Științe Umaniste

ROLUL BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVA LA EDIFICAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN EPOCA FANARIOTĂ

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

În epoca fanariotă, în Moldova, au loc un șir de schimbări în plan politic și social, una din aceste schimbări este
apariția sau reînființarea mai multor școli, multe din ele fiind cu precădere școli românești. Domnitorii fanarioți încep
să-și dea seama de necesitatea unui învățământ accesibil nu doar pentru cei bogați, dar și pentru poporul simplu, care
era de cele mai multe ori lipsit de posibilitatea de a studia. Pentru a rezolva această problemă de obște a țării, domnitorii au apelat la ajutorul bisericii ortodoxe, fără de care la acea perioadă era imposibilă edificarea învățământului
românesc. Astfel, domnitorii fanarioți decid ca banii necesari pentru școli să fie adunați de la clerici, mitropolitul fiind responsabil de organizarea procesului, iar multe școli în care se preda limba poporului erau înființate la mănăstiri,
emblematică în acest sens fiind mănăstirea Putna. Învățământul în limba română începe să fie sistematizat în tinda
bisericii și accesibil poporului de rând.
Cuvinte-cheie: epoca fanariotă, Țara Moldovei, Biserica Ortodoxă, școală, învățământ, dascăli, banii școalei.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_01

EVOLUȚIA RAMURII INDUSTRIALE ÎN BASARABIA (1868-1914): PROVOCĂRI ȘI REALIZĂRI

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

În studiul de față ne propunem să analizăm cum s-au răsfrânt diferite provocări asupra evoluției ramurii industriale
în Basarabia în perioada 1868-1914 și să apreciem realizările acesteia în comparație cu alte regiuni învecinate ale
Imperiului Rus. Materialele cercetate ne permite să afirmăm că întreprinderile industriale din Basarabia au cunoscut
în anii ʼ60-ʼ90, comparativ cu perioada anterioară, o anumită dezvoltare, care însă nu a fost suficientă pentru a face
față cererii existente pe piața internă și capacităților de producție agricolă a guberniei. Dezvoltarea industrială, cu
ritmurile modeste arătate, nu era totodată generată de politicile imperiale ruse din domeniu. Mai degrabă ele reflectau
gradul de integrare a regiunii în economia europeană și modernizarea instituțională generată de acest proces. În virtutea lipsei sprijinului din partea statului rus, decalajele față de ritmul și exigențele vest-europene ale procesului de
producție au continuat să se acumuleze, contribuind la aprofundarea caracterului periferic al economiei provinciei,
atât în cadrul Imperiului Rus, cât și la nivel european.
Cuvinte-cheie: Basarabia, bresle meșteșugărești, capital industrial, fabrici, muncitori, producție industrială, uzine.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_02

STRUCTURI MILITARE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Pe baza surselor istorice inedite, a presei, a surselor iconografice, a literaturii de specialitate se prezintă o panoramă complexă a situației structurilor militare din capitala Basarabiei, cel de-al doilea oraș al României întregite după
numărul populației. În contextul activizării forțelor bolșevice ilegaliste în regiune, de declanșare a stării de asediu în
Basarabia, încartiruirea Armatei Române în Chișinău a fost necesară pentru asigurarea orașului cu măsuri de securitate
militară. Între Primăria mun. Chișinău și Ministerul de Război / Apărării Naționale au existat litigii ce țineau de sfera
economică, imobiliară. În premieră istoriografică s-a abordat subiectul proprietățile imobile ale Corpului III Armată din
Chișinău, cazărmile militare. Alte linii de subiect cercetate vizează: Cercul Militar Chișinău, societățile militare, presa
militară, luminarea ostașilor.
Cuvinte-cheie: Structuri militare, Corpul III Armată, securitate militară, litigii, Primărie mun. Chișinău, Basarabia,
interbelic.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_03

