VARIABILITATEA PEROXIDAZELOR ÎN TOMATE SUB ACŢIUNEA VIRUSURILOR MOZAICULUI TUTUNULUI ŞI ASPERMIEI TOMATELOR

Angela RUDACOVA, Serghei RUDACOV, Ala CHERDIVARĂ Liliana MĂRÎI*, Larisa ANDRONIC * Universitatea de Stat din Moldova *Instituția Publică Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor

Rezumat

Pentru a studia influenţa infecţiilor virale (virusul mozaicului tutunului, VMT, şi virusul aspermiei tomatelor, VAT) asupra activităţii şi poliformismului peroxidazelor au fost examinate 20 de genotipuri de tomate, selectate de cercetătorii din cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor. 

Sub influenţa virusului mozaicului tutunului a fost detectată o creştere a activităţii peroxidazelor totale la 9 genotipuri de tomate. Dintre acestea, cel mai mare efect a fost stabilit în probele nr.20 (+143%) şi nr.21 (+117%). La virusul aspermiei tomatelor au reacţionat printr-o creştere a activităţii peroxidazelor 12 genotipuri. Cea mai semnificativă majorare a acti-vităţii a fost demonstrată, de asemenea, la eşantionul nr.20 (+444%). Genotipul nr.14 şi genotipul nr.19 au arătat o creştere semnificativă a activităţii – cu 160% şi cu 181%, respectiv. 

În rezultaul evaluării spectrelor electroforetice ale enzimelor peroxidazice la genotipurile studiate de tomate s-au identificat 8 izoenzime cu masele moleculare de la 45,5 kD la 23,1 kD. Peroxidazele cu masa moleculară mare au fost desemnate în mod convenţional ca zone A1, A2, A3, A4; zonele cu masa moleculară mai mică au fost notate prin B1, B2, B3 şi B4. 

Cea mai mare cantitate de enzime peroxidazice a fost găsită în proba nr.20, pentru care au fost identificate toate cele 8 izoforme de peroxidaze. Într-una dintre probe, şi anume – în cea cu nr.19, au fost detectate 5 zone iniţiale de peroxidază (A1-A4 şi B2), dar sub influenţa virusului aspermiei tomatelor în spectrul eletroforetic au apărut 2 zone noi – B1 şi B3; în plus, intensitatea zonelor A2-A4 şi B1-B3 a crescut de 2,8 ori. Intensitatea zonelor A1, A2 şi A4 sub influenţa virusului mozaicului tutunului a crescut de 1,75 ori. 

În patru probe (nr.14, nr.1, nr.2, nr.3) au fost identificate 7 zone de izoenzime – A1-A3 şi B1-B4. Dintre probele cer-cetate, cele mai expresive devieri au fost atestate la proba nr.14 (+160%). Sub influenţa virusului aspermiei tomatelor, intensitatea tuturor zonelor a crescut semnificativ, în special a crescut intensitatea zonelor A2 (de 4,9 ori) şi A1 (de 2 ori). 

Cuvinte-cheie: peroxidaxe, izoenzime, tomate, infecţii virale.