Științe Umaniste

ACADEMICIANUL ILIA G. BUDAC (1916–1974): DE LA UCRAINEAN LA MOLDOVEAN ŞI DE LA AGRONOM LA ISTORIC

USM ADMIN — 2026-01-14

Articolul de faţă se înscrie în aria cercetărilor din domeniul istoriei ştiinţei, implicit a biografiilor ştiinţifice. La baza materialului ştiinţific se află documentele de arhivă, presa de epocă, sursele iconografice, mărturiile contemporanilor, precum şi memoriile unuia dintre autorii articolului de faţă. Se analizează biografia privată a academicianului Ilia G. Budac, apreciat în funcţie de contextul istoric fie ucrainean, fie moldovean. Participarea acestuia la războiale iniţiate de Uniunea Sovietică, precum şi calitatea de membru de partid i-a asigurat o carieră fulminantă atât în domeniul ştiinţei, cât şi în cel administrativ. O altă direcţie de activitate a lui Ilia G. Budac a fost cea din domeniul sistemului de învăţământ superior. La fel, se prezintă, fondul arhivistic personal al academicianului I.G. Budac din cadrul fostei Arhive Ştiinţifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei.
Cuvinte-cheie: ştiinţă, învățământ superior, istorie, profesor, istoric, Ilia G. Budac, Academia de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_01

ÎNFIINȚAREA TOVĂRĂȘIILOR RURALE DE CREDIT AGRICOL RECIPROC ÎN PREOCUPĂRILE ZEMSTVEI DIN BASARABIA ÎN ANII ’70 AI SECOLULUI AL XIX-LEA

USM ADMIN — 2026-01-14

Înființarea tovărășiilor rurale de credit agricol reciproc în Basarabia în anii ᾿70 ai secolului al XIX-lea a fost un proces complex și contradictoriu, care s-a confruntat cu o serie de provocări și dificultăți, datorate atât cadrului general imperial, cât și celui cu specific regional. În primul rând, guvernul rus a oferit o asistență insuficientă tovărășiilor agricole, ceea ce a condus la un deficit de resurse financiare și materiale. Totodată, predominarea elementului moșieresc în rândul deputaților zemstvei, în mod specific viziunea clasei nobiliare asupra proceselor socio-economice, a avut un impact important asupra felului cum a fost conceput și organizat întregul proces. Pe de altă parte, mulți țărani erau reticenți să-și pună la comun resursele, temându-se de pierderea controlului asupra pământului lor, fapt ce a îngreunat procesul de înființare a tovărășiilor. Mai mult, lipsa de educație și de experiență a țăranilor a redus folosirea creditelor contractate la achiziția tehnicii agricole moderne – scopul primar al tovărășiilor, ei creditându-se, cu precădere, pentru a-și acoperi subzistența.
Cuvinte-cheie: Basarabia, zemstva, creditare, tovărășii, nobilime, țărănime, modernizare, agricultură.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_02

SERVICIUL ÎN ARMATA RUSĂ CA MIJLOC DE PROMOVARE SOCIALĂ PENTRU COPIII NOBILITĂȚII MOLDOVENE ȘI VALAȘENE (PE BAZA PETIȚIILOR DEPUSE ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI RUSO-TURC 1768-1774)

USM ADMIN — 2026-01-14

Pe baza documentelor de arhivă, articolul examinează aspirațiile reprezentanților nobilimii moldovenești și muntene, care i-au adresat generalului Petr Rumianțev, în numele copiilor lor, petiții pentru a-i accepta în serviciul militar, oferindu-le astfel oportunitatea de avansare socială în carieră. Anexa conține documente care acoperă perioada noiembrie 1770 – ianuarie 1772, și anume: un raport al spatarului Divanului Munteniei, Ștefan Toplican, o petiție a colonelului Regimentului de Husari Munteni, Rodion Cantacuzino, și o petiție a protopopului ieșean, Mihail Strilbițki. Prin intermediul poveștilor a trei familii, este prezentată o secțiune transversală a societății vremii, alături de dorința elitelor locale de a se alătura celor mai puternici, precum și disponibilitatea lor, pe de o parte, de a sprijini armata rusă care invadase Principatele, iar pe de altă parte, de a începe o viață nouă, uneori chiar găsind o nouă patrie.
Cuvinte-cheie: Rumianțev, Toplician, Cantacuzino, Strilbițki, petiții, serviciu militar, tipografie, moșii.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_03

