Științe Umaniste

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL PROFESORULUI UNIVERSITAR, DOCTOR HABILITAT DUMITRU G. BATÂR (1927–2014)

2025-06-08T12:41:11+03:00

Studiul reprezintă un material de informare a comunității științifice privind patrimoniul istorico-științific al Republicii Moldova și face parte din suita materialelor ce au în vizor prezentarea fondului arhivistic al Arhivei Științifice
Centrale a Academiei de Științe a Moldovei parte componentă a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a
Universității de Stat din Moldova. Materialul prezintă Fondul personal al profesorului universitar, doctorului habilitat
Dumitru G. Batâr (1927–2014). În urma sistematizării și descrierii s-a constatat faptul că fondul este format dintr-un
inventar ce conţine 215 u.p. (1906–2005). Documentele alcătuesc un singur inventar divizat în șase secțiuni: Lucrări
științifice; Materiale pentru lucrări științifice; Materiale biografice; Activități publice; Colecţii; Documente şi lucrări
ale altor personalităţi.
Cuvinte-cheie: D. G. Batâr, chimist, istoria științei, arhivistică, biografie științifică, Academia de Științe a Moldovei, RSS Moldovenească.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_01

MEMBRU CORESPONDENT ANATOL CIOBANU (1934–2016): FILE DIN DOSARUL PERSONAL

2025-06-08T12:47:30+03:00

Anatol Ciobanu (1934–2016), lingvist consacrat din Republica Moldova, profesor universitar, a fost ales în calitate
de membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei în 1992. Direcțiile științifice ale cercetătorului Anatol Ciobanu au vizat: gramatica, în special sintaxa limbii române; lingvistica contrastiv-tipologia și cultivarea limbii materne. A
fost conducător a științific la trei teze de doctor habilitat și 38 de doctori în filologie. Autor a peste 700 de titluri de lucrări
științifice, științifico-metodice și de popularizare a științei, inclusiv 30 de cărți. A fost distins cu cea mai înaltă decorație
de stat din Republica Moldova. Studierea dosarului personal a lui Anatol Ciobanu din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei developează aspecte inedite din biografia științifică a savantului.
Cuvinte-cheie: Anatol Ciobanu, membru corespondent, lingvistică, biografie științifică, istoria științei, Academiei
de Științe a Moldovei.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_02

ETICA ȘI DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ ÎN MUZEOGRAFIE: INTERACȚIUNEA CU PUBLICUL ȘI INCLUZIUNEA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

2025-06-08T12:49:43+03:00

Articolul analizează rolul eticii muzeale în relația dintre instituțiile muzeale și public. Sunt examinate principiile
Codului Etic ICOM, strategiile de atragere a vizitatorilor și măsurile de accesibilizare. La etapa actuală muzeele nu
mai sunt doar spații de conservare și prezentare a patrimoniului cultural, ci devin centre educaționale și sociale, având
o responsabilitate etică de a oferi acces echitabil tuturor categoriilor de vizitatori. În Republica Moldova, aplicarea
Codului ICOM este limitată de lipsa unui cadru juridic clar și a resurselor necesare. În acest studiu se propun soluții
pentru accesibilizarea muzeelor, precum: tururi tactile, descrieri audio, panouri în limbajul Braille, interpretare în
limbajul semnelor și tehnologii asistive. Se subliniază importanța unei atitudini empatice a personalului și a politicilor instituționale clare. Respectarea principiilor etice este esențială pentru un mediu muzeal incluziv, necesitând
aliniere la standardele internaționale prin formarea personalului, îmbunătățirea infrastructurii și colaborarea cu comunitatea și cu asociațiile persoanelor cu dizabilități.
Cuvinte-cheie: etica muzeală, deontologie profesională, accesibilitate, incluziune socială, Codul Etic ICOM,
patrimoniu cultural, interacțiunea cu publicul.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_03

CADRUL NORMATIV DE FONDARE A INSTITUȚIEI MILIȚIEI ÎN BASARABIA, RELAȚIA CU ORGANELE LOCALE, GUBERNIALE ȘI CENTRALE ÎN 1917

