ROLUL BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVA LA EDIFICAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN EPOCA FANARIOTĂ
Ion MIRON, Universitatea de Stat din Moldova
Rezumat
În epoca fanariotă, în Moldova, au loc un șir de schimbări în plan politic și social, una din aceste schimbări este
apariția sau reînființarea mai multor școli, multe din ele fiind cu precădere școli românești. Domnitorii fanarioți încep
să-și dea seama de necesitatea unui învățământ accesibil nu doar pentru cei bogați, dar și pentru poporul simplu, care
era de cele mai multe ori lipsit de posibilitatea de a studia. Pentru a rezolva această problemă de obște a țării, domnitorii au apelat la ajutorul bisericii ortodoxe, fără de care la acea perioadă era imposibilă edificarea învățământului
românesc. Astfel, domnitorii fanarioți decid ca banii necesari pentru școli să fie adunați de la clerici, mitropolitul fiind responsabil de organizarea procesului, iar multe școli în care se preda limba poporului erau înființate la mănăstiri,
emblematică în acest sens fiind mănăstirea Putna. Învățământul în limba română începe să fie sistematizat în tinda
bisericii și accesibil poporului de rând.
Cuvinte-cheie: epoca fanariotă, Țara Moldovei, Biserica Ortodoxă, școală, învățământ, dascăli, banii școalei.
