ORIENTAREA CONSTRUCTIVISTĂ ÎN EPISTEMOLOGIE: REPERE METODOLOGICE

Vasile ŢAPOC Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Orientarea constructivistă e abordată în studiul de faţă ca una fundamentală pentru epistemologie. Bazat pe principiile raţionalismului şi neoraţionalismului („raţionalismul integral”), constructivismul utilizează, după cum va fi demonstrat, mai multe proceduri ce-i etalează diversitatea formelor de manifestare. Pornind de la unitatea relativă a structurilor gnoseologice şi ontologice, constructivismul racordează în viziunile sale devenirea şi funcţionarea sistemelor ideaticocognitive cu cele ontologice. Pe acest vector se înscrie potenţialul teoretico-metodologic al epistemologiei kantiene care demonstrează atât vocaţia productivă a raţiunii în cunoaştere, cât şi cea analitică în depistarea şi înţelegerea ideilorconcepte, ideilor fondatoare ale textelor. Ontologia fiinţei umane e deconstruită şi reconstruită prin prisma existenţialismului heideggerian. În fine, schimbul experienţei constructiv-educative dintre ştiinţă şi filosofie e demonstrat prin analiza epistemologiei constructiviste a lui G.Bachelard. Cuvinte-cheie: constructivism, sistem, structură, devenire, potenţial generativ, constructivitate, destructurare, filosofie distribuită, raţionalism integral, blocaje epistemologice, metodă recurentă.