EROI ȘI TRĂDĂTORI. AGENTURA SECRETĂ A CORPULUI DE JANDARMI ÎN MIȘCAREA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ DIN BASARABIA

USM ADMIN — 2026-01-14

În baza izvoarelor de arhivă inedite, aflate în custodia fondurilor Arhivei Naționale a Republicii Moldova, am încercat în acest articol să punem în discuție și să analizăm metodele de combatere a mișcării de emancipare națională a românilor basarabeni din partea Direcției guberniale a Corpului Independent de jandarmi din Basarabia. Printre cele mai eficiente metode de suprimare a mișcării naționale era cea de infiltrare în interiorul mișcării a agenților secreți și compromiterea ideii de unitate națională a românilor prin lansarea falsei teorii de existență a două popoare aparte, cu diferite caracteristici naționale – români și moldoveni.
Cuvinte-cheie: Basarabia, jandarmi, agent secret, filare, limba moldovenească, ziar, raport, ofițer, arest.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_04

REFLECȚII ASUPRA IMPACTULUI AVUT DE DICTATUL DE LA VIENA ȘI PACTUL RIBBENTROP-MOLOTOV ASUPRA RELAȚIILOR ANGLO-SOVIETICE (1941-1944)

USM ADMIN — 2026-01-14

Articolul examinează schimbarea poziției britanice față de anexările sovietice din Estul Europei între 1941 și 1944. După Pactul Ribbentrop-Molotov și Dictatul de la Viena, Londra a refuzat să le legitimeze, invocând principiile Cartei Atlantice. Intrarea URSS în război a forțat însă o apropiere, deși Marea Britanie și SUA s-au opus recunoașterii frontierelor impuse de Stalin, tratatul din 1942 a consfințit tacit influența sovietică. Până în 1944, Churchill a acceptat împărțirea sferelor de influență, cedând rolului predominant al URSS în România. Studiul evidențiază trecerea de la opoziția principială la acceptarea pragmatică a realpolitik-ului și a dominației sovietice în regiune.
Cuvinte-cheie: Relațiile anglo-sovietice, Pactul Ribbentrop-Molotov, Dictatul de la Viena, Diplomația celui de-al Doilea Război Mondial, Carta Atlanticului, realpolitik.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_05

PERFECȚIONAREA CARACTERISTICILOR CONSTRUCTIVE ALE CHITAREI BAS (ANII 1980)

USM ADMIN — 2026-01-14

Articolul de față evidențiază perfecționarea caracteristicilor constructive ale chitarei bas în anii 1980. Sunt examinate modele de bas precum Warwick Nobby-Meidel-Bass și Warwick Buzzard, proiectate de compania germană Warwick, prototipuri de la companiile americane Fodera Guitars și Sadowsky Guitars, precum și inovatorul instrument bas Yamaha TRB JP1, creat de compania japoneză Yamaha în strânsă colaborare cu renumitul muzician de jazz John Patitucci. De un interes aparte sunt caracteristicile constructive ale acestor modele de bas, bazate pe căutarea unor soluții de design exclusive. În același timp, autorul investighează diferențele în îmbinarea corp-gât, menzura, numărul de taste și tipurile de doze.
Cuvinte-cheie: bas, Warwick Nobby-Meidel-Bass, Warwick Buzzard, Fodera Guitars, Sadowsky Guitars, Yamaha TRB JP1, construcția de chitare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_06

