IDENTIFICAREA CONȚINUTULUI ANTRENAMENTULUI DE FORȚĂ LA TINERII ALERGĂTORI DE REZISTENȚĂ

Alexandr GORASCENCO, Svetlana SVECLA, Nicolae BRAGARENCO, Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat

Timp îndelungat, creșterea performanței la alergătorii de anduranță a fost asociată cu manipularea sarcinilor pe grupuri de probe, iar antrenamentul de forță a avut un rol secundar. După fundamentarea dependenței performanței de structurile morfologice și proprietățile funcționale ale mușchilor, această viziune a fost depășită. Dinamica pozitivă la semifond este susținută de proporționalitatea optimă între formele de manifestare ale calităților de forță cerute competițional și îmbunătățirea funcțiilor sistemului de transport al oxigenului și ale sistemelor autonome. 100% dintre antrenorii de copii folosesc mijloace orientate pe forță, privilegiind exerciții pentru forță-viteză (27,6%) și pentru forță-viteză plus rezistență de forță (51,8%). În ciclul anual, încărcările de forță sunt organizate variabil (47,6%) și uniform (52,4%); cu cât calificarea este mai înaltă, cu atât varianta variabilă se folosește mai frecvent. La 13–15 ani, accentul vizează rezistența musculară locală și forța-viteză (Factorul I), respectiv forța explozivă și forța-viteză (Fac-
torul II), care explică împreună 60,9% din varianță.

DOI: https://doi.org/10.59295/sum9(189)2025_24