Științe Umaniste

ALEXANDRU IAȚIMIRSCHI – PROMOTOR AL ROMÂNISMULUI ÎN IMPERIUL RUS

USM ADMIN — 2025-02-17

Studiul lui Al. Iațimirschi din anul 1903 prezintă o examinare excelentă a investigațiilor celor mai notabili cercetători de la sfârșitul secolului al XVIII-lea – secolul al XIX-lea, care s-au preocupat de problema etnogenezei
românilor. Subliniem – etnogeneza poporului român. Autorul nu amintește niciodată falsa sintagmă, „etnogeneza
poporului moldovenesc” introdusă ca sintagmă „științifică” în perioada sovietică și atunci când se încerca demonstrarea existenței „poporului moldovenesc”, deosebit de poporul român. Al. Iațimirschi a demonstrat lumii savante
ruse, inclusiv intelectualității din Basarabia, care mai apela la sintagma „popor moldovenesc” și căuta originea lui, că
savanții europeni investigau problema etnogenezei poporului român, nu a „poporului moldovenesc”, era clar exprimată unitatea lingvistică și etnică a locuitorilor din Moldova, Țara Românească și Transilvania, inclusiv Basarabia.
În acest context, moldovenismul actual, de după anul 1991, este o consecință a politicii imperiale rusești promovate
în Basarabia, continuată în epoca sovietică, dar și în Republica Moldova, de anumite forțe politice.
Cuvinte-cheie: Al. Iațimirschi, români, romanizare, Moldova, Valahia, Dunărea, Balcani.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_01

EVOLUȚIA SISTEMULUI DE ACCIZE ÎN BASARABIA (1863-1893)

USM ADMIN — 2025-02-17

În studiul de față ne propunem să analizăm ce impact a avut sistemul de accize introdus în Imperiul Rus de la 1
ianuarie 1863 asupra evoluției în Basarabia a ramurilor industriale de fabricare a băuturilor alcoolice, a produselor
din tutun, a zahărului și de extragere a sării. Importanța problemei formulate constă în faptul că la mijlocul secolului
al XIX-lea industria de producere a băuturilor alcoolice se plasa în regiune pe primul loc după volumul valoric al
producției, urmată de cea de producție a sării. Industria tutunului și a zahărului, pe de altă parte, erau ramuri care
abia se formau. Odată cu impunerea noului sistem de accize, aceste ramuri industriale au avut o evoluție diferită, dar
în general cu puține progrese, unele intrând chiar în declin. Acest lucru era acutizat și de faptul că unele regiuni ale
imperiului beneficiau de privilegii în privința plății accizelor.
Cuvinte-cheie: Basarabia, accize, băuturi alcoolice, tutun, sare, zahăr, industrie.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_02

FONDUL PERSONAL AL MEMBRULUI CORESPONDENT SERGHEI M. IVANOV (1904–1980), DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM

USM ADMIN — 2025-02-17

Studiul reprezintă un material de informare a comunităţii ştiinţifice privind structura şi conţinutul fondului personal al membrului corespondent (1965) al Academiei de Științe a RSS Moldovenești Serghei M. Ivanov (1904–1980),
biolog, specialist în domeniul știinţific al fiziologiei plantelor, doctor habilitat în știinţe biologice (1963), profesor
universitar (1964). Ca urmare a prelucrării științifice și tehnice, Fondul 56 (atribuit membrului corespondent Serghei M. Ivanov) a fost constituit din nouă unități de păstrare, datate cu anii 1929–1977. Fondul include informații
și rapoarte ale lui S.M. Ivanov referitoare la istoria fiziologiei plantelor din Moldova sovietică, jurnalul de serviciu,
corespondența personală, cultivarea lămiei în Moldova sovietică etc.
Cuvinte-cheie: Serghei M. Ivanov, biolog, istoria științei, arhivistică, biografie științifică, Academia de Științe a
RSS Moldovenească, RSS Moldovenească.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_03

VLADIMIR IVANOVICI TALIȚKII (1906–199?) – UN PSEUDO SAVANT SOVIETIC INFILTRAT ÎN STRUCTURA MINISTERULUI AGRICULTURII DIN RSSM

USM ADMIN — 2025-02-17

În articol se prezintă date biografice al entomologului sovietic Vladimir Ivanovici Talițkii (n.1906, Imperiul Rus
– decedat 199?, Republica Moldova), stabilit în RSS Moldovenească din 1945. Prin cercetarea dosarului din arhiva
Ministerului Agriculturii se suspectează pregătirea profesională a savantului la o facultate din Leningrad; doctoratul
în biologie din Odessa și activitatea în RSS Ucrainească, fiind colegul și adeptul pseudo savantului T. D. Lysenko
din URSS. V. I. Talițkii a fost un entomolog cu o pregătire profesională precară, fiindcă a produs mai mult agro
propagandă sovietică. A elaborat metode și condus implimentarea găinilor în combaterea ploșnițelor dăunătoare
cerealelor în Uzbekistan, posibil și în RSS Moldovenească. V. I. Talițkii a declarat un fenomen natural ca metodă
științifică pentru combaterea biologică a acelorași ploșnițe. Pe baza cercetării materialelelor de arhivă și a altor
surse istorice se dorește cercetarea activității unor pseudo savanți infiltrați în structurile de stat și științifice din RSS
Moldovenească.
Cuvinte cheie: Vladimir I. Talițkii, agronom sovietic, biolog, entomolog, RSS Moldovenească.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_04

PIEȚELE DIN CHIȘINĂUL INTERBELIC

USM ADMIN — 2025-02-17

Pe baza surselor istorice și a literaturii de specialitate se abordează piețile din cel de-al doilea oraș al României interbelice, Chișinău. Viața economică și socială a citadinilor chișinăueni a fost marcată de locuri special amenajate unde
se desfășura comerțul cu mărfuri cu amănuntul, mai ales cu produse agroalimentare. S-au analizat tipurile de piață, problemele edilitare și organizatorice, situațiile conflictuale cu care se confruntau comercianții din aceste spații economice.
Se prezintă geografia amplasării piețelor, logistica, starea sanitară. Din vizor nu a fost scăpat atât comerciantul, cât și
consumatorul. În studiu se prezintă și percepțiile administrației municipale vizavii de piețele din capitala Basarabiei.
Cuvinte-cheie: piețe, comerț, activitate edilitară, interbelic, Chișinău, Basarabia.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_05

ASPECTE ISTORIOGRAFICE PRIVIND VIAȚA COTIDIANĂ ÎN BASARABIA INTERBELICĂ

USM ADMIN — 2025-02-17

În studiul de față se prezintă o analiză a gradului de cercetare a vieții cotidiene din cadrul Basarabiei interbelice. S-au
analizat problemele enunțate în discursul științific, autorii relevanți ai temei abordate, școlile științifice. Istoriografia
a fost caracterizată din perspectiva mai multor spații socio-politice: istoriografia românească interbelică, istoriografia
sovietică, istoriografia din România, istoriografia Occidentală și istoriografia din Republica Moldova. Au fost scoase
în evidențe particularități generale și specifice ale vieții de zi cu zi a populației din Basarabia. Autorul a constatat că,
în funcție de epocă și context politic, discursul științific a fost diferit. În perioada sovietică, demersul științific a fost
puternic ideologizat, distorsionat, creând imagini false a realității istorice. Istoriografia sovietică a distorsionat în mod
intenționat narațiunea istorică pentru a crea imagini false asupra vieții cotidiene în Basarabia.
Cuvinte-cheie: viața cotidiană, istoriografie, politică, ideologie, societate, Basarabia, România întregită, interbelic.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_06