PROPAGANDĂ ȘI REALITATE SOCIALĂ ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ (1944-1947): O ANALIZĂ DOCUMENTARĂ

USM ADMIN — 2026-01-14

Articolul analizează discursul propagandistic sovietic din RSS Moldovenească în anii imediat postbelici (1944-1947), pe baza unor surse de arhivă păstrate la Agenția Națională a Arhivelor. Studiul aplică o grilă de analiză tematică referitoare la patru documente reprezentative: un raport al Comitetului Raional Cahul, un raport al Secției de Propagandă și Agitație a CC al PC(b)M, Planul de colectare a pâinii din 1946 și un raport de activitate la nivel republican. Rezultatele evidențiază trei direcții majore: unitatea discursului propagandistic, diversitatea instrumentelor de mobilizare și contradicția structurală dintre mesajul oficial și realitatea socială. Mitingurile și prelegerile difuzau teme ideologice standardizate, planurile economice justificau politici coercitive, iar rapoartele statistice instituționalizau propaganda ca practică birocratică. Propaganda nu era un fenomen secundar, ci un mecanism esențial al guvernării sovietice, menit să legitimeze regimul și să modeleze mentalitățile colective.
Cuvinte-cheie: propagandă sovietică, RSS Moldovenească, perioada postbelică, foametea din 1946-1947, discurs ideologic, documente de arhivă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_07

„MODERNIZAREA” ORAȘULUI DE REȘEDINȚĂ EPISCOPALĂ BĂLȚI ÎN REFLECȚIA REALITĂȚILOR INTERBELICE

USM ADMIN — 2026-01-14

Un rol deosebit în modernizarea localităților urbane interbelice au avut personalitățile marcante din istoria locală. Pentru a evidenția această afirmație încercăm prin acest studiu să evidențiem rolul episcopului Visarion Puiu în organizarea și dezvoltarea urbană a reședinței episcopale Bălți. În cei 12 ani de păstorie ca episcop al Episcopiei Hotinului, a dat dovadă de o motivație deosebită care a contribuit pozitiv la bunăstarea orașului de reședință. Cunoscut îndeosebi prin realizările sale de construcții de edificii și biserici, mai puțin sunt cunoscute activitățile episcopului în „modernizarea” și organizarea infrastructurii orașului Bălți. Propunerile sale și ale comitetului cetățenesc, pe care îl conducea, înaintate autorităților publice locale, au contribuit la realizarea unor activități cum ar fi: pavarea străzilor, organizarea cartierelor, acțiuni sociale și culturale pe care și astăzi le descoperim în istoria urbei bălțene.
Cuvinte-cheie: episcopul Visarion Puiu, Bălți, modernizare, oraș de reședință.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_08

REPUBLICA MOLDOVA: ÎNTRE AMBIȚIILE GLOBALE ȘI INFLUENȚA RUSĂ

USM ADMIN — 2026-01-14

Republica Moldova se confruntă continuu cu o instabilitate politică pronunțată, evidențiată prin schimbări frecvente de guverne, alianțe fragile și o competiție constantă pentru dominanță, ca urmare a influenței ruse pe teritoriul țării. Această situație internă instabilă este adesea agravată de o istorie a corupției sistematice și a capturării statului, care subminează încrederea cetățenilor și eficacitatea instituțiilor. Cu toate că integrarea economică și accesul la piețe externe oferă oportunități de dezvoltare, slăbiciunile interne o fac susceptibilă la impactul șocurilor economice globale, influențe exterioare destabilizatoare și problemele legate de migrație. Capacitatea de a-și valorifica potențialuleuropean și de a se afirma ca stat democratic este profund influențată de abilitatea de a depăși diviziunile politice interne și de a crea instituții rezistente, capabile să facă față complexității lumii actuale.
Cuvinte-cheie: Republica Moldova, globalizare, instabilitate politică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_09