2025-06-08T12:52:36+03:00

Acest articol analizează instituirea miliției în Basarabia în 1917, evidențiind cadrul normativ și relația acestei
structuri cu autoritățile de la Petrograd prin intermediul Inspectorului Guvernamental. Reforma miliției a reprezentat
o tranziție esențială de la vechea poliție imperială către o structură de ordine publică descentralizată, dar sub
supraveghere gubernială și ministerială. Adoptarea Regulamentului Provizoriu cu privire la Miliție a stabilit cadrul
juridic al noii instituții, însă implementarea sa a fost marcată de provocări semnificative, precum lipsa de personal
calificat, insuficiența fondurilor și a echipamentului, incertitudinile administrative. Inspectorul Guvernamental al
Miliției a jucat un rol fundamental în coordonarea și supravegherea acestei structuri, intervenind în alocarea de
resurse, stabilirea clară a subordonării și menținerea disciplinei. De-a lungul anului 1917, acesta a fost un element
central în gestionarea dificultăților operaționale și în consolidarea miliției ca forță de menținere a ordinii publice.
Cuvinte-cheie: inspector guvernamental, ordine publică, securitate, 1917, Miliția, Basarabia.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_04

INOCHENTISMUL ȘI IMPACTUL SĂU ASUPRA POLITICII LINGVISTICE A BISERICII ORTODOXE ÎN BASARABIA (1909-1914)

2025-06-08T12:54:25+03:00

Politica de transformare a instituției bisericești din Basarabia într-un instrument menit să susțină imperialismul
rusesc în regiune, precum și tendința de rusificare impusă tot mai asiduu acestei instituții au determinat populația autohtonă din spațiul pruto – nistrean, în cele din urmă, să se convertească la alte confesiuni sau să formeze denominări
de tot felul. O manifestare care a luat naștere în Basarabia ca răspuns la tendințele de excludere a limbii române din
serviciul divin a fost „inochentismul” sau „Mișcarea de la Balta” – mișcare religioasă ce s-a răspândit printre românii
din Basarabia. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul mișcării inochentiste asupra politicii lingvistice
din cadrul Bisericii Ortodoxe din Basarabia în perioada 1909-1914.
Cuvinte-cheie: Basarabia, inochentism, Eparhia Chișinăului și Hotinului, biserică, asimilare lingvistică,
denominație.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_05

ȘTIRI DESPRE BASARABIA ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ ARĂDEANĂ A ANULUI 1918

2025-06-08T12:56:36+03:00

Anul 1918 a provocat schimbări radicale pe harta Europei. Este anul în care dispar vechile imperii, iar în locul lor
apar state naționale. În acest context a avut loc și Unirea Basarabiei cu România pe 27 martie/9 aprilie 1918, un eveniment important pentru întreaga societate românească. Din cauza condițiilor dure impuse de război și a desființării sau
cenzurării a numeroase publicații românești din Transilvania și Banat, aici nu au apărut știri numeroase despre Unire,
dar analizând presa arădeană constatăm că după aceea au apărut informații interesante despre diferite evenimente
sau personalități care activau în Basarabia. Analiza acestor articole și a modului în care au fost scrise este o dovadă
a realităților și a schimbărilor rapide și profunde prin care a trecut societatea românească pe parcursul anului 1918.
Cuvinte-cheie: presă, Arad, Unire, Basarabia, cultură.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_06

RELAȚIILE POLITICO-DIPLOMATICE ROMÂNO-BRITANICE DE LA CONFERINȚA DE LA MÜNCHEN ȘI PÂNĂ LA IZBUCNIREA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

