1864-1873) al eparhiei greco-răsăritene române
neunite cu Roma din Transilvania. De fapt, activitatea mitropolitului se remarcă nu numai pe tărâm educațional, dar
evident și pe cel spiritual, cultural și de binefacere.
Cuvinte-cheie: educație confesională, reformă, Ortodoxia românească, mitropolitul Andrei Șaguna, Transilvania.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_03

SITUAȚIA SOCIOCULTURALĂ A COMUNEI AGRICOLE „DE LA ÎNTUNERIC LA LUMINĂ” DIN RAIONUL ANANIEV REFLECTATĂ ÎNTR-UN RAPORT DIN ANUL 1930

2024-09-30T14:27:02+03:00

În acest studiu sunt reflectate rezultatele unei inspecții efectuate în comuna agricolă De la întuneric la lumină
din satul Lipețkoe (raionul Ananiev) la sfârșitul lunii noiembrie 1930. În cadrul acestei verificări, comisia a urmărit
să scoată în evidență modul de trai al comunarzilor, precum și rezultatele implementării politicii culturale în rândul
moldovenilor minoritari. Datele colectate în urma acestui control au scos la iveală faptul că cele 226 de persoane
care locuiau în comună duceau un mod de viață sub limita condițiilor sanitar – igienice: locuințe insalubre, camere
de locuit în care a fost atestată prezența umidității și a mucegaiului, lipsa spălătoriei și a băii, indiferență vădită a
comunarzilor în raport cu starea gospodăriei colective.
Cuvinte-cheie: RASS Moldovenească, comună agricolă, Ananiev, satul Lipețkoe, utopie agrară.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_04

CONSTANTIN STERE ȘI INTELECTUALITATEA ROMÂNEASCĂ DIN TRANSILVANIA (1906-1914)

2024-09-30T14:28:48+03:00

La începutul secolului al XX-lea Constantin Stere s-a remarcat ca un important om de cultură, care a activat și în
plan politic. A înființat revista „Viața Românească” de la Iași, care a devenit una dintre cele mai importante publicații
din epocă și prin intermediul căreia s-a răspândit în spațiul românesc curentul literar, social și politic fondat de el,
poporanismul. Pentru a-și promova ideile a vizitat Ardealul încă din 1906 și a stabilit legături cu personalități precum
Octavian Goga. Cunoscând bine realitățile din Transilvania și fiind susținut de Ion I.C. Brătianu și de regele Carol I,
Stere a avut un rol important în criza politică din Transilvania, reușind în 1912 să restabilească pacea între membrii
elitei politice și intelectuale românești ardelene. Rolul său printre românii din Transilvania este reflectat în mai multe
scrieri memorialistice din epocă, precum și în presa vremii.
Cuvinte-cheie: poporanism, cultură, politică, români, Transilvania.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_05

TROOPS, SOCIETY AND INTELLIGENCE DURING THE RUSSIAN-TURKISH WAR OF 1768–1774 (BASED ON ARCHIVED DATA)

2024-09-30T14:30:28+03:00

On the basis of archival documents, the situation in the Danube theater of military operations and front-line
territories after the Russian-Turkish war of 1768–1774 is considered. Presented as deserters, Cossacks, Haidamaks
destabilized the situation in the south of Ukraine. The role of scouts and spies sent by both sides of the conflict is
considered separately. The preparations of the Porte to strengthen the garrisons of the border fortresses in Moldova,
in connection with the proposed offensive, are shown. Suvorov’s report is published, which refers to the French
doctor Villamin, who, before working at the Alexander Hospital, visited the Crimea, Turkey, and Persia. A version is
expressed about the espionage activities of a French doctor.
Keywords: Rumyntsev, Suvorov, Villamin, doctor, hospital, report, war, deserters, Cossacks, Haidamaks,
intelligence.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_06

FONDUL PERSONAL NICOLAI V. BEREZNEACOV (1910–1989) DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM

2024-09-30T14:32:25+03:00

Acest studiu este unul de informare și face parte din suita materialelor ce au în vizor prezentarea fondului arhivistic al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei (actualmente Secția Arhivă. Restaurare şi
patologie a documentelor aflată în subordinea Bibliotecii Științifice [Institut] „Andrei Lupan” din cadrul Universității
de Stat din Moldova). Articolul prezintă Fondul personal al cercetătorului N. V. Berezneacov (1910–1989), cunoscut
drept istoric propagandist, autor de lucrări cu caracter istoric, centrate pe promovarea cu accent propagandistic a
anumitor evenimente istorice, în funcție de anumite interese, inclusiv politice. Materialele cu referire la activitatea
lui N. V. Berezneacov au intrat în patrimoniul Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, în anul
1989, datorită lui A. G. Uncuţă. În urma sistematizării și descrierii științifice, în componența fondului a fost înregistrat un singur inventar care include 228 de u.p. documentele fiind datate cu anii 1928–1988. Inventarul include patru
secțiuni: I. Materiale pentru lucrări științifice; II. Materiale biografice; III. Colecții de ediții; IV. Materiale ale altor
personalități.
Cuvinte-cheie: N. V. Berezneacov, istoric propagandist, istoria științei, arhivistică, Academia de Științe a Moldovei, RSS Moldovenească.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_07

PATRIMONIUL ȘI CARTELE TURISMULUI (1976, 1999, 2022)

2024-09-30T14:33:54+03:00

La cel mai larg nivel, patrimoniul cultural și natural aparține întregii omeniri, fiecare având dreptul și responsabilitatea de a înțelege, aprecia și conserva valorile sale universale, deoarece moștenirea particulară și memoria colectivă
a fiecărei comunități sunt de neînlocuit și o importantă bază pentru dezvoltarea prezentă și viitoare. În condițiile
globalizării crescânde, a tehnologizării foarte rapide, a modificării necesităților și așteptărilor turiștilor, operatorii
din turism vin în întâmpinarea vizitatorilor cu o serie de programe care au în centrul lor patrimoniul mobil și imobil,
cultural și natural, căruia uneori, din neglijență sau nesăbuință, îi aduc prejudicii. În acest sens, ICOMOS și alte
organizații internaționale cu rol în protejarea patrimoniului au adoptat o serie de Carte ale turismului care să reglementeze atât problemele de patrimoniu și turism cultural, cât și educarea și modificarea comportamentului turiștilor
față de aceste valori universale, bunuri comune mondiale.
Cuvinte-cheie: patrimoniu, cultură, protejare, conservare, cartă a turismului, valori.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_08

REFLECȚII PRIVIND STUDIUL FILMULUI ARTISTIC CA DOCUMENT ISTORIC ÎN CERCETĂRILE OCCIDENTALE

2024-09-30T14:35:45+03:00

Filmul artistic reprezintă o reflecție a tendințelor sociale și o oglindă culturală a societății emitente. Sinteza noastră susține ideea că filmele, atunci când sunt analizate în context și cu ajutorul metodelor de cercetare istorică, pot
servi drept documente istorice. Studierea lor permite înțelegerea specificului epocii, modului de viață și a proceselor
sociale, politice și economice. Bazându-ne pe lucrările cercetătorilor occidentali precum Siegfried Kracauer, Christian Metz, Gilles Deleuze, Laura Mulvey, Carol J. Clover, Marie Michel, David Bordwell și Kristin Tompson, acest
articol evidențiază diverse abordări interdisciplinare privind felul cum putem folosi filmul artistic ca document istoric
din perspectiva diferitor discipline, precum: teoria filmului, psihanaliza, semiotica, reprezentările de gen etc. În cele
din urmă, subliniem importanța perceperii filmelor ca documente istorice și utilizarea metodologiilor interdisciplinare pentru a descifra adevăratele lor semnificații. Prin asemenea analize nuanțate, filmele ne oferă nu doar frânturi ale
trecutului, dar și încurajează o înțelegere comprehensivă a istoriei.
Cuvinte-cheie: film artistic, cinematografie, document istoric, cercetări occidentale, interdisciplinaritate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_09

