ASPECTE PRIVITOARE LA REFUGIAȚII BASARABENI ÎN JUDEȚUL FĂGĂRAȘ, PÂNĂ LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI (21 IUNIE 1941)
Constantin BĂJENARU Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” (România)
Rezumat
Evoluția evenimentelor anilor 1939 și 1940 a surprins România, la nivel european, într-o situație critică, prin prisma faptului că Germania se afla în plină expansiune teritorială în detrimentul aliaților tradiționali ai țării noastre, fiind nevoită să intre curând în sfera de interese ale germanilor. În aceste împrejurări, România a fost confruntată rapid cu revendicări teritoriale importante, venite, pe de o parte, dinspre Rusia Sovietică, iar, pe de alta, dinspre Ungaria și Bulgaria, care erau aliate ale Germaniei naziste. Având în vedere problematica cercetării noastre, ne vom concentra atenția exclusiv asupra urmărilor primeia dintre revendicările teritoriale în privința populației. Astfel, la 26 iunie 1940, URSS dădea un ultimatum țării noastre pentru cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, act în forță pe care România a fost obligată să-l accepte, în situația dată neavând niciun sprijin extern. Drept consecință, două zile mai târziu, la 28 iunie, a început evacuarea populației românești din aceste două provincii. Așa a început calvarul românilor basarabeni și bucovineni, dar care au găsit totuși alinare în zonele în care au reușit să se așeze provizoriu. Pe de altă parte, statul român a fost nevoit să ia o serie de măsuri necesare reorganizării în noi locații a instituțiilor evacuate, precum și pentru rezolvarea multiplelor probleme sociale, economice, culturale, juridice și de altă natură ale populației evacuate. O parte dintre refugiații din Basarabia a primit găzduire pe teritoriul județului Făgăraș, numărul acestora ridicându-se, conform cercetărilor noastre preliminare (în perioada 1940-1945), undeva între 1.500 și 2.000 de refugiați. Conform titlului lucrării, ne vom îndrepta atenția asupra unora dintre aspectele ridicate de problematica unui fenomen social de o atât de mare importanță și pe alocuri marcat de tragism, la nivelul uneia dintre jurisdicțiile administrative ale României de atunci. Cuvinte-cheie: refugiați basarabeni, aspecte, județul Făgăraș, 1940-1941, cedări teritoriale, economic, social, statul român.