EXPLOATAREA FONDULUI FORESTIER ÎN RASS MOLDOVENEASCĂ (1924-1940)

USM ADMIN — 2025-02-17

Perioada 1924-1940 a fost una crucială pentru RASS Moldovenească, marcată de politicile sovietice care au avut
un impact semnificativ asupra pădurilor din regiune. Înființată în 1924 ca parte a Republicii Sovietice Socialiste
Ucrainene, RASSM a fost supusă unui regim strict de exploatare și gestionare a resurselor naturale, inclusiv a pădurilor. Politicile promovate în această perioadă reflectă atât strategii economice, cât și ideologice, având consecințe
directe asupra biodiversității și echilibrului ecologic al regiunii. Politicile sovietice privind gestionarea pădurilor în
RASSM erau orientate în principal către satisfacerea nevoilor economice ale statului sovietic. În acest sens, pădurile
erau privite ca o resursă esențială pentru industria lemnului și construcții, dar și pentru dezvoltarea infrastructurii
agricole și energetice. Resursele forestiere au fost exploatate intensiv în contextul colectivizării și industrializării
forțate. Pe lângă tăierea masivă a copacilor, au existat campanii de desecare a mlaștinilor pentru a le transforma în
terenuri agricole, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a suprafețelor împădurite.
Cuvinte-cheie: fondul forestier, pădurile, Basarabia, politicile sovietice, exploatare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_07

ATITUDINEA POLONIEI FAȚĂ DE IMPLICAREA ROMÂNIEI ÎN SECURITATEA EUROPEANĂ (APRILIE-AUGUST 1939)

USM ADMIN — 2025-02-17

Studiul analizează dinamica legăturii dintre relațiile româno-polone, pe de o parte, și garanțiile anglo-franceze
acordate României în 1939, pe măsură ce Europa se apropia de al Doilea Război Mondial. Polonia a ezitat să includă
România în arhitectura de securitate anglo-franceză, temându-se că acest lucru ar putea împinge Ungaria și mai mult
în sfera de influență a Germaniei. În ciuda eforturilor britanice și franceze de a consolida o alianță militară între Polonia și România, aceste inițiative au eșuat în mare parte. Ministrul polonez de externe, Józef Beck, s-a opus acordării
unor garanții formale de securitate pentru România, invocând necesitatea de a menține bunele relații cu Ungaria și
slăbiciunea armatei române. De asemenea, Beck considera că Polonia nu avea nevoie de noi obligații suplimentare,
din perspectiva intereselor sale naționale. Oficialii români, conduși de ministrul de externe Grigore Gafencu, au
susținut inițial reorientarea alianței cu Polonia către Vest, dar au ezitat să provoace Germania. Deși au existat discuții
despre transformarea alianței româno-poloneze într-un pact de apărare mai larg împotriva tuturor agresorilor (erga
omnes), nu s-au luat măsuri concrete. Atât România, cât și Polonia au fost reticente să își asume angajamente reciproce de apărare împotriva Germaniei, ceea ce a dus la eșecul eforturilor occidentale de a stabili un cadru de securitate
mai puternic în Europa de Est. Eșecul implementării acestei strategii a contribuit la vulnerabilitățile cu care cele două
națiuni s-au confruntat în primele etape ale războiului.
Cuvinte-cheie: Polonia, România, garanții anglo-franceze, Józef BECK, Grigore Gafencu, Ungaria, Germania,
erga omnes, alianță, arhitectură de securitate, Al Doilea Război Mondial.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_08

SITUAȚIA BISERICII ROMANO-CATOLICE DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN ÎN RAPOARTELE ÎMPUTERNICITULUI PENTRU PROBLEMELE CULTELOR DE PE LÂNGĂ SCN AL URSS PENTRU RSSM (1944-1947)

USM ADMIN — 2025-02-17

Materialul propus spre atenția cititorului are ca subiect problema legată de constituirea raporturilor dintre
cultul romano-catolic din spațiul pruto-nistrean cu puterea sovietică. Se face o analiză a datelor din ultimii ani ai
războiului și primii ani postbelici a situației Bisericii Romano-Catolice din restaurata Republică Sovietică Socialistă
Moldovenească.
Ca sursă principală documentară sunt utilizate documentele emise de către nou creata instituție a împuternicitului
pentru problemele cultelor de pe lângă Sovietul Comisarilor Narodnici al URSS pentru URSS, instituție ce a existat
între 1944 și 1965.
Pe lângă actele cu caracter de instrucție sau dispoziție, ce veneau din partea organelor centrale, rapoartele
împuternicitului pentru problemele cultelor conțin și o serie de informații importante precum numărul comunităților
romano-catolice, numărul de enoriași, personalitatea feței bisericești ce deservea acest cult etc., care contribuie la
reconstituirea istoriei acestui cult într-o perioadă extrem de dificilă.
Documentele analizate denotă că la etapa respectivă instituția responsabilă de raporturile dintre diferite culte și
stat a avut ca prerogativă luarea la evidență a comunităților romano-catolice, etapă premergătoare și pregătitoare
închiderii ulterioare a acestora.
Cuvinte-cheie: împuternicit, Biserica Romano-Catolică, RSSM, Chișinău, Bender, Soroca.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_09

INSTITUȚII ȘI PROCESE EDUCAȚIONAL-CULTURALE ÎN VIAȚA COTIDIANĂ DIN RSSM (ANII 1970-1980)

USM ADMIN — 2025-02-17

În anii 1970 și 1980, educația, cultura, religia și sportul în RSS Moldovenească au fost profund impregnate de
propaganda sovietică, modelând aproape fiecare aspect al vieții de zi cu zi. Perioada respectivă este marcată de
promovarea forțată a conceptului de „moldovenism” ca identitate etnică, impusă de autoritățile sovietice pentru
întărirea controlului asupra populației. În timp ce elita culturală a adus contribuții semnificative la literatură, artă și
educație, aceste eforturi au fost sub strictă supraveghere a Partidului Comunist. Religia a fost puternic suprimată,
statul lucrând activ pentru a-i diminua influența. Educația, sportul, alte activități sociale au fost utilizate ca instrumente
atât pentru dezvoltarea fizică, cât și pentru îndoctrinarea ideologică. În ciuda controlului generalizat de stat, a existat
un acces tot mai mare la realizările culturale, atât interne, cât și internaționale. Această epocă a marcat un apogeu în
participarea culturală însă constrângerile regimului autoritar au dus la o scădere a calității educației și la restrângerea
libertății creative.
Cuvinte-cheie: RSS Moldovenească, moldovenism, educație, cultură, propagandă, religie, sport.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_10

REPRESIUNE ȘI LIBERTATE. REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ REFLECTATĂ ÎN PAGINILE ZIARULUI „ROMÂNUL LIBER”