METODA DE INTEGRARE A PERSPECTIVEI DE GEN ÎN CERCETAREA ISTORIEI CONTEMPORANE: CAZUL REPUBLICII MOLDOVA

2024-09-30T14:37:23+03:00

Actualitatea introducerii metodei de gen în cercetarea istoriei contemporane este argumentată prin aceea că metoda clasică uneori nu formează o imagine completă a problemei studiate, dacă este privită izolat de alte științe adiacente sau metode interdisciplinare. Ca urmare, în studierea istoriei actuale este indispensabil folosirea metodei de
gen, ce permite depășirea granițelor metodologice existente între diferite domenii, astfel făurind crearea unei imagini
integre a problemei istorice și ca rezultat, analiza ei completă. Cercetările de gen în știința istorică devin tot mai actuale în Romania, fiind prioritare în planul de activitate al Centrului de Cercetări în Istorie Contemporană al Facultății
de Istorie din București și Asociației Române de Istorie Socială. În Republica Moldova, cercetările efectuate prin
prisma metodei de gen sunt realizate în multe domenii, cum ar fi: istorie, pedagogie, sociologie, psihologie, științe
politice etc.
Cuvinte-cheie: metoda de gen, interdisciplinaritatea științei, Republica Moldova, istoria contemporană, egalitate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_10

STRUCTURI ORGANIZATORICE ȘCOLARE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

2024-09-30T14:39:00+03:00

În baza izvoarelor istorice inedite din arhivele din Republica Moldova și România, din presa de epocă, au fost
analizate structurile organizatorice școlare din cel de-al doilea oraș al României întregite, Chișinău. A fost studiată
implicarea autoritățile locale în procesul de organizare a învățământului. Comitetul Școlar Comunal al municipiului
Chișinău, și format din oficialități, cadre didactice, părinți, monitoriza cu strictețe repartizarea financiară din bugetul
administrației publice locale.
La fel, în vizor erau activitățile extracurriculare, mobilitățile școlare în cuprinsul țării, reparația sau închirierea
de localuri, asigurarea școlilor cu resurse energetice, materiale didactice etc. În vederea consolidării și mobilizării
activității educaționale și culturale cadrele didactice și-au format asociații profesionale. O direcție de activitatea
a asociaților cadrelor didactice era orientată spre acțiuni sociale, de ajutorare a membrilor acestora, de creare a
condițiilor de agrement.
Cuvinte-cheie: Comitet Școlar, educație, cadre didactice, Chișinău, Basarabia, România întregită, interbelic.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_11

DE LA IMPERIUL RUS LA IMPERIUL SOVIETIC: EVOLUȚIA CONCEPTULUI MOLDOVENISMULUI ÎN CERCETĂRILE ETNONAȚIONALE

2024-09-30T14:44:43+03:00

Oficialitățile imperiale rusești foloseau doar termenii „moldoveni” și „limbă moldovenească”, cercetărorii și liderii politici formați în Imperiul Rus foloseau termenii „moldoveni” și „limba moldovenească”, români și limba
română în calitate de termeni interschimbabili, chiar și după lovitura de stat din octombrie 1917. Dar „noua” istoriografie sovietică, la temelia căreia stă articolul lui C. Derjavin, manifestă de la bun început ura totală față de termenul
român și sintagma limba română. În primul deceniu de după revoluția din februarie 1917 cercetarea problemelor
etnnonaționale a decurs în temeiul planurilor elaborate încă în Imperiul Rus, în timpul primului război mondial. Unicul specialist care s-a preocupat de această problemă a fost L.Berg, alții, de fapt nici nu existau în acel timp. Continuarea promovării de către bolșevici a tradițiilor imperiale, politică care s-a manifestat deschis în privința Basarabiei,
a dus la implicarea directă a organelor de partid și sovietice în problema determinării apartenenței etnonaționale și a
limbii vorbite de către românii din Basarabia. Cu toate că unii dintre liderii politici sovietici cominterniști, promotori ai extinderii „revoluției proletare” afirmau foarte clar că locuitorii băștinași ai Basarabiei și din stânga Nistrului
sunt români și limba vorbită de ei este limba română, această poziție corectă a lor venea în contradicție cu politica
națională de sorginte imperială promovată de URSS. În atare situație, căutând să legitimeze republica tampon creată
pe malul stâng al Nistrului – RASS Moldovenească, dar și pretențiile asupra Basarabiei, unii autori, nespecialiști în
domeniul în care se pronunțau, dar mai ales liderii politici locali, așa numiții „autohtoniști”, reieșind doar din motive
politice, au repus la ordinea zilei teoria proletcultistă conform căreia moldovenii ar fi un popor înrudit cu românii,
dar totuși altul, iar limba vorbită de ei, este „limba moldovenească”, o limbă vorbită de popor, deosebită de limba
română.
Cuvinte-cheie: moldovean, român, limba moldovenească, limba română, etnonațional, Imperiul Rus, RASS Moldovenească.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_12

