TIMP ȘI REFERINȚĂ TEMPORALĂ ÎN LIMBĂ

Irina BREAHNĂ Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Analiza lingvistică modernă a eșuat în tentativele sale de a aborda timpul anume prin limitarea semnificativă a valențe- lor semantice ale timpurilor verbale. Această stare a lucrurilor a cauzat revenirea la teoriile gramaticale clasice, după mai multe decenii de dominație a lingvisticii așa-zise moderne, reprezentată de structuralism și lingvistica textuală. Descrierile timpului în limbă au beneficiat substanțial de renașterea interesului pentru gramaticile tradiționale. În aceste coordonate, contribuția pragmaticii este concepută drept o completare a descrierilor lingvistice cu analize pragmatice. Cuvinte-cheie: gramatică, lingvistică textuală, pragmatică, referință temporală, structuralism, timp verbal.