THE ROMANIZATION PROCESS IN CRIȘANA IN THE LIGHT OF ARCHAEOLOGICAL RESEARCHES

Laura ARDELEAN Universitatea din Oradea (România)

Rezumat

În această lucrare este evidențiată perioada secolelor II-IV d.Hr. în Crișana, când această zonă a fost locuită masiv de triburile dacilor liberi, cei care nu au fost încorporați în Imperiul Roman. Ei au trăit între sarmații iazygi și populațiile germanice din vest și nord-vest și provincia romană Dacia. Cultura lor materială continuă, schimbările în structura ei constau în apariția ceramicii negre zgrunțuroase și a ceramicii cărămizii romane uzuale. Treptat, cultura lor se metamor-fozează într-una romană provincială. Au fost cercetate arheologic așezările aparținând dacilor liberi de pe văile râurilor: Crișul Repede, Crișul Alb, Crișul Negru, Barcău și Ier. Menționăm așezarea de la Medieșul Aurit, în care au fost desco-perite zeci de cuptoare de ars lutul, unde ceramica de factură romană a fost produsă pe o scară mare fiind destinată co-merțului. Cercetările au arătat că dacii liberi și-au continuat viața aici chiar și după cucerirea romană. Ei au avut con-tacte cu sarmații și cu populațiile germanice, dar influența puternică romană nu poate fi contestată, mai ales prin relațiile comerciale și sociale. După ce romanii au părăsit provincia, se pot observa deplasări ale dacilor romanizați înspre vest și nord-vest, dar și ale celor din teritoriul dacilor liberi înspre fosta Dacie romană. Procesul romanizării continuă până la venirea slavilor, iar în secolele IX-X românii formează aici o formațiune politică separată. Cuvinte-cheie: Crişana, dacii liberi, romanizare, Dacia romană, cercetări arheologice, continuitate de locuire, ceramică.