REZILIENȚA CULTURII DE FLOAREA-SOARELUI ÎN CONDIȚII DE STRES BIOTIC
Maria DUCA, Steliana CLAPCO, Daniela ELENCIUC, Centrul de Genetică Funcțională, Universitatea de Stat din Moldova
Rezumat
Orobanche cumana Wallr., cunoscută sub denumirea de lupoaie, este o plantă parazită care afectează sever cultura
de floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), provocând pierderi de producție semnificative la nivel mondial. Această
plantă se atașează de rădăcinile florii-soarelui, extrăgând nutrienți și apă, ceea ce duce la reducerea creșterii și
la o scădere a recoltei de semințe. Metodele tradiționale de control, cum ar fi rotația culturilor și utilizarea unor
genotipuri de floarea-soarelui cu gene majore de rezistență, s-au dovedit a fi insuficiente din cauza adaptabilității și
evoluției parazitului. Progresele în biologia moleculară și genomicaă, cum ar fi utilizarea markerilor moleculari (selectia asistată de markeri) și secvențierea de generație următoare facilitează identificarea genelor de rezistență calitative și cantitative, precum și combinarea acestora într-un singur genotip, asigurând bază teoretică pentru dezvoltarea
hibrizilor rezistenți. Tehnologiile emergente, cum ar fi CRISPR-Cas9, oferă oportunități promițătoare pentru crearea
unor genotipuri de floarea-soarelui mai rezistente. În plus, inteligența artificială și algoritmii de învățare automată
îmbunătățesc eficiența programelor de selecție. Această abordare multidisciplinară este esențială pentru controlul
parazitului și asigurarea unei producții durabile de floarea-soarelui. Prezenta lucrare include o analiză concisă a
cunoștințelor actuale, precum și a lacunelor în metodele de control ale lupoaiei și în dezvoltarea rezistenței față de
plantele parazite.
Cuvinte-cheie: ameliorare, lupoaie, Orobanche cumana, metode moleculare, floarea-soarelui, rase.