MODĂ ȘI VESTIMENTAȚIE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Articolul oferă o cercetare detaliată a evoluției Chișinăului interbelic prin prisma modei și a vestimentației. Fenomen inerent al unui oraș aflat la intersecția mai multor culturi, evoluția vestimentară a locuitorilor Chișinăului, după
Marele Război, a fost dictată, în primul rând, de siguranța și confortul oferit de piesele de îmbrăcăminte. Ulterior, în
viața mondenă a orașului, capitală a unei provincii proaspăt ancorată la valorile occidentale, funcția de demonstrare
a statutului social prin intermediul straielor și a accesoriilor vestimentare a revenit în rândul orășenilor. Tendințele
de modernizare a societății orașului după moda vest-europeană este ușor explicabilă dacă luăm în calcul abundența
magazinelor și a agențiilor de publicitate care ofereau, inclusiv „Jurnale de modă” care dictau tendințele în materie de vestimentație. Un alt indiciu de racordare a vestimentației la fluctuațiile modei era ancorarea Chișinăului la
desfășurarea anumitor „Concursuri de frumusețe” specifice lumii occidental-apusene.
Cuvinte-cheie: modă, vestimentație, Chișinău, urban, perioada interbelică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_04

CU PRIVIRE LA VALOAREA EDUCATIVĂ ȘI IMPORTANȚA ORELOR DE GEOGRAFIE ȘI ISTORIE ÎN FORMAREA INTELECTUALĂ A REGELUI MIHAI I, ÎN ANII DE LICEU

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

La data de 20 iulie 1927, regele Ferdinand I al României va trece la cele veșnice, cedând tronul tânărului rege
Mihai I. În ciuda vârstei sale fragede, Mihai a fost popular și a primit o educație aleasă, sub o Înaltă Regență. Regele
Carol al II-lea și-a manifestat preocuparea pentru educația lui Mihai, implicând profesori entuziaști. Printre aceștia,
dr. Ion Conea, un geograf plin de inițiativă, a avut un rol important. În școala regală, Mihai a primit o educație inovatoare, cu lecții pe teren, sinteze și analize geografice și istorice, dezvoltându-și cunoștințele despre țara sa și pregă-
tindu-se pentru viitoarea sa misiune regală. Lucrarea lui Ion Conea, care prezintă această perioadă, reprezintă o sursă
valoroasă pentru înțelegerea formării intelectuale a regelui Mihai I și a abordărilor pedagogice moderne utilizate în
acea perioadă.
Cuvinte-chieie: Regele Mihai I, educație, Înaltă Regență, Carol al II-lea, profesor Ion Conea, școală regală,
sinteze geografice și istorice.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_05

PROFESORUL NAUM A. NARȚOV (1894–1978) SAU ITINERARUL UNUI ISTORIC AVENTURIER

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Pe baza izvoarelor istorice inedite se prezintă aspecte din biografia privată, didactică și științifică a lui Naum Arianovici Narțov, primul doctor (habilitat) în istorie, profesor universitar din RSS Moldovenească. Având o biografie
creată în autonomia moldovenească din stânga Nistrului și o activitate formată în refugiu în anii celui de-al Doilea
Război Mondial, protagonistul articolului de față prezenta semnalmentele unui personaj „de perspectivă” în epocă.
A activat ca șef al Catedrei de istorie a popoarelor din URSS și al Catedrei de istorie a Moldovei a Facultății de Istorie a Institutului Pedagogic din Chișinău și ca șef al Secției de istorie a Moldovei la Institutul de Istorie, Limbă și
Literatură a Bazei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS. A elaborat proiectul primului manual de istorie a
Moldovei. Cariera sa a fost însă rapid mușamalizată și compromisă, în mare parte din cauza campaniilor ideologice
staliniste ale vremii, a „descoperirii” că „regele e gol” și a factorului subiectiv, care nu a umbrit scenariul profesional
al acestui aventurier de epocă.
Cuvinte-cheie: învățământ superior, istorie, activitate didactică, știință, profesor, istoric, Naum Arianovici Narțov,
RSS Moldovenească.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_06