ÎNTRE CUVINTE ȘI CULTURI: PROVERBELE DESPRE FEMEI ÎN LIMBA FRANCEZĂ ȘI TRADUCEREA LOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ

2024-09-30T14:47:44+03:00

Acest articol explorează modul în care sunt folosite proverbele despre femei în limba franceză și cum sunt traduse în limba română. Proverbele, ca formă de înțelepciune populară, reflectă valorile unei culturi. Acest articol
examinează nuanțele culturale și lingvistice care influențează transmiterea acestor enunțuri paremiologice dintr-o
limbă în alta. Concentrându-se pe exemple specifice, autorul evidențiază diversitatea percepțiilor și stereotipurilor
asociate femeilor în aceste două limbi. Evidențiază provocările traducerii interculturale, subliniind modul în care
proverbele pot reflecta diferite atitudini sociale și norme de gen. Articolul oferă o analiză aprofundată a proverbelor
despre femei în contextul francez și românesc, subliniind interacțiunile dintre limbă, cultură și percepția de gen. În
acest articol, explorăm modul în care aceste particularități lingvistice și culturale pot fi păstrate sau adaptate atunci
când traducem proverbele despre femei dintr-o limbă în alta.
Cuvinte-cheie: adaptare culturală, echivalență, enunț paremiologic, femeie, proverb, procedeu de traducere, stereotip, text sursă, text țintă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_13

ACVATIC ȘI ASTRALITATE ÎN POEZIA LUI MIHAI EMINESCU. FUZIUNEA ELEMENTELOR

2024-09-30T14:49:10+03:00

În articol este abordată tema acvaticului în poezia lui Mihai Eminescu, care se impune printr-o multitudine de
semnificații. Sunt analizate diverse ipostaze ale apei: izvor, lac, râu, ocean, mare. Izvorul, element primordial al apelor, simbolizează începutul, permanența, timpul în perpetuă devenire. Imaginea lacului apare în poeziile cu tematică
erotică. Râul care, de cele mai multe ori, are nume concrete – Nilul, Sena, Dunărea, Nistru, Tisa – semnifică suprapunerea timpului istoric cu cel natural. Oceanul este expresia tumultului sufletesc al omului, dar și a încremenirii,
singurătății reci și a dezolării. Metafora mării este dominantă în lirica poetului român. Aceasta cumulează cele mai
multe semnificații. Un aspect important în opera poetică a lui Eminescu îl constituie și răsfrângerile acvaticului, care
sugerează misterioasa unitate a apelor și corpurilor cerești. Astrele reprezintă ideea de plenitudine, de infinit, iar undele apei sunt expresia consumării existenței umane.
Cuvinte-cheie: Eminescu, acvatic, astralitate, izvor, lac, râu, ocean, mare, poezie.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_14