2025-06-08T12:59:11+03:00

Studiul de față reprezintă rezultatul cercetării unor noi surse inedite din Arhivele Naționale Britanice, referitoare
la relațiile româno-britanice din perioada premergătoare declanșării celui de-al Doilea Război Mondial. Aspectele
acestor relații, la care se referă acest studiu, țin de: circumstanțele vizitei regelui Carol al II-lea din noiembrie 1938 în
Anglia, impactul factorului economic asupra relațiilor anglo-române, atitudinea britanică față de revizionismul maghiar, poziția britanicilor față de atitudinea României în raport cu politica de neutralitate, modul în care relațiile româ-
no-britanice au fost afectate de Pactul Ribbentrop-Molotov și intrarea U.R.S.S. în cel de-al Doilea Război Mondial.
Cuvinte-cheie: diplomație, România, Anglia, al doilea Război mondial.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_07

PARTICULARITĂȚI ALE PERFECȚIONĂRII CONSTRUCTIVE ALE CHITAREI BAS ÎN ANII 1960 AI SECOLULUI XX

2025-06-08T13:00:54+03:00

În articol sunt evidențiate aspecte ale stabilirii caracteristicilor constructive ale chitarei bas în anii 1960. În vizorul
autorului se află prototipurile Fender Precision Bass, Fender Bass V și Fender Bass VI, create de inginerul și antreprenorul american Leo Fender. Totodată, sunt studiate și modele inovatoare precum Rickenbacker 4001, Gibson Thunderbird II, Harptone B4 Acoustic Bass Guitar, cât și instrumentele bas ale companiei Ampeg. Un interes deosebit
îl prezintă particularitățile construcției acestor prototipuri, bazate pe căutarea unor soluții exclusive de design. Sunt
analizate diferențele de fixare a gâtului și a corpului instrumentului, lungimea mensurii (lungimea gâtului), numărul
de frete și tipurile de pickup-uri.
Cuvinte-cheie: chitară bas, Fender Precision Bass, Fender Bass V, Fender Bass VI, Rickenbacker 4001, Gibson
Thunderbird II, Harptone B4 Acoustic Bass Guitar, Ampeg.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_08

ABORDAREA SEMANTICO-PRAGMATICĂ A DISCURSULUI INAUGURAL AL MAIEI SANDU ÎN CONTEXTUL ÎNVESTIRII ÎN FUNCȚIA DE PREȘEDINTĂ A REPUBLICII MOLDOVA

2025-06-08T13:02:48+03:00

Discursul inaugural al Maiei Sandu reprezintă un exemplu remarcabil de comunicare politică strategică, cu
implicații semantico-pragmatice semnificative. Acest discurs evidențiază modalitățile prin care liderul își conturează
legitimitatea, articulează valori fundamentale și propune o viziune pentru viitor. Din perspectivă semantică, discursul
este marcat de utilizarea unui vocabular accesibil, dar puternic, construit în jurul conceptelor de unitate, transparență
și responsabilitate.
Pe plan pragmatic, se remarcă strategii de consolidare a relației cu cetățenii, prin acte de vorbire care inspiră încredere și angajament. Discursul combină funcția ceremonială cu cea deliberativă, echilibrând referințele la tradițiile
democratice și promisiunile de reformă. Structura discursului, tonul solemn și apelurile la unitate națională reflectă o
încercare de a reconcilia diviziunile politice și de a construi un consens.
Acest studiu subliniază că analiza semantico-pragmatică a discursului inaugural nu doar dezvăluie tehnici retorice
eficiente, ci și oferă perspective asupra modului în care liderii politici modelează percepția publică și își definesc
mandatul.
Cuvinte-cheie: acte de limbaj, discurs inaugural, funcții ale limbajului, intenție de comunicare, persuasiune retorică, pragmatica, strategii discursive, situație de comunicare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_09

DIALOGUL FORMĂ – SENS ÎN TRADUCEREA LITERARĂ (REFLECȚII PE MARGINEA TRADUCERII ROMANELOR SOUMISSION ȘI ANÉANTIR ALE LUI MICHEL HOUELLEBECQ)