CONTRIBUȚII LA ISTORIA INSTITUTULUI PONTIFICAL MAGHIAR DIN PERSPECTIVA SERVICIILOR SECRETE MAGHIARE ÎN PERIOADA RĂZBOIULUI RECE

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

La întrunirea secretă a serviciilor secrete ale statelor membre ale Blocului Estic organizată la Moscova în martie
1955 au fost trasate sarcinile principale ale fiecărui serviciu secret socialist. Serviciile maghiare, pe lângă activitățile
de informații îndreptate împotriva centrelor de emigranți din statele capitaliste, a primit o sarcina ca în următorul
deceniu să lanseze acțiuni informative împotriva Vaticanului. Prezentul studiu examinează activitatea structurilor
infomative maghiare kadariene la nivel de obiectiv, adică o actiune conretă desfasurată pe teritoriul Italiei împotriva
unei instituții pontificale, care s-a intesificat începând de la mijlocul anilor 1960, prin racolarea și integrarea agenților
în Institutul Pontifical Ungar care funcționa la Roma. Analiza pune un accent deosebit pe introducerea conceptelor de
metodologie contemporană a intelligence-ului maghiar.
Cuvinte-cheie: Institutul Pontifical Maghiar, serviciile secrete maghiare kadariene, metode de racolare.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_07

TRADUCEREA NUMELOR DE PERSONAJE DIN DESENE ANIMATE: DINCOLO DE FRONTIERELE LINGVISTICE

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Traducerea numelor de personaje din desene animate reprezintă o provocare semnificativă, deoarece implică
considerații lingvistice și culturale. Atunci când aduc conținut animat unui public global, creatorii se confruntă cu provocarea de a se asigura că numele rezonează corespunzător în diferite limbi și culturi. Acest proces depășește simpla conversie lingvistică, deoarece necesită o înțelegere nuanțată a variațiilor culturale și adaptabilitate fonetică. Traducătorii
trebuie să atingă un echilibru între a rămâne fideli intenției inițiale a numelor personajelor și a se asigura că acestea pot
fi identificate cu publicul țintă. Unele nume pot suferi modificări minore pentru a menține armonia fonetică sau pentru
a transmite conotații culturale specifice. Traducerea numelor personajelor joacă un rol crucial în implicarea publicului,
influențând modul în care spectatorii percep și se conectează cu lumea animată. Necesită o interacțiune delicată între
acuratețea lingvistică și sensibilitatea culturală, sporind în cele din urmă experiența privitorului de a se transpune într-o
altă lume/realitate și promovând un sentiment de familiaritate. Traducerea cu succes a numelor personajelor contribuie
la atracția interculturală a desenelor animate, făcându-le accesibile și plăcute pentru diverse audiențe din întreaga lume.
Cuvinte-cheie: adaptare culturală, desen animat, fidelitate în traducere, nume propriu, text sursă, text țintă, tehnică de traducere.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_08

NOTE PRIVIND VOCABULARUL DIDACTIC ACTUAL

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Limbajul didactic actual s-a diversificat în ultimii 20 de ani, inovațiile fiind datorate transformărilor sociopolitice,
modificărilor substanțiale din programele de studii, noilor noţiuni specifice instruirii formative. Impactul noilor viziuni a generat o schimbare de paradigmă în pedagogie, vizibilă şi la nivel terminologic. Limbajul didactic a preluat
o serie de împrumuturi, care îi conferă un caracter modern, dar care prezintă deseori dificultăţi de ordin semantic şi
fonetic. Limbajele specializate, cu trecerea timpului, se cristalizează, specialiştii fac o selecţie riguroasă a termenilor
necesari pentru munca lor, iar împrumuturile se adaptează sau se traduc.
Terminologia ştiinţelor educaţiei este permeabilă faţă de împrumut, totodată, se distinge prin relaţii de polisemie,
sinonimie, antonimie, hiperonimie. Diversitatea de termeni, generată de traduceri, reprezintă o caracteristică a limbajului pedagogic actual.
Cuvinte-cheie: terminologie, științe ale educației, discurs didactic, limbaj specializat, împrumuturi, inovații lexicale, anglicisme.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_09