USM ADMIN — 2025-02-17

În climatul de represiune comunistă din România anilor 1980, la Londra, Ion Raţiu publica un ziar care scăpa
atât controlului, cât şi cenzurii din România. Articolele publicate în „Românul liber” au avut rolul de a arăta ce se
întâmpla, cu adevărat în România, dar şi de a fi o platformă de exprimare liberă a ideilor. Atât ştirile şi relatările din
ţară, cât opiniile publicate în paginile ”„Românului liber” sunt mărturii cu valoare de document despre acea perioadă
de istorie recentă. Mare parte din cele relatate în „Românul liber” au corespondent în documentele Securităţii, ceea ce
probează relevanţa consemnării lor. Studiul de față arată și faptul că cele mai multe dintre actele de represiune aveau
bază legală, adică aveau acoperire în legislaţia statului comunist. Concluzia este că presa românească democratică
din exil a avut un rol determinant în comunicare realităților din România comunistă, în afara granițelor sale. De
asemenea, a comunicat și mesajele regale.
Cuvinte-cheie: cenzură, comunism, represiune, libertate, rezistenţă, „Românul liber”, Ion Raţiu.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_11

ÎNTRE POLITICILE MEMORIEI ȘI INSTITUȚIONALIZAREA GESTIONĂRII DOCUMENTELOR DE POLIȚIE POLITICĂ. O ANALIZĂ COMPARATĂ A MODELELOR ROMÂNEȘTI ȘI MAGHIARE: CNSAS ȘI ABTL

USM ADMIN — 2025-02-17

Ieșirea din siajul comunismului sovietic a marcat transformarea socială și politică a țărilor din Centrul și Estul Europei, iar opțiunea popoarelor pentru democrație și civism a înfrânt aproape simultan dictaturile totalitariste în această parte a lumii. Ungaria și România, deși au parcurs trasee diferite înainte de memorabilul an 1989, au început împreună eforturile de integrare economică și militară în structurile euro-atlantice. În cazul ambelor țări, transformările
au fost semnificative și au avut loc în mod etapizat. Procesul de preluare și prelucrare a arhivelor secrete păstrate cu
strictețe de structurile de forță ale regimurilor comuniste a fost unul dificil, dar a contribuit substanțial la limpezirea
faptelor ascunse și alinarea traumelor produse de epoca dictaturilor comuniste. Instituționalizarea prelucrării istorice
a unor informații și documente care fuseseră tratate anterior ca parte a siguranței naționale au permis deconspirarea
ofițerilor și delatorilor care au lezat drepturile compatrioților lor.
Cuvinte-cheie: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Arhivele Istorice ale Securităţii Statului Maghiar (ÁBTL), istorie instituţională, lustraţie.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_12

STRATÉGIES D’ADAPTATION DES CURRICULA UNIVERSITAIRES EN FORMATION DES TRADUCTEURS AUX ATTENTES DU MARCHÉ DE TRAVAIL LOCAL ET INTERNATIONAL

USM ADMIN — 2025-02-17

Les réalités sociales qui cadrent l’activité humaine à l’heure actuelle sont marquées par les présences de la
globalisation qui génère de nouveaux types de relations dans tous les secteurs économiques, mais aussi dans la
gestion de la santé publique (les pandémies), l’éducation (la tendance à assurer les conditions des mobilités acadé-
miques grâce au système des crédits académiques, des doubles diplômes, de l’harmonisation des curricula, etc.).
On pourrait donc accepter un monde presque sans frontières au propre et au figuré. Les universités se retrouvent
dans la situation d’une coordination de plus en plus aiguillée vers le monde du travail, vers l’internationalisation
des formations universitaires qui se veulent très proches des conditions de l’activité professionnelle dans différents
secteurs.
Nous voulons mettre en valeur les changements qualitatifs qui ont lieu dans les formations universitaires (analyse de l’actualisation et de la mise en place des curricula) des traducteurs et des interprètes de conférences, en
particulier au niveau du master. Sans doute, le rôle du numérique s’avère très important et les changements des
curricula se produisent indubitablement sous l’impact des réalités sociales nouvelles. Les formations à distance
et les plateformes didactiques sont des instruments qui contribuent au bon fonctionnement de ces formations et à
l’autonomie des formés, tout cela dans le souci de la construction de l’avenir des futures générations, y compris
des professionnels de la traduction.
Mots-clés: curricula universitaire, éducation, formation des traducteurs, apprentissage des langues, intelligence
artificielle, TIC, plateformes d’enseignement.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_13

FUNCȚIONALITATEA FRAZEMULUI ÎN LIMBAJUL DIPLOMATIC

USM ADMIN — 2025-02-17

Pornind într-o călătorie pentru a înțelege discursul diplomatic, articolul explorează modul în care frazemul
servește ca un edificator de poduri, conectând diverse culturi, ideologii și națiuni în arhitectura complexă a relațiilor
internaționale. Este bine cunoscut faptul că modul în care limbajul modelează narațiunile internaționale, influențând
opinia publică și promovând percepții pozitive care contribuie la succesul eforturilor diplomatice, tinde să navigheze
prin expresiile frazemice, metafore și referințe culturale pentru a se asigura că sensul este transmis cu acuratețe. Acest
articol cercetează funcțiile frazemului în discursul diplomatic, analizând modul în care acestea contribuie la eficiența
comunicării și la realizarea obiectivelor diplomatice. Ba mai mult, sugerează rolul crucial al frazemelor, care au o
semnificație stabilită prin uz și nu prin suma semnificațiilor cuvintelor componente, fiind esențiale pentru claritatea,
concizia și eficiența comunicării diplomatice. Articolul subliniază, de asemenea, importanța contextului cultural în
utilizarea frazemelor ca instrumente indispensabile pentru diplomați, evidențiind necesitatea sensibilității culturale
diplomatice.
Cuvinte-cheie: frazem, mediator cultural, instrumente lingvistice, relații semantice, funcția pragmatică

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_14

POTENȚIALUL COGNITIV-EXPRESIV AL ÎMPRUMUTURILOR RECENTE

USM ADMIN — 2025-02-17

În acest articol abordăm problema împrumuturilor recente din perspectivă cognitivă și expresivă, întrucât am sesizat un potențial latent al acestor aspecte. Mai întâi, remarcăm interesul sporit a multor cercetători privind cele mai
noi achiziții lexicale din limba română, un fenomen deloc de neglijat în epoca tehnologiilor informaționale și a unei
dinamici fără precedent a lexicului în virtutea mai multor fenomene extralingvistice, precum globalizarea, migrația
masivă, interconectarea continuă a oamenilor prin intermediul rețelelor de socializare etc. Astfel menționăm că, în
aceste condiții, sistemele lingvistice cele mai diferite se aliază, fuzionează în vederea reflectării unor conținuturi ale
progresului uman remarcabil, ajustând și omogenizând conștiințe lingvistice eterogene ca percepție și ca structură.
Ne referim, așadar, la împrumuturile cele mai recente care sunt fie expresia schimbărilor de divers ordin, fie a noilor
realități existențiale marcate de elemente actuale comune ale umanității. De asemenea, relevăm subtilități de exprimare proaspătă, subtilă, plurivalentă a acestor elemente lexicale.
Cuvinte-cheie: împrumuturi recente, lexic, cognitiv, expresiv, tehnologii informaționale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_15