LIMBAJE SPECIALIZATE: DIFICULTĂȚILE TRADUCERII ACTELOR NOTARIALE ÎN CONTEXTUL LIMBAJULUI JURIDIC CONTEMPORAN

2024-09-30T14:50:50+03:00

În prezența diverselor studii referitoare la traducerea actelor notariale, direcțiile teoretice ale particularităților ei
în plan istoric, teoretic și practic de utilizare, denotă un larg și neordinar câmp al cercetărilor, deoarece față de el se
aplica o abordare de sinteză, fără a se evidenția într-un domeniu aparte și analizându-se ca o traducere în general sau,
pur și simplu, ignorându-se. În lucrările teoreticienilor contemporani din domeniu se demonstrează analiza scrupuloasă a traducerilor juridice, a problemelor din această sferă, în ceea ce privește locul limbajului specializat, traducerii
actelor notariale și a traductologiei la nivel internațional, iar dezvoltarea rapidă a ştiinţei, intensitatea schimburilor
interculturale, necesitatea de acumulare, stocare şi sistematizare a informaţiilor, conceptelor, cunoştinţelor din varii
domenii speciale au contribuit la apariţia, consolidarea şi dezvoltarea terminologiei din domeniul limbajului juridic.
Cuvinte-cheie: terminologie, limbaj specializat, traducere, acte notariale, context.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_15

„NORMELE ORTOGRAFICE ȘI DE PUNCTUAȚIE ALE LIMBII MOLDOVENEȘTI” DIN 1967: APLICAREA ACESTORA ÎN MANUALELE ȘCOLARE ALE TIMPULUI

2024-09-30T14:55:34+03:00

Gramatica intitulată Normele ortografice și de punctuație ale limbii moldovenești, editată în 1967 la Chișinău, este
un rezultat al implementării Hotărârii nr. 201 despre introducerea literei „ӂ” (gi) în alfabetul limbii moldovenești
(17 mai 1967), pentru redarea mai exactă a sunetului ,,dj”. Elaborarea acestei hotărâri, precum și introducerea semnului grafic nou este o repercusiune a Congresului al III-lea al Uniunii Scriitorilor din octombrie 1965, când s-a cerut
revenirea la grafia latină, astfel, formându-se premisele unor noi evenimente de trezire a conștiinței naționale în Basarabia. Prin urmare, în studiul de față, cercetăm gradul de implementare a noilor norme ortografice și ortoepice în
manualele școlare din acea perioadă și reflectarea evenimentelor socio-politice în conținutul acestora.
Cuvinte-cheie: alfabet latin, „limbă moldovenească”, limbă română, glotopolitică, limbă națională, mișcare
națională.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_16

ABORDAREA DISCURSULUI TURISTIC ÎN PROCESUL DE LOCALIZARE A SITE-URILOR TURISTICE

2024-09-30T14:57:39+03:00

Discursul turistic este în centrul atenției cercetătorilor grație procesului avansat de tehnologizare a industriei
turismului și necesității sporite de comunicare eficientă și de traducere de înaltă calitate a informației distribuite
utilizatorilor din mediul virtual. Progresul tehnologic a creat noi tendințe, inclusiv și in domeniul traductologiei,
astfel localizarea site-urilor turistice oferă diverse arii de studiu a textelor turistice și dificultăților de traducere
ale limbajului turistic, în special în ceea ce privește elementele culturale întâlnite în textele turistice. Localizarea unui site turistic constă în adaptarea produselor pentru diferite culturi și limbi, astfel localizarea este un
proces de culturalizare a mesajului transmis receptorului și presupune o abordare minuțioasă a culturemelor din
limba sursă. Site-urile turistice din Republica Moldova includ multe informații culturale, iar traducerea acestora
necesită o înțelegere profundă a culturemelor și a diverselor aspecte culturale specifice atât limbii-sursă, cât și
limbii-țintă.
Cuvinte-cheie: limbaj specializat, discurs turistic, localizare, culturalizare, culturem.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_17