VIZIUNEA CADRELOR DIDACTICE ȘI A STUDENȚILOR PRIVIND PROCESUL DE EDUCAȚIE LINGVISTICĂ ÎN PREZENT

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Cerințele lumii din ce în ce mai globalizate i-au determinat pe oamenii de știință să regândească procesul de
educație lingvistică. Profesorii trebuie sa folosească noi abordări și metode în sala de clasă pentru a răspunde nevoilor reale ale elevilor. Acest lucru a condus la schimbarea paradigmei de predare a limbilor străine: profesorii de
limbi străine sunt încurajați în prezent să aplice principiile abordării post metodă, care are drept scop să dezvolte atât
fluența, cât și acuratețea la elevi. În mod similar, cele patru abilități de bază sunt dezvoltate împreună cu abilitățile
secolului XXI. Scopul articolului este de a determina percepțiile actuale pe care atât profesorii, cât și viitorii profesori de engleză le au cu privire la modul în care se desfășoară procesul de educație lingvistică în prezent. Datele au
fost culese cu ajutorul unui sondaj și a observațiilor la Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți în toamna anului
2023. Rezultatele par să indice că participanții la studiu înțeleg gradul sporit de dificultate în crearea unui parcurs de
educație lingvistică de succes în prezent. Ei par să fie conștienți de ceea ce ar trebui să se întâmple în mod ideal la
lecția de engleză, totuși, par să nu aibă nici resursele, nici motivația pentru a implementa schimbările necesare.
Cuvinte-cheie: abordarea comunicativă, abordarea post metodă, fluență, acurateță, rolul profesorului, rolul elevului, autonomia elevului, autonomia profesorului, ITC, patru abilități de bază, abilitățile secolului XXI, abilități de
gândire înaltă, inteligență emoțională.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_10

CONVERSIUNEA – PROCEDEU DE NOMINALIZARE A BAZELOR VERBALE ÎN TEXTUL-ACATIST. DIFICULTĂȚI DE INTERPRETARE

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Nominalizarea este un proces față de care limbile lumii manifestă un grad diferit de sensibilitate. În limba româ-
nă, acest fenomen lingvistic înregistrează o productivitate sporită. Principalul tipar de nominalizare este reprezentat
de trecerile bazelor verbale în clasa substantivului. În lucrarea curentă am abordat un procedeu de nominalizare a
lexemelor din clasa verbului mai puțin frecvent – conversiunea. Or, se știe că principala cale de nominalizare a bazelor verbale este sufixarea (în primul rând prin atașarea sufixului de infinitiv lung -re, urmată de sufixul de agent -tor
și altele). Articolul nostru tratează conversiunea ca procedeu de nominalizare a radicalilor verbali, utilizând drept
material exemplificator textul imnografic ortodox. Principala problemă care se conturează din analiza exemplelor
excerptate este diferențierea participiului de supin ca baze pentru nominalizare.
Cuvinte-cheie: nominalizare, substantive deverbale, conversiune, participiu, supin, text religios, imnografie ortodoxă, acatiste.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(170)2023_11

LA NÉONYMIE SANS FRONTIÈRES DANS LA TERMINOLOGIE DE LA COVID-19: CRÉATIVITÉ ET FONCTIONNEMENT

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Dans les conditions de la pandémie sanitaire qu’a traversé l’humanité durant ces dernières années, nous pouvons
remarquer l’émergence de nouvelles tendances ayant le but de refléter dans les langues du monde les concepts issus
de l’évolution globale des phénomènes pandémiques, matérialisés dans une terminologie à prédominance néologique
ou néonymique qui implique la créativité linguistique, tout en respectant les apports et les résultats des travaux
terminologiques antérieurs. Ce constat explique l’intérêt porté aux directions de recherches terminologiques moins
abordées jusqu’à présent, notamment celles liées aux tendances d’internationalisation de la terminologie, en particulier dans le domaine de la santé publique, afin d’assurer une communication efficace dans l’un des champs sociaux à
vocation particulièrement importante dans les conditions d’une pandémie.
Mots-clés : néonymie, terminologie, créativité linguistique, internationalisation, pandémie COVID-19, santé publique.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_12