EPONIME DENOMINALE ÎN TERMINOLOGIA MEDICALĂ ENGLEZĂ: SUFIXARE

USM ADMIN — 2025-02-17

Terminologia medicală este caracterizată de dive se eponime ferm înrădăcinate în limbajul medicinei. Astfel
de eponime și termeni eponimi sunt creați în principal din numele de familie ale medicilor sau cercetătorilor. În
prezent, nu există reguli clare pentru formarea termenilor eponimi, iar această metodă de denumire este oarecum
aleatorie din cauza mai multor factori extra- și intra-lingvistici.
Cu toate acestea, atunci când eponimele sunt larg recunoscute, ele devin substantive comune și pot forma derivate
care respectă anumite reguli morfologice.
Cuvinte-cheie: termen eponimic, morfologie, sufixare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_16

TEHNICI DE TRADUCERE A TEXTELOR INJONCTIVE ÎN INDUSTRIA COSMETICELOR: UN ECHILIBRU ÎNTRE PRECIZIE ȘI ATRACTIVITATE

USM ADMIN — 2025-02-17

În industria cosmetică, comunicarea eficientă este crucială pentru transmiterea instrucțiunilor, descrierilor și mesajelor promoționale către consumatori. Articolul explorează procesul de traducere a textelor injonctive în domeniul
cosmetic. Aceasta implică traducerea instrucțiunilor care ghidează consumatorii în utilizarea produselor cosmetice
în mod sigur și eficient.
Articolul evidențiază importanța sensibilității culturale și a subtilităților lingvistice în procesul de traducere, în
special în cadrul industriei cosmetice, care funcționează la nivel global. Acesta subliniază dificultățile pe care le
întâmpină traducătorii în transmiterea limbajului injonctiv în limba țintă, asigurând totodată claritatea și eficiența
mesajului.
Tehnicile de traducere prezentate în articol includ multiple aspecte lingvistice și culturale, având ca scop adaptarea textelor traduse pentru a fi relevante publicului țintă, menținând totodată acuratețea mesajului original. Tehnici
precum împrumutul, echivalența, modulația, transpoziția, adaptarea culturală și optimizarea lingvistică sunt explorate pentru a reduce decalajul dintre limbi și culturi, facilitând comunicarea fără probleme în domeniul cosmetic.
De asemenea, articolul evidențiază rolul traducătorilor ca mediatori culturali, care facilitează comunicarea interculturală și îmbunătățesc accesibilitatea produselor cosmetice pe piețe diverse la nivel global. Prin utilizarea unor
tehnici eficiente de traducere, companiile de cosmetice pot crește încrederea, credibilitatea și satisfacția consumatorilor, ceea ce contribuie în mod direct la succesul lor pe piața internațională.
Cuvinte-cheie: produse cosmetice, comunicare interculturală, echivalență, fidelitate în traducere, text injonctiv,
traducere specializată, tehnici de traducere.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_17

CAPCANELE GRAMATICALE ÎNTR-O TRADUCERE LITERARĂ: STUDIU COMPARATIV-CONTRASTIV (ÎN BAZA TRADUCERILOR OPEREI LUI SPIRIDON VANGHELI)

USM ADMIN — 2025-02-17

În teoria traducerii se pune accentul pe aportul semanticii lexicale la constituirea sensului unui mesaj. Totuși,
este important ținut cont de rolul informației gramaticale care operează cu unități semantizate indispensabile
pentru exprimarea sensului unui enunț. În căutarea inventarului de resurse de care dispun diverse limbi pentru
a exprima enunțuri asemănătoare, se conturează o sistematicitate implicită care se materializează printr-un șir
de echivalențe cu un caracter lexical și gramatical. În prezenta cercetare, grupul de autori își propune un studiu
comparat și contrastiv al modului în care sunt soluționate o serie de probleme gramaticale în traducerea literară, mai exact în opera scrisă de către Spiridon Vangheli pentru copii și tradusă în mai multe limbi. Încercăm
să scoatem la suprafață unele capcane gramaticale care apar în diverse circumstanțe, de exemplu, atunci când
ne confruntăm cu problema temporalității sau cea de aspect, adică stare exprimată de verb, spre deosebire de
timp; ne referim la modul de utilizare a pronumelui personal, deoarece este știut că limbile sunt departe de a
fi uniforme în subdiviziunea pronumelor personale etc. Totodată, analizăm efectele semantice generate de o
construcție sintactică în contextul unei traduceri. În atare situații este necesară o atenție deosebită la problemele
paralelismelor sintactice, a formei pasive sau a focalizării acțiunii, mai exact, este vorba despre următoarele
aspecte: rolul topicii componentelor frazei în limbile engleză, franceză, germană și italiană comparativ cu limba
română. Nu sunt trecute cu vederea efectele rezultate din utilizarea contextuală a punctuației în original și în
versiunile traduse.
Cuvinte-cheie: dificultate/problemă gramaticală în traducere, strategii de traducere, analiză comparată/contrastivă a limbilor în traducere, text literar.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_18

(IN)TRADUCTIBILITATEA TEXTELOR LITERARE SAU CUM SĂ TRADUCEȚI INTRADUCTIBILUL

USM ADMIN — 2025-02-17

Studiul propus are ca scop analiza dificultăților de traducere a textelor literare din italiană în română într-o perspectivă istorico-lingvistică și filologico-literară, investigația concentrându-se mai ales pe analiza datelor lexicale
și stilistice din textele țintă, dar și pe mărturiile traducătorilor înșiși. Deoarece biografiile lingvistice și de viață ale
autorilor italieni se caracterizează printr-o legătură puternică între cultureme, adesea exprimate prin imagini atribuibile culturii, istoriei și dialectului, specifice pentru fiecare regiune a Italiei, textele acestor scritori sunt încărcate cu
expresii lingvistice și stilistice unice, create în special la nivel lexical, sintactic și semantic care transmit sensibilitatea
personală a autorului. Transformările astfel obținute produc modele hibride de gândire și identitate greu de tradus
într-o altă limbă străină. Comparația cu o altă dimensiune lingvistică și culturală presupune abilități și competențe ale
traducătorului care depășesc cerința de a fi bilingv și bicultural. Din această perspectivă, ne propunem să analizăm
strategiile de traducere utilizate în transpunerea din italiană în română a unor texte pentru a examina dacă s-au păstrat
și cum s-au păstrat particularitățile lingvistice și stilistice specifice identității culturale italiene și dialectale a autorilor.
Cuvinte-cheie:intraductibilitate, transpunere, idiolect, joc de cuvinte, dialecte, culturem, ritm, experiență emoțională.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_19

ETICHETELE DE PRODUSE ALIMENTARE – TRADUCERE, TERMINOLOGIE ȘI SPECIFIC CULTURAL

USM ADMIN — 2025-02-17

Etichetele produselor alimentare sunt mai mult decât simple texte, imagini și cifre. Acestea reprezintă o interfață
între producător și consumator și furnizează informații esențiale despre produsele alimentare. În acest articol ne propunem să analizăm rolul și importanța etichetelor în comunicarea cu consumatorul și tipul de informații pe care le
oferă acestea despre produsele alimentare. De asemenea, ne propunem se explorăm rolul traducătorului în asigurarea
unei comunicări eficiente între producător și consumator, abordând aspecte legate de terminologia specifică industriei
alimentare, elemente ce țin de adaptarea culturală, subliniind, în același timp, importanța producerii unor traduceri
exacte, din punct de vedere al formei și conținutului, conforme reglementărilor și standardelor în vigoare.
Cuvinte-cheie: etichete de produse alimentare, comunicare, traducere, terminologie, elemente culturale.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_20