PARTICULARITĂȚILE LINGVISTICE ȘI PRAGMATICE ALE TEXTULUI INJONCTIV ÎN DISCURSUL PANDEMIEI COVID-19

2024-09-30T15:00:23+03:00

Articolul are drept scop de a propune analiza textului injonctiv prin descrierea caracteristicilor lingvistice și pragmatice. Contextul social specific, pandemia COVID-19, a impus prezența și difuzarea importantă a textelor informative și descriptive având finalitatea practică de a provoca la acțiune. Textele de tip afiș, aviz și ghidul de utilizare/
instrucțiuni reprezintă modele pertinente cu anumite particularități specifice: prezența autorității guvernamentale
emițătoare devine o exigență și o obligativitate atât pentru locutor, cat și pentru destinatar, caracterul obiectiv prin
lexicul specializat propriu domeniului medical impune precizia informațională, verbele la imperativ, infinitiv pot fi
considerate drept acte directive succesive. Segmentarea textului în paragrafe distincte, prezența imaginilor și fotografiilor, schemelor de utilizare sunt elementele importante de identificare a acestor tipuri de text. Gradul de intensitate a injonctivului diferă în funcție de genul textului, mai important pentru afiș sau aviz și mai atenuat pentru ghidul
de utilizare sau alte texte prescriptive.
Cuvinte-cheie: text injonctiv, pandemia COVID-19, comunicarea specializată, abordarea pragmatică, locutor,
destinatar, afiș, ghid.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_18

TERMENII-METAFORĂ ȘI MIGRAȚIA INTELECTUALĂ

2024-09-30T15:02:12+03:00

Interdisciplinaritatea și migrația intelectuală sunt concepte fundamentale în lumea academică și în domeniile
de cercetare. Acestea reflectă schimbările și evoluțiile de abordare, facilitând integrarea cunoștințelor specializate.
Migrația interdisciplinară are loc în funcție de: inovare și creativitate a termenilor, relevanță și aplicabilitate, transfer necesar de cunoștințe, influențe culturale și sociale etc.
Dinamicitatea şi mobilitatea termenilor-metaforă permit pătrunderea lor dintr-un domeniu de activitate în altul. Migrația
intelectuală inter-/intra, transdisciplinară şi hibridarea conceptelor generează diminuarea gradului de specializare strictă a
metaforelor specializate. Susceptibilitatea termenilor-metaforă de a forma corpusul disciplinar a mai multor domenii de
activitate, modificările de concept bazate pe relațiile de meronimie etc. – sunt teme puse în discuție în articolul de față.
Cuvinte-cheie: metafora specializată, migrație intelectuală, concept metaforic, domenii de activitate.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_19

CORELAȚIA ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE LIMBĂ, GÂNDIRE ȘI CULTURĂ: ABORDĂRI TEORETICE

2024-09-30T15:04:05+03:00

Corelația și interacțiunea dintre limbă, gândire și cultură reprezintă una dintre problemele centrale ale lingvisticii moderne, având implicații profunde în înțelegerea identității culturale și a modului în care limbajul și cultura se
influențează reciproc. Astfel, acest studiu abordează provocările fundamentale ale corelației în cauză integrând perspective din diverse domenii științifice, însă nu vizează discuții privind caracterul primordial sau secundar al acestor
fenomene, ci se concentrează asupra relației strânse dintre limbă și gândire în contextul culturii și realității.
Conceptul de cultură este abordat din două perspective fundamentale: umanistă și antropologică. Cultura, definită
ca tot ceea ce este creat de om, include limbajul, simbolurile și semnificațiile într-un proces complex de comunicare.
Limba, considerată „oglinda culturii”, reflectă nu doar condițiile reale ale vieții, ci și conștiința socială, mentalitatea
și valorile unei comunități. Astfel, relația dintre limbă și cultură este bidirecțională, în sensul că limbajul preia bogăția
culturii, iar cultura este puternic legată de specificul unei limbi. Limba influențează modul de gândire și cultura, iar
cultura modelează limbajul ca formă de exprimare a identității culturale.
Cuvinte-cheie: limbă, gândire, cultură, simbol, teoria relativității lingvistice, lingvistică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_20

AUTHOR’S POSITION AND PROBLEMS IN CHRIS HUMPHREYS’S NOVEL ,,VLAD: THE LAST CONFESSION”

