PRACTICIELE OBIECTIVĂRII ȘI DISPONIBILITATEA COGNITIVĂ A PERCEPȚIEI CELUILALT
Andrei PERCIUN, Universitatea de Stat din Moldova
Rezumat
În contextele relațiilor cu ceilalți ne formăm propriile noastre identități și, în funcție de ele, acționăm. În partea
opusă a cooperării sociale se află singurătatea, care, pe departe este o predispoziție naturală a subiecților umani, reprezintă etosul coabitării care ne definește locul în lume. Plus la asta, în câmpul experienței noastre cotidiene corpul
consemnează acel loc pentru a determina proveniența acțiunilor întreprinse de cineva și, în același timp, pentru a afișa
prezența lui pentru ceilalți ca cineva care acționează, suportând și confruntând acțiunile și fenomenele din preajma
lui. Experimentăm, adică percepem, cunoaștem, simțim și comunicăm la fel, însă fiecare într-un mod cu totul original.
În această lucrare sunt analizate mai multe perspective asupra modului în care îi percepem pe ceilalți, mai exact
în calitate de „cine” sau în calitate de „ce” îi tratăm.
Cuvinte-cheie: corp, identitate, relații sociale, singurătate, percepție, alteritate, vid, nud, pictură în ulei, obiectivare, teologie, fenomenologie, grație, obscenitate.