PARTICULARITĂȚI ȘI PROVOCĂRI ÎN TRADUCEREA VERBELOR FRAZALE AFERENTE EDUCAȚIEI

USM ADMIN — 2025-02-17

Traducerile specializate de calitate vizează asigurarea corespondenței între textul sursă și textul țintă, dar și stabilirea unei relații de consistență cu textele aferente în domeniul specializat, altfel spus, asigurarea „coerenței intertextuale”.
Pe lângă convențiile de gen, adecvarea contextuală și pragmatică, aspectul lexical/terminologic este o componentă-
cheie în orice traducere specializată.
În acest articol ne propunem să analizăm dificultățile și procedeele de traducere a verbelor frazale din domeniul
educației. Or, acestea constituie o parte esențială a lexicului uzual și specializat al limbii engleze și în multe cazuri
reprezintă o provocare în identificarea unor echivalente pertinente.
Cuvinte-cheie: verb frazal, registru formal, registru informal, unitate de traducere, tehnică de traducere,
transparență semantică, opacitate semantică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_21

COMPUȘI RARE ȘI CREAȚII LEXICALE NARATIVE ÎN TEXTUL POETIC: PROBLEME DE TRADUCERE ȘI INTERPRETARE

USM ADMIN — 2025-02-17

Cuvântul francez, ca și cuvântul în general, are o serie bogată de caracteristici, începând cu cuvântul fonetic,
cuvântul grafic, cuvântul sintactic, cuvântul fără sens etc. Urmează calitățile fonice ale cuvântului: estetica, expresivitatea, volumul cuvântului: cuvinte lungi și cuvinte scurte, cuvinte scurte/izolate, lungime exploatată a cuvântului,
cuvânt denotativ-conotativ etc. Pe scurt, „calitatea cuvântului depinde de forma și natura lui”.
Limbajul poetic are legile, regulile și codul său. Standardele poetice au foarte mult de-a face cu asta. Printre legile
sale, există una care este esențială: cuvintele trebuie să fie monosilabice și polisilabile, dar lungimea lor nu trebuie să
depășească, în principiu, trei sau patru silabe. Cele care au o lungime exagerată trebuie evitate, mai ales în poetică,
iar numele lor au o conotație derogatorie: cuvânt extensibil, cuvânt centaur, cuvânt fantomă, cuvânt debordant, cuvânt ultra sălbatic, cuvânt portmanteau. Acesta din urmă are deja aspectul unui termen și este fixat și definit de surse
lexicografice (Rheims, 1969; Manoli, 2022).
În final, apare cuvântul extensibil (chemin-de-ferresque – (Léon-Paul Fargue); abracadabrantesque (A. Rimbaud), sau supracompusul (rien-qu’à la voir-passer-on-lui-disait-merci – H. Bazin) ca tip specific de interacțiune, iar
gestionarea acesteia în diverse registre rămâne întotdeauna rară și delicată: traducerea și interpretarea lor necesită
prudență, gust filologic și experiență.
Cuvinte-cheie: neologism stilistic, termen neologism, cuvânt lung, cuvânt compus, cuvânt portmanteau, descoperire poetică, eroare, supracompusul, traducere (cuvinte rare).

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_22

EVALUAREA IMPACTULUI POST-PANDEMIC AL ÎNVĂȚĂRII ON-LINE ASUPRA STUDENȚILOR TRADUCĂTORI: OBSERVAȚII LA STUDENȚII DIN ANUL TREI DE LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

USM ADMIN — 2025-02-17

Lucrarea de față prezintă impactul învățării online asupra studenților la programul de studii Traducere și Interpretare, concentrându-se pe formarea și dezvoltarea competențelor și pe procesul de adaptare în timpul perioadei
post-pandemice. Studiul efectuat contribuie la corpusul existent de cercetare în domeniul formării traducătorilor,
oferind noi perspective asupra experiențelor studenților privind învățarea online pe parcursul pandemiei COVID-19
și a consecințelor acesteia (R. Kasperė, 2021; E. Perez, S. Hodáková, 2021; M. Seresi, R. Eszenyi, E. Robin, 2021;
N. Burkšaitienė, 2023). Un chestionar format din 17 întrebări a fost administrat unui eșantion de 15 studenți de
licență din anul trei, de la Departamentul de Traducere, Interpretare și Lingvistică Aplicată, Universitatea de Stat din
Moldova. Chestionarul a fost conceput pentru a cerceta experiențele și atitudinile studenților despre procesul de stuii
în timpul pandemiei și a perioadei post-pandemie, pentru a evalua gradul lor de satisfacție cu privire la procesul de
predare și învățare online și pentru a acumula opinii cu privire la competențele dobândite și feedback cu privire la
experiența educațională în contextul post-pandemic.
Cuvinte-cheie: formarea traducătorilor, contexte de învățare, competențe de traducere și interpetare, învățare
online.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_23

RELAŢII CONTEXTUALE ÎN TEXTUL FRAGMENTAT CIORANIAN ŞI DEPENDENŢA LOR DE LIMITELE ACESTUI TIP DE TEXT

USM ADMIN — 2025-02-17

Scopul acestui articol este de a determina în ce mod fragmentele separate, ce ţin de o temă generală, se pot
combina conceptual, pentru a exprima un singur înțeles, dar pot fi, în acelaşi timp, considerate şi texte independente,
în corelație cu contextul social global. Pentru a ilustra acest fenomen, avem nevoie de o strategie concretă de analiză:
se purcede, mai întâi, la determinarea statutului contextual al fragmentelor din textele lui Emil Cioran, pentru a trece
ulterior la conceptul de „context social global”, demonstrând corelația acestuia cu fragmentele separate din aceste
texte. În final, abordăm „limitele” textelor fragmentate cioraniene și încercăm să elucidăm câteva probleme care
apar atunci când fixăm aceste limite. În acest context, putem conchide că problema „limitelor textelor fragmentate”
rămâne deschisă, din cauza opiniilor divergente despre autonomia acestora. Am putea, totuşi, încerca să ilustrăm,
prin diverse scheme, în ce mod interacțiunea noțională și conceptuală funcționează în textele fragmentate cioraniene,
având ca scop să arătăm corelația dintre fragmentele separate și contextul global. Opinia noastră este că textul
fragmentat în mod intenţionat este considerat „coerent”, deoarece poate fi conceput drept structură limitată și totuși
relevantă pentru un context global. Când vorbim despre textul fragmentat cioranian, putem concluziona că relevanța
fragmentelor este în proporție directă cu coerenţa acestora. Cu cât fragmentul este mai coerent, cu atât va fi mai
relevant și poate fi considerat un text independent. În concluzie, fragmentele cioraniene depind direct de contextul
social global și pot fi considerate texte independente, dacă se respectă gradul de relevanță atunci când încercăm să
definim și să conturăm limitele lor.
Cuvinte-cheie: interacțiune noţională, text fragmentat, stil parcelat, profil social al emiţătorului, context social
global, stil indirect liber, demers argumentativ.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_24