ECHIVALENȚĂ SEMANTICĂ ȘI ADAPTARE CULTURALĂ ÎN TRADUCEREA CONCEPTELOR METAFIZICE DIN OPERA LUI EMIL CIORAN

USM ADMIN — 2026-01-14

Traducerea operei fragmentare a lui Emil Cioran nu este doar un transfer de cuvinte, ci și redarea unui univers ideatic și afectiv complex. Fragmentele sale funcționează ca unități dense de reflecție, unde forma și conținutul sunt inseparabile. Traducătorul trebuie să redea nu doar sensul literal, ci și tensiunea existențială a textului. Coeziunea internă se realizează prin pronume, adverbe și structuri modale, iar lexemele recurente creează câmpuri semantice încărcate afectiv, complicând echivalența fidelă. Traducerea devine astfel un act hermeneutic, nu mecanic. Limbajul fragmentar activează rețele de sens contradictorii, iar afirmațiile paradoxale sau analitic false provoacă reflecție și dezvăluie sfâșierea interioară a eului. Traducătorul trebuie să păstreze ambiguitatea și tensiunea discursului. Interogațiile retorice, ironia și paradoxul destabilizează certitudinile cititorului. În concluzie, traducerea lui Cioran implică recrearea stilistică, iar traducătorul devine co-creator al sensului, nu simplu intermediar lingvistic.
Cuvinte-cheie: logică narativă clasică, logică argumentativă clasică, corespondență lexicală, corespondență ideatică, corespondență structurală, marcaj stilistic depreciativ, autonomie textuală.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_10

ESTETICA – CRITERII DE ANALIZĂ LITERARĂ. PROLEGOMENE

USM ADMIN — 2026-01-14

Estetica se afirmă ca știință autonomă în secolul al XVIII-lea. Filosoful german Alexander Baumgarten propune acest termen pentru prima dată în lucrarea sa Aesthetica. Articolul respectiv abordează modalitățile prin care estetica generează criterii de analiză literară: categorii estetice, receptarea estetică, relația de fond și formă etc. Consultând dicționare, enciclopedii și studii de specialitate trecem în revistă mai multe definiții ale conceptului vizat în titlul articolului. Obiectul de studiu al esteticii studiază felul în care arta este receptată din perspectiva armoniei, ca punte de legătură dintre frumosul natural și cel artistic perceput prin intermediul emoției estetice. Estetica este în relație de interdependență față de artă, acest lucru îl demonstrează toate încercările filosofilor de a identifica misiunea artei pentru umanitate din Antichitate până în prezent. Lărgindu-și aria de analiză și sinteză, estetica își extinde domeniile cu care interacționează: filosofia artei, psihologia, teoria literaturii, estetica literară și alte științe contemporane.
Cuvinte-cheie: estetică, receptare, operă artistică, interdisciplinaritate, literatură, experiență estetică, creație.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_11

SINONIMIA ÎN INTEGRITATEA SISTEMULUI LEXICAL: ABORDARE TEORETICĂ

USM ADMIN — 2026-01-14

Studiul analizează sinonimia din perspectiva câmpului lexico-semantic, evidențiind dimensiunile sale structurale, funcționale și teoretice. Cercetarea examinează dinamica relațiilor dintre unitățile lexicale și modul lor de organizare în paradigme, grupuri și câmpuri semantice, abordând ambiguitățile terminologice asociate conceptelor grup lexico-semantic, grup sinonimic și câmp semantic. Aceste aspecte sunt discutate în raport cu teoriile formulate de E. Coseriu, A. Zalesskaya și A. Bidu-Vrănceanu. Un rol central îl ocupă analiza opozițiilor semantic-privative, echipolente și disjunctive. Studiul relevă: sinonimia contribuie simultan la coerența sistemului lexical și la diversitatea stilistică, fiind strâns legată de proximitatea semantică și de potențialul comutativ al unităților lexicale. Prin integrarea perspectivelor cognitive și funcționale, sinonimia este concepută ca un mecanism dinamic, dependent de context, care susține variația lexicală și nuanțarea expresivă atât în limbajul specializat, cât și în cel colocvial.
Cuvinte-cheie: sinonimie, câmp lexico-semantic, opoziție semantică, paradigmă, sistem lexical, lingvistică cognitivă, variație lingvistică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_12