2024-09-30T15:06:25+03:00

The article is devoted to the historical novel by Canadian prose writer, actor and playwright Chris Humphreys
about Dracula. The novel is interesting because it is a historical novel by definition, that is, the author’s motivation to
create a text is the interpretation of the image of the historical Dracula with almost no admixture of ideological, political, historical, philosophical, psychological ideas of the author himself. This story does not have an easily guessed
end, it seems that the author himself does not know where the development of the plot may lead. Humphreys does not
try to deny Dracula’s sins, even obviously invented and completely unbelievable, but creates circumstances, builds
events in such a way that the hero’s act becomes justified, if not the only possible one.
Keywords: Chris Humphreys, historical novel, Dracula, hero image, author’s position, problematics, theatrical
novel, Middle Ages, The Tale of Dracula the Voivode.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_21

VALORI ETICE ȘI ESTETICE ALE PERSONALITĂȚII LUI EUGENIU COȘERIU

2024-09-30T15:08:16+03:00

Metoda biografică dezvăluie o perspectivă complexă a lui Eugeniu Coșeriu, evidențiind interconexiunile dintre
viața sa personală și contribuțiile științifice. În afara dimensiunii academice, Coșeriu este un individ cu o viață variată, împletind pasiuni precum jocul la loto, iubirea pentru vinuri și muzica populară. Reputația sa în lumea științifică
contrastează cu așteptările unui „monstru sacru distant”, evidențiindu-se ca individ „cald și accesibil”. Aprecierea
colegilor subliniază nu doar geniul său lingvistic, ci și calități umane notabile, precum modestia și devotamentul pentru profesie. Profesorul Coșeriu este un om cu memorie formidabilă și un spirit analitic-disociativ, având influență în
sfera științifică și culturală. Metoda biografică dezvăluie complexitatea personalității sale, contribuind la o înțelegere
mai profundă a omului dincolo de figura academică remarcabilă. Valorile etice și estetice ale lui Coșeriu au constituit
un fundament esențial în constituirea sa ca om și cercetător, evidențiind responsabilitatea socială pronunțată.
Cuvinte-cheie: metoda biografică, Eugeniu Coșeriu, valori etice, valori estetice, geniu, lingvist, simbol.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_22

DIMENSIUNI AXIOLOGICE ALE SIMBOLULUI: ASPECTE EPISTEMOLOGICE

2024-09-30T15:10:43+03:00

Pentru a prezenta relația dintre valori și simboluri, pe care o stabilim drept baza actului cultural, problemă
complexă abordată de cercetători din diverse domenii, inclusiv lingvistică, psihologie, antropologie și informatică,
cu interpretări unice, care oferă informații valoroase despre modul în care oamenii înțeleg și folosesc simbolurile.
În acest articol, umărim relația dintre simboluri și valori și reeșind din cele menționate ne propunem aplicarea teoriilor adevărului corespondență și a adevărului coerență, pentru a nuanța relația dintre valori și simboluri ca o
corespondență, respectiv dintre simboluri pe fondul coerenței. Scopul este de a argumenta, fără a scinda sensurile
conceptelor, cum acestea pot susține autenticitatea științelor spiritului, așa cum au fost conecptualizate de Dilthey,
pentru a evidenția resortul actului cultural.
Cuvinte -cheie: simbol, valori, corespondență, coerență, cultură, axiologie, epistemologie.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_23

CAPTIVE UNIVERSITY. The Sovietization of East German, Czech and Polish Higher Education, 1945-1956 by John Connely

2024-09-30T15:12:40+03:00

John Connelly este un istoric american și profesor la Universitatea din California, Berkeley. Interesele
sale de cercetare se axează pe istoria modernă a Europei Centrale și de Est, îndeosebi pe domeniile ce
țin de istoria comparată a sistemului universitar, cât și istoria naționalismului. Monografia respectivă a
fost publicată la data de 20 noiembrie în anul 2000, de către editura Universității din Carolina de Nord.
Lucrarea reprezintă 291 de pagini de text propriu zis și 130 de pagini de note bibliografice, fiind enumerate și arhivele pe care autorul le-a cercetat. În acest context pot fi menționate arhivele biroului politic
al partidelor muncitorești din Polonia, Cehoslovacia și Republica Democrată Germană, dar și Arhivele
Academiei de Științe Poloneze, Arhivele Federale Germane, cât și pe cele ale universităților poloneze,
germane și cehe.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_24