IDIOMUL ȘI CULTURA. PROVOCĂRI PRIVIND STRATEGIILE DE TRADUCERE

USM ADMIN — 2025-02-17

Studiul demonstrează importanța traducerii expresiilor idiomatice, care este considerată unul dintre cele mai
provocatoare domenii de traducere, deoarece sunt lipsă sau rare structurile pentru care dicționarle ar propune
echivalente exacte.
Cercetarea propune un șir de abordari ale expresiilor idiomatice din perspectiva traducerii, ori traducerea acestora
cu acuratețe absolută este foarte importantă. De asemenea, un alt obiectiv este traducerea acestor structuri atât din
punct de vedere lingvistic cât și cultural, care sunt extrem de valoroase.
Expresiile idiomatice sunt o lume unică, specială, enormă și variată. Cu certitudine, acestea ne oferă emoții,
sentimente și culoare. În plus, această parte a vocabularul reflectă mai mult sau mai puțin atitudinea personală a
autorului față de evenimente sau fenomene. Prin urmare, traducerea acestor expresii necesită anumite competențe,
creativitate, acuratețe și fidelitate textului sursă.
Cuvinte-cheie: expresii idiomatice, relații semantice, dificultăți de traducere, limba țintă, limba sursă, etimologie,
provocare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_25

PERSPECTIVA FIDELITĂŢII ÎN TRADUCERILE OPEREI HERTEI MÜLLER

USM ADMIN — 2025-02-17

Cărțile Hertei Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează
sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea
talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român
decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci
când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu
patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.
Cuvinte cheie: traducere, text, reconstrucție, sens, fidelitate, context, limbă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_26

ÎNTOARCERE LA BĂTĂLIA PENTRU ROMAN. COMPLEXELE LITERATURII ROMÂNE ȘI PROBLEMATICA TRADUCERILOR ÎN VIZIUNEA LUI CAMIL PETRESCU

USM ADMIN — 2025-02-17

Complexele (de inferioritate) ale literaturii române au fost discutate pe larg în cartea pe care un critic strălucit
precum Mircea Martin i-o dedica lui G. Călinescu. Astăzi constatările sale au devenit repere fundamentale în studiul
interbelicului: tinerețea culturii române, plasarea ei într-o geografie europeană marginală, constatarea existenței unor
decalaje între marea literatură europeană și cea autohtonă. În timp, ele vor genera nu doar conștiința unui handicap, ci
și o suită de anxietăți care se vor acutiza pe măsură ce literatura noastră intra, în interbelicului târziu, în etapele ultime
ale sincronizării. Acestei dezbateri, care punea în centru problema internaționalizării literaturii române, i se alătură, în
diverse intervenții publicistice, și Camil Petrescu. Alături de prezentificare, ca strategie de urcare a romanului autohton pe scena literară internațională, teoreticianul aducea în discuție și problematica spinoasă a traducerilor. Articolul
de mai jos discută tocmai felul cum un scriitor care se bucură încă de titlul de inovator cultural se poziționează față
de strategiile culturale și politicile editoriale ale momentului, într-un efort de a da literaturii române anvergură.
Cuvinte-cheie: complexe culturale, traduceri, prezentificare, roman interbelic, Camil Petrescu, autocolonizare,
literatură română.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_27

PROBLEMA ABREVIERILOR ÎN TRADUCEREA SPECIALIZATĂ

USM ADMIN — 2025-02-17

Lucrarea urmărește examinarea problemei abrevierilor și strategiile utilizate pentru a asigura claritatea și acuratețea
în traducerea specializată. Folosite în comunicarea de experți cu scopul de a crește concizia și eficiența, abrevierile
prezintă o provocare unică care decurge din dificultatea dezambiguizării și corelării cu unitatea terminologică extinsă. Prin urmare, utilizarea strategiilor adecvate de traducere va ajuta traducătorul să evite erorile și să reflecte cu
acuratețe conceptul în textul țintă.
Cuivinte-cheie: abreviere, termen, concept, limbaj specializat, traducere specializată, ambiguitate, strategii de
traducere.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_28

TEHNOLOGIILE ÎN INTERPRETARIAT : O REVISTĂ A LITERATURII

USM ADMIN — 2025-02-17

În ultimii ani, disponibilitatea instrumentelor digitale, beneficiile și aplicarea acestora de către interpreți a devenit
una dintre principalele direcții de cercetare în domeniul interpretariatului. Însă, nu există prea multe studii, abordări
teoretice sau clasificări ale instrumentelor, în special în privința celor menite să sprijine procesul de interpretare,
prin urmare, prezenta lucrare își propune să realizeze o analiză bibliografică a literaturii de specialitate care pune în
discuție instrumentarul, de la apariție până în prezent, dar și avantajele acestuia. Scopul este de a realiza un screening
al diferitor abordări, luând în calcul avantajele și dezavantajele și de a examina perspectivele legate de explorarea
interpretării asistate de calculator. Suntem de opinie că profesioniștii din domeniu trebuie să cunoască beneficiile, dar
și limitările acesteia și să înțeleagă mai bine mecanismele date pentru o bună integrare a acestora în activitatea lor. În
plus, ținând cont de noua paradigmă tehnologică, se va investiga preocuparea interpreților în ceea ce privește viitorul
profesiei, dar și interpretarea la distanță și interpretarea automată. Spre deosebire de traducători, care utilizează activ
diverse instrumente ce facilitează procesul de traducere, unii interpreții ezită să depășească cadrul tradițional și întâmpină dificultăți în a accepta tehnologia ca parte a vieții lor profesionale. Deși există unele voci din domeniu care
recomandă acceptarea instrumentelor ca parte integrantă a procesului de lucru, alții cred că acestea vor configura și
ar putea avea impact negativ asupra domeniului și în consecință, asupra interpreților.
Cuvinte-cheie: Traducere simultană, traducere consecutivă, tehnologie, instrumente, RSI, CAI, AI.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_29

