In this paper the 2nd to 4th century period for Crişana is highlighted, when this area was massively inhabited by the tribes of free Dacians, the ones not incorporated in the Roman Empire. They lived between the Iazyg Sarmatians and the Germanic people fr

Radu ROMÎNAŞU Universitatea din Oradea (România)

Rezumat

Îndelungata stare de fragmentarism teritorial şi de separatism politic între români a generat o criză a conştiinţelor liderilor din spaţiul românesc, tensiune din care s-a cristalizat ideea „daco-românismului”. Aceasta s-a concretizat prin iniţierea unei lupte naţionale, în special în spaţiul transilvănean, al cărei punct final a fost constituirea unei Românii întregite, rotunda şi adevărata patrie a tuturor românilor, care a reuşit să fixeze, în memoria urmaşilor, fireştile sale contururi geografice la 1 decembrie 1918. Astfel, ideea „daco-românismului” a devenit coşmarul guvernelor maghiare din perioada dualistă, neamul românesc fiind proiectat, potrivit acestei „legi nescrise” de la nivelul mentalului colectiv al elitei româneşti, ca un tot unitar, graniţele artificiale reuşind să despartă persoane, dar nu şi simţămintele sufleteşti fireşti. Esenţială şi necesară pentru transformarea vechii idei a „daco-românismului” în principiu politic-cultural a fost sinteza cultural-naţională a românilor din monarhia austro-ungară şi a celor din Vechiul Regat, care a pregătit conştiinţele pentru actul istoric de la 1 decembrie 1918. „Daco-românismul” a avut marele merit de a fi chemat la reflexie angajată în jurul unor idei majore, precum: „istorie”, „naţiune”, „neam”, „confesiune”, „conştiinţă naţională”, „limbă”, „cultură”, „politică”, ce-şi resemnifică mereu, pentru fiecare dintre vremuri în parte, conţinuturile. Cuvinte-cheie: naţiune, mişcare naţională, drepturi politice, unitate, modernitate, idei politice, intelectualitate.