HIBRIDIZAREA LIMBAJULUI STANDARD: ACCEPȚIE ȘI DEFINIRE

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Evoluția limbii ca entitate complexă, care s-a dezvoltat dinamic și s-a modelat de secole prin influențe istorice,
culturale și sociale, este obiect de cercetare pentru specialiști din domeniul lingvisticii și alte științe sociale, interesul fiind stimulat în mare parte de contextul actual al globalizării și evoluției tehnologiilor informaționale. Lucrarea
de față este parte a tezei de doctorat și are drept scop examinarea procesului de modificare și evoluție a limbajului
standard; în mod special, vom analiza fenomenul hibridizării limbii române cu exemple ale comunicării din mediul
online și din mediul profesional. Exemplele le vom aduce, în mare parte, din textele plasate pe rețelele de socializare
Facebook și Linkedin, platforme de comunicare virtuală care înregistrează schimbul de limbaj în timp real.
Cuvinte-cheie: hibridizare, schimbarea limbajului, pidginizare, comunicare virtuală.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_13

AUTHORS POSITION AND PROBLEMS IN MARIN MINCU’S NOVEL ,,DRACULA’S DIARY”

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

The novel is a diary of Vlad Dracula containing childhood memories, correspondence with Pope Pius II, reflection,
aphoristic statements about the world and much more. According to the plot of the novel, the diary was written in
the medieval Wallachian language, but the text of the novel was created in the modern literary Italian (Tuscan)
language and only 14 years later was translated into modern Romanian. Of course, the authenticity of the diary is
a convention that the reader must take on faith, because the novel is not a historiographic study, one cannot insist
on the correspondence of the plot to historical information. The surprise here is that Marin Mincu himself insists on
absolute authenticity and credibility, for example, in an interview with Cristian Teodorescu, despite the fact that the
novel is undoubtedly a mystification. At the same time, the author generously quotes authentic medieval texts related
to Dracula. The whole point is that the author creates a new myth about Dracula, an alternative to the existing myth.
Umberto Eco has this aphorism: ,,The author should have died after finishing the book. In order not to get in
the way of the text”. But Marin Mincu is not going to die, the author’s behaviour is part of the presentation of a
mystification novel. Or part of the mystification is the book.
Keywords: mystification novel, author’s position, hero’s image, problematics, presentation, reception, Middle
Ages, Renaissance, Dracula’s diary.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_14

INTERPRETĂRI ALE METAFOREI ÎN LINGVISTICA MODERNĂ

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Articolul include descrierea diversității aspectelor ce țin de metaforă ,fiind rezultatul analizei minuțioase a zeci de
studii europene și americane despre metaforă și prezintă rezultatele unei panorame analitice a acestora. Ca urmare,
această analiză include o serie de aspecte de actualitate. Una dintre ele este dezvoltarea unei teorii a metaforei care să
integreze diverse abordări (lingvistică, cognitivă, comunicativă și pragmatică) ale studiului metaforei, reproducând
schimbarea unei abordări cognitiv-lingvistice a analizei limbajului figurativ.
Cuvinte-cheie: teoria metaforei conceptuale, teoria neuronală a metaforei, teoria relevanței, teoria cognitivă.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_15