IMAGINARUL VERII ÎN OPERA POETICĂ JAPONEZĂ A LUI MATSUO BASHO: ABORDARE TRADUCTOLOGICĂ

USM ADMIN — 2025-02-17

Un rol fundamental în poezia lirică îl joacă imaginarul naturii și multitudinea de emoții, imagini vizuale și auditive
declanșate prin intermediul acestora, iar în literatura japoneză, vara ocupă un loc deosebit de important atât ca perioada în care au loc o multitudine de procese naturale, dar și ca concept ce stimulează amintiri și emoții ale cititorilor.
Acest studiu se concentrează pe explorarea haiku-urilor care evocă elemente caracteristice verii și pe modul în care
acestea sunt traduse în limbi precum româna, franceza, engleza. Obiectivul principal al lucrării este de a identifica
tehnicile de traducere utilizate pentru a reda imagistica verii, alături de dificultățile întâlnite și soluțiile adoptate, prin
metode de analiză comparativă. Haiku-urile selectate, create de marele poet Matsuo Basho, au fost alese tocmai pentru capacitatea lor de a surprinde esența verii, fiind apoi comparate din punct de vedere al structurii și semnificației
în diferitele versiuni traduse.
Acest demers încearcă să evidențieze că traducerea poeziei, în special a celei care reflectă imagini sezoniere puternice, precum vara, poate fi realizată cu succes prin diverse strategii. Fie că se pune accentul pe păstrarea senzațiilor
și imaginilor originale, fie pe adaptarea formei pentru a face poezia accesibilă publicului din alte culturi, traducătorul
poate alege soluții inovative, atâta timp cât reușește să transmită esența verii așa cum este ea percepută în cultura
japoneză. Analiza se concentrează pe dificultățile specifice traducerii haiku-urilor, cum ar fi păstrarea conciziei,
ambiguității și simbolismului tipic poeziei japoneze. Prin intermediul lucrării, încercăm să confirmăm faptul că traducerea poeziei, deși dificilă și plină de provocări, oferă multiple soluții, fie prin menținerea emoțiilor și imagisticii
originale, fie prin adaptarea formei și accesibilității pentru publicul țintă.
Cuvinte-cheie: imaginar, haiku, operă poetică, traducere poetică, kigo, strategii de traducere, limba japoneză.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_30

VOLUȚIA DINAMICĂ A TERMINOLOGIEI JURIDICE: PROCESELE DE DERIVARE, COMPUNERE ȘI EVOLUȚIE SEMANTICĂ

USM ADMIN — 2025-02-17

Acest articol explorează natura dinamică a terminologiei juridice, subliniind că aceasta evoluează mai rapid decât
lexicul general din cauza factorilor extralingvistici și a necesității sistemelor juridice de a se adapta la schimbă-
rile sociale. Crearea de noi termeni juridici este determinată de necesitatea armonizării legislației cu standardele
internaționale, ceea ce duce la actualizări și transformări continue în limbajul juridic. Sunt examinate procesele cheie
de formare a cuvintelor, precum derivarea, compunerea și calchierea, subliniind rolul lor în dezvoltarea termenilor
juridici specializați. Articolul discută, de asemenea, îngustarea și lărgirea sensului, care rafinează sau extind conceptele juridice pentru a spori claritatea și aplicabilitatea acestora în contextul judiciar. În plus, abordează fenomenul reterminologizării și determinologizării, reflectând interacțiunea dinamică dintre vocabularul specializat și cel general
în discursul juridic.
Cuvinte cheie: terminologie juridică, derivare, compunere, calchiere, schimbare semantică, evoluția lexicului
juridic, formarea cuvintelor, limbaj juridic.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_31

ECHIVALENȚĂ VS. ADAPTARE: DILEMA TRADUCERII CULTUREMULUI ,,MĂRȚIȘOR” ÎN LIMBA ENGLEZĂ

USM ADMIN — 2025-02-17

Mărțișorul, un simbol cultural străvechi al primăverii și reînnoirii, este un obiect decorativ românesc realizat din
două fire împletite, unul alb și unul roșu, simbolizând vitalitatea, norocul, puritatea și bucuria. Traducerea acestui
termen în limba engleză, deopotrivă și în alte limbi, prezintă dificultăți semnificative, dat fiind că nu există un echivalent direct și că echivalențele propuse, cum ar fi ,,March thread” sau ,,March luck charm” în engleză, ,,Alice Amulette
de Mars” sau, ,,Talisman de mars”, nu reușesc să captureze complexitatea și semnificația culturală a mărțișorului.
În consecință, traducătorii apelează la explicații suplimentare și descrieri detaliate pentru a transmite semnificația
culturală și simbolismul acestuia. În 2017, mărțișorul a fost inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, sporind vizibilitatea internațională, dar provocările traducerii persistă, subliniind complexitatea și bogăția culturală a tradiției românești. Studiul discută echivalența și adaptarea în traducere, revizuind
literatura de specialitate și propunând adaptarea culturală și explicațiile suplimentare ca soluții pentru redarea fidelă a
semnificației mărțișorului. Analiza a 21 de surse ce includ texte traduse în limba engleză relevă diversitatea strategiilor de traducere și evidențiază importanța respectării specificului cultural. Concluziile subliniază necesitatea adaptării
traducerii pentru a asigura o comunicare interculturală eficientă și autentică.
Cuvinte-cheie: Mărțișor, simbol cultural, echivalență, adaptare culturală, strategii de traducere, traducere.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_32

SIMILITUDINI ȘI DIFERENȚE ÎN CONCEPȚIA LUI A. XENOPOL ȘI N. BERDIAEV DESPRE FILOSOFIA ISTORIEI

USM ADMIN — 2025-02-17

Filosofia istoriei este una dintre cele mai importante ramuri ale filosofiei, axată pe înțelegerea direcției mișcării
istorice și a legităților acesteia. Întrebarea pricipală este dacă poate trecutul să învețe ceva omenirea și care este locul
omului în istorie? Studierea legilor istoriei este esențială pentru a evita fatalismul și a înțelege viitorul umanității.
Filosofia istoriei abordează aspecte complexe, precum obiectul istoriei, legitățile, cauzalitatea, sensul și valoarea
acesteia. Studiul lucrărilor lui A. Xenopol și N. Berdiaev dezvăluie unicalitatea contribuției lor la dezvoltarea acestor
tematici. Scopul cercetării este de a analiza conceptele lor și de a demonstra impactul semnificativ asupra înțelegerii
procesului istoric, metodologiei și epistemologiei istoriei.
Cuvinte-cheie: filosofia istoriei, istoricism, sfârșitul istoriei, creștinism.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_33

VIAȚA, MOARTEA ȘI NEMURIREA OMULUI ÎN FILOSOFIA COSMISTĂ RUSĂ

USM ADMIN — 2025-02-17

În articol se investighează evoluția concepțiilor filosofice referitoare la viață, moarte și nemurire în cadrul mișcării
filosofice a cosmismului rusesc. Începând cu influențele precursoare din secolul al XIX-lea și continuând cu dezvoltarea sa în perioada sovietică și post-sovietică, studiul analizează modul în care cosmismul rusesc și-a conturat
viziunile asupra existenței umane și transcendenței. Se utilizează diverse metode de cercetare, inclusiv dialectică,
comparativă, sintetică și prognostică, pentru a examina interacțiunile dintre idei, influențele reciproce și evoluția
conceptelor filosofiei cosmiste. Prin abordarea sistemică-diacronică, explorăm evoluția gândirii cosmiste în contextul socio-cultural și istoric al Rusiei. Rezultatele evidențiază complexitatea și profunzimea concepțiilor filosofice în
cadrul cosmismului rus, subliniind importanța continuării cercetărilor interdisciplinare și a dialogului intercultural în
acest domeniu.
Cuvinte-cheie: cosmism, evoluție, filosofie, biosferă, noosferă, moarte, nemurire, viață.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_34