2025-06-08T13:05:16+03:00

Traducerea se află într-o relație constantă de dialog cu originalul, ceea ce o face un obiect de studiu complex și
dinamic. Din cele mai vechi timpuri, actul traducerii a fost însoțit de o constantă comparație între textul sursă și textul
țintă, traducerea fiind percepută adesea ca o activitate riscantă, întrucât orice diferență poate fi interpretată ca o trădare a originalului, dat fiind că limba reflectă și o viziune asupra lumii, o cultură/unele culturi. Dacă tratăm traducerea
ca pe un transfer sau o trecere de la o cultură la alta, cultura ar putea deveni o frontieră în sensul material și metaforic
al noțiunii, altfel spus un gen de obstacol care ar aduce atingere fluidității textului. În prezentul studiu, venim cu niște
reflecții privind complexitatea și provocările cu care se confruntă un traducător literar.
Cuvinte-cheie: traducere, text literar, cultură, viziuni ale lumii, transfer interlingvistic, strategii de traducere, text
sursă, text țintă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_10

PRAGMATICA ACTULUI DENOMINĂRII REVERS

2025-06-08T13:07:51+03:00

Procesul de denominare începe întotdeauna de la obiect, deoarece fără existența acestuia, nu ar exista necesitatea
numirii. În lingvistică, migrarea unui semnificant către un alt semnificat poate fi explicată prin concepte precum
metonimia, antonomasia sau eponimia. Deși aceste procese au în comun punctul de origine – un nume propriu – ele
diferă prin direcția și natura transferului semantic.
Eponimele sunt frecvente în diverse terminologii științifice și tehnice, iar procesul de eponimizare este explicat
prin relații precum proprializarea și deonimizarea. Motivația lexicală explică apariția noilor cuvinte bazate pe nume
proprii, reflectând conexiunile dintre unitățile lexicale într-un sistem lingvistic.
Cuvinte-cheie: nume propriu, eponim, deonim, denominație, semnificat, semnificant.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_11

PSYCHOLOGIZATION OF NEW SOCIAL MOVEMENTS: THE RHETORIC OF IDENTITY AS A SYMPTOM OF FAMILIAL POWER

2025-06-08T13:10:11+03:00

Representatives of contemporary social movements – feminism, the LGBT movement, and eco-activism –
increasingly employ the term “identity” in their rhetoric. The paper explores the causes and consequences of modern
social movements using the psychological concept in formulating their demands. The methodological foundation
of the study is based on Jan De Vos’s theory of psychologization and Michel Foucault’s concept of psychiatric
power. Through this analytical lens, the following conclusions are drawn: first, new social movements are subject to
psychologization and operate within the logic of psychological thinking, that is, by the notions of truth and reality
inherent in psychology as a cultural phenomenon; second, despite their opposition to power and culture, they employ
similar governance mechanisms; third, adherence to psychological thinking leads to ideological paradoxes within
contemporary social movements.
Keywords: identity, new social movements, feminism, LGBT, ecological movement, psychologization, psychiatric
power.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_12

LUCIAN BLAGA ȘI MIRCEA ELIADE: INTERPRETĂRI ALE SACRULUI, SIMBOLULUI ȘI INIȚIERII

2025-06-08T13:12:12+03:00

Lucian Blaga și Mircea Eliade, două dintre cele mai influente figuri ale culturii românești, au oferit interpretări
distincte, dar complementare asupra universalității sacrului, simbolului și inițierii. Ambii filosofi explorează sacrul,
misterul existenței și raportul omului cu transcendența, însă din perspective diferite: L.Blaga adoptă o viziune metafizică a sacrului, în timp ce M.Eliade analizează fenomenul religios dintr-o perspectivă antropologică și istorică, dezvoltând o hermeneutică a mitului și a simbolului, analizând structurile fundamentale ale experienței religioase. Acest
articol examinează convergențele și diferențele dintre cei doi filosofi, punând în evidență contribuția lor la înțelegerea
sacrului și a inițierii ca experiențe esențiale în constituirea ființei umane și condiției sale în lume.
Cuvinte-cheie: sacru, profan, om religios, mit, simbol, hierofanie, Marele Anonim, cenzură transcendentală.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(194)2025_13