PERCEPEREA COERENŢEI ÎN PROZA SCURTĂ CONTEMPORANĂ

Oxana CREANGA Moldova State University

Rezumat

Coerenţa reprezintă unul dintre principiile structurale şi pragmatice de bază în organizarea textuală. Proza literară contemporană conţine un şir de strategii şi tehnici narative ce sfidează normele coerenţei şi generează impedimente în comprehensiunea textului. Având la bază o abordare interdisciplinară ce îmbină teorii din lingvistica textului, naratologie şi lingvistica cognitivă, studiul conţine reconsiderarea mijloacelor de asigurare a coerenţei, precum criteriul temporalităţii, intenţie, scop, cauzalitate, unitate şi continuitate tematică, şi se axează pe nivelurile, tipurile şi gradul de coerenţă în proza contemporană scurtă, id est povestirea „Haircut” de Lydia Copeland. În articol este analizat impactul aspectelor şi al categoriilor narative, cum ar fi acronia, fragmentarea, tipurile de discursuri şi situaţiile narative, asupra capacităţii cititorului de a identifica/urmări coerenţa locală şi globală în procesul interpretării textuale. Cercetarea demonstrează că stabilirea coerenţei în proza scurtă contemporană este condiţionată de astfel de factori, precum: cooperarea receptorului, implicarea narativă, cunoştinţele de bază ale receptorului şi capacitatea sa de a identifica elipsa diegetică, de a recupera informaţia contextual relevantă şi de a face inferări. Cuvinte-cheie: coerenţă, standarde ale textualităţii, continuitate tematică, unitate, narativizare, comprehensiunea textului.