CONTRASTUL ÎN FILOSOFIE: O PERSPECTIVĂ HERMENEUTICĂ

USM ADMIN — 2025-02-17

Acest articol are ca scop analiza contrastului ca metodă de a explora idei opuse, dar prin prisma evoluției sale istorice. În gândirea filosofică greacă, contrastul lui Aristotel și Platon este unul dintre cele mai marcante. Platon susținea
existența lumii Ideilor, transcendentă și perfectă, în timp ce Aristotel, sublinia importanța experienței realității observabile. Această diferență între idealismul platonic și realismul aristotelic a marcat profund filosofia occidentală,
începând de la conceptele despre cunoaștere și realitate, până la etică și politică. Filosofia carteziană insistă asupra
dualismului minte-corp, o abordare care subliniază existența unor categorii diametral opuse și complementare. Acest
dualism servește drept bază pentru înțelegerea antonimiei, care sunt văzute ca expresii lingvistice reflectând opoziții
fundamentale în structura realității. Dimpotrivă, în filosofia modernă, contrastul capătă noi forme, fiind în centrul
unor dezbateri esențiale. Un exemplu este contrastul între empirism și raționalism, două școli de gândire care au
dezvoltat metode diferite pentru cunoașterea lumii.
Cuvinte-cheie: contrast, realism, idealism, rationalism, dialectică, cartezianism.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_35

INTERRELAȚIONAREA VALORILOR ÎN MODELUL CULTURAL

USM ADMIN — 2025-02-17

În articol se întreprinde o investigare a interrelaționărilor dintre valori în spațiul modelului cultural. Se argumentează că modelul de cultură în care circulă valorile nu rămâne în neutralitate pe terenul civilizației pe care C. Noica
o numește „trezie culturală”, inclusiv pe plan european. Se susține că valorile culturale exprimate prin creație ajung
criteriu de apreciere și judecare ale unui popor. De asemenea, se subliniază că în fond metodologia și logica culturii denotă, dificultățile în depășirea propriei „găoace” pentru a aprecia și accepta cu adevărat o mentalitate străină,
în cazul de față – o altă cultură. Și nu în ultimul rând că cultura înmagazinează interioritatea valorilor sociale și
interrelaționarea acestora pe parcursul evoluției condiției umane.
Cuvinte-cheie: filosofie, valoare, model cultural, sustenabilitate, interrelaționare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(200)2024_36

POPASURI LA 51 DE BISERICI ȘI 13 MĂNĂSTIRI DIN NORDUL REPUBLICII MOLDOVA ÎNTR-O LUCRARE

USM ADMIN — 2025-02-17

Lucrarea fraților Andrei-Constantin
Dumitrescu și George-Constantin Dumitrescu se înscrie în tipologia lucrărilor
de promovare a culturii și spiritualității
spațiului pruto-nistrean. Este o carte manifest a fixării, contemplării și perpetuă-
rii valorilor perene, a unei ansamblu de
monumente ecleziastice și muzeistice ce
denotă comportamente și mentalități colective.

SISTEMUL UNIVERSITAR SOVIETIC: O ALTERNATIVĂ LA PARADIGMA UNIVERSITARĂ OCCIDENTALĂ. ALEX KURAEV

USM ADMIN — 2025-02-17

Alex Kuraev, doctor în istorie la Universitatea din California, specializat pe istoria URSS. Articolul în
cauză analizează sistemul universitar sovietic drept concept, în contrast cu sistemul universitar occidental.
În vocabularul sistemului educațional sovietic, conceptul de universitate, mai ales în anii 20 și 30 ai
secolului trecut a fost înlocuit de conceptul de educație tehnic vocațională. Drept creație a statului sovietic, sistemul de învățământ superior din URSS a reprezentat o structură conectată la ideologia partidului
communist și la autocrația sovietică. Scopul și organizarea universităților sovietice era total opus scopului
universităților din Occident, definite de auto guvernare și autonomie academică. Autorul consideră că scopul primordial al universităților sovietice a fost cel de a fi un furnizor permanent de forță de muncă înalt
calificată, atât în domeniul industriei, cât și cel al instituțiilor publice. Alex Kuraev evidențiază faptul că
pe parcursul secolului trecut, percepția Occidentului asupra sistemului de învățământ superior din Rusia a
variat extrem de mult.

,,PERESTROIKA ADMINISTRATIVĂ ȘI RESCRIEREA ISTORIEIGLASNOSTI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL SOVIETIC” DE WILLIAM B. HUSBAND

USM ADMIN — 2025-02-17

William B. Husband a fost un profesor universitar american ce a studiat o serie de aspecte legate de
URSS, precum ateismul sovietic în anii 20, rolul femeii în societatea sovietică ș.a. În articolul analizat, el se
focusează pe modul în care Perestroika și Glasnosti au influențat sistemul educațional sovietic în general,
dar și predarea istoriei în particular. Articolul începea cu citarea unui profesor de istorie din URSS:
Structura dogmatică a prezentării istoriei cât și metodologia cercetării istorice, au asigurat dezvoltarea
scepticismului socio- politic, conformismului, servituții și ipocriziei. Pentru a asigura o predare corectă a
istoriei, profesorul ar trebui să dispună de o educație variată și generală, doar că la noi, consiliile pedagogice au adoptat o metodologie de pregătire și de predare ce asigură istoriei un caracater artificial.

DIDACTICA METAFOREI. MIC DICȚIONAR ROMÂN-ENGLEZ DE TERMENI-METAFORĂ CU ETIMOLOGII ȘI ILUSTRAȚII – „O CARTE-METAFORĂ” DE VALOARE

USM ADMIN — 2025-02-17

Recenzie la Didactica metaforei. Mic dicționar român-englez de termeni-metaforă; cu etimologii
și ilustrații (coord.- Eugenia MINCU; autori: MINCU, Eugenia, MACOVEI, Dorina, ROTARI,
Natalia, NEGRU, Cristina), Chișinău, Epigraf, 2023, 328 p. ISBN 978-9975-60-521-2.
Subiectul metaforei lingvistice este unul controversat, unii
lingviști nefiind de acord cu această noțiune. Totuși, în literatura
de specialitate, conceptele metaforă lingvistică, metaforă terminologică sunt frecvent utilizate (teoria cognitivă), deoarece metafora este „principiul omniprezent al limbajului” din moment ce
limbajul în sine este metaforic, iar metafora pur și simplu ilustrează mecanismele gândirii și ale limbajului uman ca întreg. (I.
A. Richards).

EFECTUL DE OGLINDĂ – UN PROIECT TRANSDISCIPLINAR

USM ADMIN — 2025-02-17

Recenzie la volumul: Efectul de oglindă. Coordonator: Sanda-Maria ARDELEANU. Iași: Lumen,
2023, 150 p.
În epoca globalizării cunoașterea primește
noi contururi prin intermediul tehnologiilor.
Concomitent se relevă din ce în ce mai mult tendința
de propria proiecție, identificată, reconfigurată,
perfecționată, optimizată, ceea ce argumentează o
predilecție pentru mitul lui Narcis.

DESTINE DE LINGVIȘTI. OAMENI CARE AU FOST. OAMENI AI CUVÂNTULUI: Culegere de articole științifice.

USM ADMIN — 2025-02-17

DESPRE CE SUNT ACESTE CĂRȚI?
DESTINE DE LINGVIȘTI. OAMENI CARE AU FOST. Autori: Aurelia Hanganu, Elena
Ungureanu, Elena Varzari; (coord.) Aurelia Hanganu. Chișinău, CEP USM, 2023, 260 p. ISBN
978-9975-62-586-9.