IMAGINEA PĂSĂRILOR ÎN OPERA POETICĂ JAPONEZĂ A LUI MATSUO BASHO ȘI TRADUCERILE ACESTEIA

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

În articolul de mai jos definim textul poetic și ne propunem să delimităm tipurile de poezie japoneză contemporană. În prezent noțiunea de haiku devine din ce în ce mai populară, din aceste considerente încercăm să scoatem la
lumină caracteristicile mai pertinente ale poeziei japoneze. Este un tip de texte în strânsă legătura cu specificul limbii
în care au fost create, adică limba japoneză, în contextul acestui articol. Kigo este un concept specific pentru textul
poetic nipon, utilizat intensiv de către faimosul poet Matsuo Basho. Kigo reprezintă totalitatea cuvintelor ce sugerează un anumit anotimp într-un haiku. Există noțiuni simbolice bine cunoscute în întreaga lume, precum ar fi zăpada
pentru iarnă, frunzele multicolore - toamna, pomii înfloriți - primăvara, căldura, unele specii de fructe - vara. În aceste
categorii de noțiuni specifice pot fi incluse și păsările. Este uimitor faptul prin care prezența unei ființe gingașe, înaripate, poate sugera instantaneu anotimpul prin care încearcă să ne poarte autorul. Imaginea păsărilor este însoțită
deseori de efecte auditive, dar și de asociații cognitive bazate pe cunoștințe de ordin general despre natură, dar și pe
amintirile personale ale cititorului.
Cuvinte-cheie: text poetic, haiku, hokku, tanka, Matsuo Basho, kigo, păsări.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_16

REPREZENTAREA LINGVISTICĂ A DIMENSIUNILOR CULTURALE

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Cultura reprezintă programarea colectivă a spiritului prin care membrii unui grup se disting unii de alții. Gândirea
românească a atribuit limbii un rol deosebit în configurația identității naționale. Limba este element esențial într-un
sistem cultural, principalul instrument de cunoaștere și dezvoltare a lumii exterioare, pătrunzând în toate sferele
societății. Vocabularul unei limbi reflectă cultura vorbitorilor săi. Educația prin cultură îl învață pe vorbitor să recunoască și să înțeleagă problemele deja formulate, care sunt ale altora. Este bine ca educația să le asigure tinerilor mai
întâi o intrare în cultura proprie, în spaţiul comunităţii lor de cultură și abia apoi să se integreze în comunităţile de tip
macro. Pentru poporul român, limba reprezintă leagănul etnogenezei și al continuității, conștientizarea originilor sale.
Cuvinte-cheie: cultură, limbă, tablou lingvistic, cultură lingvistică, niveluri ale culturii, lingvoculturologie,
educație prin cultură.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_17

IDENTITATEA LINGVISTICĂ ȘI IMPACTUL CUTLURII ORGANIZAȚIONLAE CORPORATIVE

USM ADMIN — Thu, 04 Jan 2024 00:00:00 +0200

Prin prezentarea unor studii de caz, articolul analizează schimbarea limbajului în cadrul organizațiilor multinaționale
sub influența managementului străin, având în prim-plan stilurile de comunicare ale managerilor, care afectează comportamentul lingvistic al subordonaților și poziționarea culturală a acestora. Limbajul reprezintă un indicator al statutului și autorității în comunitățile profesionale din cadrul organizațiilor multiculturale. Alegerile lingvistice ale managerilor influențează adoptarea de către subordonați a unor forme lingvistice similare la nivel lexical, forme de exprimare
și termini de specialitate, care ulterior sunt adaptate limbii materne. Engleza este limba globală în mediul de afaceri,
simplificând comunicarea, dar generând reacții de reticență din partea unor angajați, întrucât nivelul de calificare profesională este direct proporțional abilităților lingvistice, respectiv duce la limitarea diversității lingvistice. Studiile de caz,
precum politica gigantului din domeniul tehnologiilor informaționale Rakuten privind comunicarea exclusivă în limba
engleză, ilustrează cum competența lingvistică afectează strategic corporațiile multinaționale, influențând identitatea
culturală. În ansamblu, textul explorează complexitatea limbii în mediul profesional, evidențiind evoluția sa și modelarea comunicării organizaționale cu utilizarea unui limbaj hibridizat.
Cuvinte-cheie: lingua franca, comunicare organizațională, influență managerială, cultură, identitate lingvistică.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(180)2023_18