TRADUCEREA ELEMENTELOR STILISTICE ALE TEXTELOR TURISTICE DIN LIMBA ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ

USM ADMIN — 2026-01-14

Articolul abordează aspectele stilistice ale textelor de pe site-uri turistice, cu scopul de a analiza funcția persuasivă a elementelor lexicale precum metafora, epitetul și comparația. Scopul cercetării constă în identificarea strategiilor de traducere care permit păstrarea expresivității și a impactului emoțional al textului-sursă în limba-țintă. Cercetarea de monstrează că utilizarea frecventă a adjectivelor evaluative, a superlativelor și a figurilor de stil intensifică impactul emoțional asupra cititorului, contribuind la construirea unei imagini pozitive și memorabile a destinației promovate. Ipoteza studiului pornește de la ideea că traducerea comunicativă, conform abordării lui Peter Newmark, facilitează obținerea unui efect pragmatic și estetic echivalent. Analiza corpusului de texte turistice demonstrează că utilizarea strategiilor precum reproducerea imaginii metaforice, echivalența culturală și compensarea contribuie la menținerea funcției persuasive a textelor localizate. Rezultatele obținute validează ipoteza formulată și subliniază importanța păstrării expresivității în procesul de traducere a textului turistic, esențială pentru menținerea atractivității ofertei turistice.
Cuvinte-cheie: turism, stilistică, metaforă, epitet, comparație, traducere comunicativă, echivalență culturală

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_13

DEIXISUL ÎN TEXTUL TURISTIC

USM ADMIN — 2026-01-14

Articolul investighează rolul marcatorilor deictici în textul turistic, având ca punct de plecare analiza pragmatică a limbajului. Deixisul este privit ca unul dintre cele mai clare indicii ale dependenței limbajului de context, iar utilizarea sa în discursul turistic relevă atât funcții descriptive, cât și persuasive. Marcatorii deictici – personali, spațiali, temporali, discursivi și sociali – nu doar clarifică referințele, ci și construiesc o relație de proximitate între emițător și receptor. Astfel, pronumele și formele verbale stabilesc legături interpersonale, adverbele de timp și loc fixează experiența în prezent și conferă impresia de autenticitate, iar imperativele sporesc caracterul conativ al mesajului. Studiul subliniază dimensiunea interculturală a fenomenului, având în vedere diferențele de manifestare a deixisului în limba română și limba engleză, fapt ce confirmă observațiile privind adaptarea sensului la contextul lingvistic și cultural. Rezultatele confirmă că deixisul nu reprezintă doar o categorie gramaticală, ci un mecanism fundamental
prin care textele turistice creează implicare, participare și persuasiune, transformând mesajul într-o experiență atractivă și convingătoare pentru cititor.
Cuvinte-cheie: text turistic, pragmatică, deixis, marcatori deictici, funcție persuasivă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_14

ASPECTE SEMANTICO-STRUCTURALE ALE CONOTAȚIILOR

USM ADMIN — 2026-01-14

Cercetarea fenomenului conotației se dovedește a fi una actuală și necesară, întrucât fenomenul în sine este unul ambiguu și abordat din multiple perspective. Prezentul studiu investighează natura, structura și statutul conotației în structura semantică a cuvântului, abordând fenomenul dintr-o perspectivă integratoare. Este evidențiată influența factorilor lingvistici, în special a sensurilor denotative, și extralingvistici: contextul social, istoric și cultural în formarea și funcționarea conotațiilor. Conotația este cercetată din perspectiva semanticii structurale, fiind argumentate accepțiile privind includerea și excluderea conotației din structura semantică a cuvântului. Totodată, cercetarea adoptă o abordare critică, bazată pe analiză, sinteză, descriere și deducție, având ca scop oferirea unei perspective cuprinzătoare asupra conotației ca fenomen ce posedă o structură complexă.
Cuvinte-cheie: denotație, conotație, factori lingvistici, factori extralingvistici, context, componente, structură semantică a cuvântului.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_15

AFIXOIDELE ȘI DINAMICA NEOLOGIZĂRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ: ECONOMIE LINGVISTICĂ ȘI FORMARE LEXICALĂ

