DE LA IMPERIUL RUS LA IMPERIUL SOVIETIC: EVOLUȚIA CONCEPTULUI MOLDOVENISMULUI ÎN CERCETĂRILE ETNONAȚIONALE

Natalia MOROI, Agenția Națională a Arhivelor, Direcția Generală Arhiva Națională

Autori

  • USM ADMIN

Rezumat

Oficialitățile imperiale rusești foloseau doar termenii „moldoveni” și „limbă moldovenească”, cercetărorii și liderii politici formați în Imperiul Rus foloseau termenii „moldoveni” și „limba moldovenească”, români și limba
română în calitate de termeni interschimbabili, chiar și după lovitura de stat din octombrie 1917. Dar „noua” istoriografie sovietică, la temelia căreia stă articolul lui C. Derjavin, manifestă de la bun început ura totală față de termenul
român și sintagma limba română. În primul deceniu de după revoluția din februarie 1917 cercetarea problemelor
etnnonaționale a decurs în temeiul planurilor elaborate încă în Imperiul Rus, în timpul primului război mondial. Unicul specialist care s-a preocupat de această problemă a fost L.Berg, alții, de fapt nici nu existau în acel timp. Continuarea promovării de către bolșevici a tradițiilor imperiale, politică care s-a manifestat deschis în privința Basarabiei,
a dus la implicarea directă a organelor de partid și sovietice în problema determinării apartenenței etnonaționale și a
limbii vorbite de către românii din Basarabia. Cu toate că unii dintre liderii politici sovietici cominterniști, promotori ai extinderii „revoluției proletare” afirmau foarte clar că locuitorii băștinași ai Basarabiei și din stânga Nistrului
sunt români și limba vorbită de ei este limba română, această poziție corectă a lor venea în contradicție cu politica
națională de sorginte imperială promovată de URSS. În atare situație, căutând să legitimeze republica tampon creată
pe malul stâng al Nistrului – RASS Moldovenească, dar și pretențiile asupra Basarabiei, unii autori, nespecialiști în
domeniul în care se pronunțau, dar mai ales liderii politici locali, așa numiții „autohtoniști”, reieșind doar din motive
politice, au repus la ordinea zilei teoria proletcultistă conform căreia moldovenii ar fi un popor înrudit cu românii,
dar totuși altul, iar limba vorbită de ei, este „limba moldovenească”, o limbă vorbită de popor, deosebită de limba
română.
Cuvinte-cheie: moldovean, român, limba moldovenească, limba română, etnonațional, Imperiul Rus, RASS Moldovenească.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(184)2024_12

Descărcări

Publicat

2024-09-30

Număr

Secțiune

Статьи