EDUCATIONAL SYSTEM IN ISRAEL – GROUPING AND TRACKING

Sondos SAIF Moldova State University

Rezumat

SISTEMUL EDUCAŢIONAL DIN ISRAEL – METODA DE GRUP ŞI MONITORIZARE Metoda de grup a fost iniţiată în Statele Unite, în 1920, după primul război mondial şi ideea de separare a elevilor din clasă în mai multe grupuri s-a răspândit în Statele Unite, la aplicarea testelor de inteligenţă. Gruparea este determi- nată în funcţie de testul de inteligenţă: diviziunea dintre copii într-o clasă în trei niveluri: A, B şi C. Un grup mic poate avea un efect negativ asupra imaginii de sine a unui elev – în dependenţă de o metodă sau alta, poate aduce un efect ne- gativ asupra imaginii de sine a elevilor, chiar şi prin simplul fapt de apartenenţă la un grup mic. Metoda de grup permite acordarea de şanse egale elevilor prin crearea de clase omogene de elevi slabi, ceea ce per- mite acordarea unui tratament personal fiecărui elev, ducând la soluţionarea a două probleme semnificative în clase: numărul de elevi într-o clasă, care primesc un tratament mai personal şi special, precum şi problema eterogenităţii exis- tente într-o clasă obişnuită. În principal, metoda de grup a fost orientată spre incluziunea elevilor în şcoală şi spre reducea şi combaterea cazurilor de excludere, care semnifică de fapt lipsa de egalitate, formând la elevi o imagine de sine scăzută. Contribuţia metodei de grup la atingerea excelenţei prin separare nu poate fi ignorată, în timp ce separarea sprijină valoarea excelenţei şi chiar poate duce la aceasta. În paralel cu excelenţa, termenul de egalitate a fost grav afectat de unele persoane şi directorii de şcoală se confruntă cu dilema dificilă – excelenţa versus egalitatea. Cuvinte-cheie: observare, grupare, politică de observare, politică de educaţie, academizare, administrare progresi- vă, politică vocaţională.