USM ADMIN — 2026-01-14

Afixoidele sunt unități lexicale de origine greco-latină, inițial cu sens lexical plin, care în prezent funcționează ca elemente constitutive ale cuvintelor compuse. Studiile statistice relevă o prezență semnificativă a afixoidelor și a cuvintelor formate prin afixoidare în vocabularul actualizat, demonstrând tendința de economie lingvistică și preferința pentru termeni analizabili. Neologia lexicală reflectă dinamismul și creativitatea limbii, determinând schimbări majore în formarea cuvintelor, inclusiv sporirea compunerii prin afixoidare. Acest proces este deschis și autoreproductiv, facilitând crearea de noi termeni prin modele ușor de imitat. Trunchierile din cuvintele compuse devin ele însele afixoide, contribuind la economia expresiei și la dezvoltarea terminologiei specializate. Afixoidarea susține abstractizarea și intelectualizarea limbajului, fiind tot mai frecvent utilizată în diverse domenii.
Cuvinte-cheie: afixoid, elemente savante, neologizare, economie lingvistică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_16

IMAGINARUL LINGVISTIC CA FILTRU ÎN TRADUCEREA GASTRONOMIEI HOUELLEBECQUIENE

USM ADMIN — 2026-01-14

În acest articol ne propunem să explorăm rolul imaginarului lingvistic, altfel spus ansamblul de asocieri, conotații și referințe culturale legate de un termen, ca filtru determinant în procesul de traducere a terminologiei gastronomice din operele scriitorului francez Michel Houellebecq. Scopul principal este de a identifica și analiza provocările culturale și lingvistice pe care le prezintă referințele gastronomice houellebecquiene, adesea marcate de autenticitate sau, dimpotrivă, de o anumită formă de exoticism cultural, la transpunerea din limba franceza în limba româna. În acest sens, ne bazăm pe o analiză comparativă a unor fragmente de referință, urmărind strategiile de traducere adoptate. Venim cu niște reflecții asupra modului în care traducătorul gestionează decalajul cultural și felul în care specificul imaginarului gastronomic al limbii-țintă influențează fidelitatea stilistică și semantică a
textului tradus.
Cuvinte-cheie: imaginar lingvistic, text literar, cultură, exoticism, termeni gastronomici, strategii de traducere.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_17

REFLECȚIA TRANZIȚIEI LA ALFABETUL LATIN ÎN ACTELE OFICIALE ALE STRUCTURILOR UNIVERSITARE

USM ADMIN — 2026-01-14

Studiul investighează tranziția de la alfabetul chirilic la alfabetul latin în documentația oficială a instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova, în contextul aplicării Legii privind funcționarea limbilor (1989). Analiza proceselor-verbale universitare, a ordinelor rectorale și a dosarelor studențești evidențiază caracterul complex al transformării, cu dimensiuni tehnico-administrative și identitare. Ritmul implementării a variat în funcție de profilul instituțiilor: facultățile umaniste (Institutul Pedagogic „A. Russo”, Universitatea de Stat din Chișinău) au adoptat rapid grafia latină și glotonimul „limba română”, în timp ce unitățile tehnice și reale (Institutul Politehnic „S. Lazo”, unele catedre științifice) au menținut o perioadă bilingvismul. La Institutul Agricol „M. V. Frunze”, schimbarea s-a produs gradual. Concluziile subliniază rolul universităților ca spații de legitimare a alfabetului latin și a redefinirii
glotonimice de la „limba moldovenească” la „limba română”.
Cuvinte-cheie: alfabet latin, procese-verbale universitare, legislație lingvistică, identitate națională, învățământ superior, limba română, glotonim, tranziție lingvistică

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_18

SPECIFICUL EULUI NARATOR AUCTORIAL ÎN LETOPISEȚUL ȚĂRII MOLDOVEI

USM ADMIN — 2026-01-14

Eul narator reflectă contextul social, politic și cultural în care cronicile au fost scrise. Prin analiza acestuia, putem înțelege mai bine cum evenimentele contemporane cronicarului au influențat perspectiva și tonul narațiunii. De exemplu, cronicile scrise în timpul unei perioade de criză sau sub amenințarea unei puteri străine pot avea un ton mai pesimist sau combativ. În contrast, cronicile scrise în perioade de stabilitate pot reflecta o abordare mai echilibrată și mai analitică. Studierea eului narator în textele cronicărești este importantă pentru a descifra complexitatea acestor opere, care se situează la intersecția dintre istorie și literatură. Aceasta ne permite să înțelegem cum viziunile și experiențele personale ale cronicarilor au dat formă felului în care evenimentele istorice au fost înregistrate și transmise, influențând astfel modul în care aceste evenimente sunt înțelese și interpretate până în prezent.
Cuvinte-cheie: eu narator, narator auctorial, Letopisețul Țării Moldovei, focalizare, perspectivă narativă, cronicari, obiectivitate, subiectivitate, omnisciență, refuzul omniscienței.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_19

TEXTUALIZARE DISCONTINUĂ ȘI COEZIUNE LATENTĂ LA EMIL CIORAN: O LECTURĂ TRADUCTOLOGICĂ

USM ADMIN — 2026-01-14

Textul fragmentat cioranian reprezintă un discurs atipic, situat între literatură, filosofie și traductologie. Fragmentele funcționează ca unități autonome, dar interdependente, solicitând o lectură interpretativă specifică. Coerența nu se sprijină pe continuitatea narativă, ci pe relațiile subtile de sens – echivalență, incluziune, intersecție semantică. Repetițiile, coreferințele și contiguitățile creează o memorie internă a textului, în timp ce absența conectorilor obligă la reconstruirea implicită a relațiilor. Traducătorul trebuie astfel să redea nu doar lexemele, ci tensiunea, ambiguitatea și structura fragmentară. Macrostructurile și titlurile fragmentează și unifică totodată discursul, iar coerența rezultă din identitatea tematică și diferențele rematice. Interogațiile retorice, paradoxurile și aforismele construiesc un dialog tacit cu cititorul. Relațiile parte–întreg susțin dinamica sensului și cer interpretarea presupozițiilor culturale, iar iconicitatea vizuală a fragmentului trebuie păstrată. Astfel, textul devine un laborator al coerenței implicite, cerând o hermeneutică activă.
Cuvinte-cheie:presupoziții culturale, textualizare, incluziune parte-întreg, macrostructuri semantice, dimensiunea pragmatică a noțiunii, incluziune hiperonimică, coerență holistică a textului-sursă, identitate referențială.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_20

O CERCETARE VALOROASĂ DIN DOMENIUL ISTORIEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR RECENZIE la monografia Lilianei Rotaru, doctor în istorie, conferenţiar universitar, „Inginerie naţională şi socială în învăţământul superior din RSS Moldovenească”. Chişinău: Lexon-Pri

USM ADMIN — 2026-01-14

Lucrarea recenzată este realizată în cadrul proiectului „Cultură şi politică în contextul schimbărilor regimurilor politice: de la Basarabia românească la Republica Moldova”. Monografia include abrevieri, introducere, 4 capitole, încheiere, anexe, bibliografie, indice de nume, indice geografic.

TRAUMATISMUL DEPORTĂRILOR PRIN PRISMĂ PSIHANALITICĂ Zinaida Bolea, Problematica narcisică şi relaţiile cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească. Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Chişinău: Lexon-Prim, 2025,

USM ADMIN — 2026-01-14

Recenta monografie elaborată de doctorul habilitat în psihologie, conferenţiarul universitar Zinaida Bolea este unică în registrul naţional şi internaţional ştiinţific. Dacă cercetătorii din domeniul istoriei au abordat fenomenul deportărilor prin palierul evenimenţialului, contextualizării presiunilor, atunci Zinaida Bolea se opreşte asupra trăirilor afective pe care le poate traversa o comunitate aflată la limita existenţei.